Ultima ora
Publicat: marți, 24 octombrie 2017

Razboiul privind subordonarea politica a AGERPRES: Scrisoare deschisa adresata presedintelui Senatului, Calin Popescu-Tariceanu

Senatul ar putea dezbate și vota, marți, propunerea legislativă pentru completarea Legii 19/2003 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Presă AGERPRES, prin care se propune demiterea directorului general în cazul respingerii de către Parlament a Raportului anual de activitate al instituției.

Actul normativ este înscris pe ordinea de zi a plenului de marți.

Proiectul de lege a fost inițiat de senatorii PSD Lucian Romașcanu, ministrul Culturii, Valer-Daniel Breaz, Gabriela Crețu, Ovidiu-Cristian-Dan Marciu și Liviu-Lucian Mazilu.

În expunerea de motive a actului normativ, inițiatorii susțin că directorul general al AGERPRES ”se bucură de o imunitate totală în interiorul mandatului său”, adăugând că, dintre ”instituțiile publice de cultură aflate sub control parlamentar, Agenția Națională de Presă este singura în cazul căreia Parlamentul nu are niciun instrument de acțiune în cazul în care constată un management neperformant”.

Comisia pentru cultură a Senatului a dat, pe 11 octombrie, în unanimitate, raport favorabil propunerii legislative.

„Am mers pe propunerea colegilor din comisie ca și în cazul Agenției Naționale de Presă să mergem pe criterii care există deja la Televiziunea Română și la radioul public. Atunci când lucrurile par să nu se îndrepte în direcția bună acolo, Parlamentul se poate uita pe raport și poate lua o decizie în privința directorului general”, a declarat președintele comisiei, Radu Cosmin Preda, la finalul ședinței.

Prezent la lucrările comisiei, directorul general al AGERPRES, Alexandru Giboi, a arătat că nu susține această modificare legislativă.

„Nu susținem această modificare legislativă. Considerăm că, în acest moment, nivelul de control exercitat asupra Agenției Naționale de Presă AGERPRES este mai mult decât suficient. Vorbim de o instituție de presă și alăturarea celor două noțiuni — de control și de presă — nu considerăm că este foarte benefică nici dezvoltării presei, nici libertății de exprimare la modul general”, a subliniat el.

De asemenea, Giboi a subliniat că sunt foarte multe aspecte privind legea AGERPRES care trebuie discutate și îmbunătățite, „aduse în 2017, nu trimise înapoi în 1990”.

La rândul său, președintele Sindicatul Român al Jurnaliștilor MediaSind, Cristi Godinac, a susținut punctul de vedere al directorului general al AGERPRES.

„Nicio schimbare de majoritate politică nu ar trebui să influențeze conducerea unei agenții naționale de presă, agenție care este cea mai mare din România, o agenție care are o tradiție pe care o cunoașteți cu toții. Este frustrant în primul rând pentru jurnaliștii din Agenția Națională de Presă AGERPRES să existe o presiune politică la fiecare alegere sau la fiecare schimbare de coaliție politică”, a afirmat Godinac.

Sindicatele europene de profil au solicitat Parlamentului și Guvernului României depolitizarea serviciului public de radio, retragerea proiectului de lege care modifică Legea de funcționare a AGERPRES, inițiată de ministrul Culturii, Lucian Romașcanu, deblocarea negocierilor privind Contractul Colectiv de Muncă din domeniul cultură și mass-media și renunțarea de către Ministerul Culturii la intenția de divizare a acestui sector.

Potrivit unui comunicat al Sindicatului Român al Jurnaliștilor MediaSind — SRJ MediaSind — reprezentanții UNI Europa Media, Entertainment & Arts au dezbătut, în cadrul Adunării Generale ce a avut loc în perioada 14-16 octombrie, la Bruxelles, o serie de probleme din domeniu, precum politizarea instituțiilor publice de media, modul de funcționare a dialogului social, media pluralismul, condițiile de muncă, retribuirea corectă a angajaților și fake news.

Totodată, directorul Agenției Naționale de Presă a transmis o scrisoare deschisă ambasadorilor acreditați la București în care și-a subliniat disponibilitatea către o dezbatere decentă pe subiectul evoluției AGERPRES, „bazată pe criterii profesionale, obiective, nu pe criterii politice” precizând că își menține angajamentul față de misiunea de a proteja adevărul și de a oferi informații publice de calitate.

Subiectul a fost preluat și de instituții media de prestigiu precum New York Times, Washington Post, Euronews sau Fox News.

ActiveWatch apreciază că modificările propuse la legea de funcționare AGERPRES riscă să alinieze agenția națională de presă „în galeria de instituții controlabile” și atrage atenția asupra faptului că la dezbaterile de miercuri, de la Comisia pentru cultură și media din Senat, societatea civilă a fost prezentă, dar ignorată „cu desăvârșire”.

Platforma Acțiunea Civică a Tinerilor (PACT) subliniază că AGERPRES, Serviciul Român de Radiodifuziune și Televiziunea Română sunt instituții profesionale, nu politice, iar „intenția îngrijorătoare de a le acapara politic” ar înscrie România „pe o listă rușinoasă de regimuri iliberale”.

„Actualul ministrul al Culturii dorește transformarea instituțiilor publice de media în biroul de presă al statului. Printr-un proiect de lege inițiat de domnul Lucian Romașcanu se dorește modificarea procedurii de numire și demitere a directorului general al AGERPRES fără criterii profesionale care ar putea sta la baza votului împotriva raportului de activitate. Astfel, conducerea agenției naționale de presă ar urma să fie controlată politic direct”, se arată într-un comunicat transmis de PACT.

Pe 12 octombrie, ministrul Culturii și Identității Naționale, Lucian Romașcanu, afirma, într-un comunicat de presă, că își dorește ca AGERPRES, împreună cu TVR și SRR, să reprezinte „organisme profesioniste de comunicare ale statului român, egale unele cu altele și cu o subordonare politică cât mai redusă”.

Ulterior, el a declarat că a avut, în calitate de președinte al Comisiei de specialitate din Senat, „toată deschiderea” față de directorul AGERPRES, Alexandru Giboi, și că l-a rugat pe acesta, la un moment dat, să se gândească la o „restructurare” a instituției de presă.

„Vă spun sincer că am avut toată deschiderea față de domnul Giboi din poziția mea de președinte al Comisiei de Cultură în Senat, ne-am și întâlnit de câteva ori, l-am rugat să se gândească și dumnealui la o restructurare a AGERPRES-ului, pentru că e firesc că trebuie făcut ceva acolo”, a spus ministrul, pe 18 octombrie, într-un interviu acordat DC News.

Acesta a susținut că este sunat ”de ambasadele străine” și întrebat despre subiectul politizării presei din România.

„Nu se poate să fii inamovibil și nu înțeleg și mă sună ambasade, mă sună cancelarii. ‘Domne, ce faceți? Politizați presa?’ ‘Nu, nu e presa. E AGERPRES și nu o politizăm, ci încercăm, până schimbăm legile toate, și 41 și a AGERPRES, să găsim o cale de principiu — că n-are nimeni, nimic cu domnul Giboi — că cine este director pus de stat să poată fi și demis”, a declarat ministrul Romașcanu, pe 20 octombrie, la Adevărul live.

Directorul General AGERPRES, Alexandru Giboi, i-a răspuns răspuns, în aceeași zi, 20 octombrie, ministrului Culturii, Lucian Romașcanu, printr-oscrisoare deschisă.

„Constat, cu dezamăgire, dar și cu îngrijorare, că, din păcate, încercați să păreți de neoprit în tentativa dumneavoastră de a subordona politic presa publică din România. (…) Discuția nu este despre mine, Alexandru Giboi, momentan director al AGERPRES. Oricât ați încerca dumneavoastră să imprimați o miză personală a mea, veți eșua. Miză personală nu există, pentru că mandatul meu expiră în câteva luni. Miza mea este aceea a principiilor libertății presei publice din România și îmi permit să nu renunț la asta. Și nu, chiar nu îmi place să mi se spună ‘secretar de stat’. Vă rog public să încetați cu aluzia aceasta copilărească. Aș prefera un dialog bazat pe argumente solide. La fel cum aș prefera să vorbiți despre criterii profesionale obiective, nu despre un vot politic care să decidă ce este ‘reușită’ și ce este ‘eșec'”, se arată în scrisoare.

Totodată, Directorul General AGERPRES, Alexandru Giboi, i-a adresat, luni, președintelui Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, o scrisoare în care arată că adoptarea proiectului de lege „ar reprezenta un mare pas înapoi în ceea ce privește principiul democratic al libertății presei”.

Domnule Călin Popescu-Tăriceanu, Președinte al Senatului,

Doamnelor și domnilor senatori,

Votul pentru legea 330/2017 de modificare a legii AGERPRES ar conduce la lipsirea Agenției Naționale de Presă de libertatea sa editorială actuală

               Am onoarea de a fi director general al Agenției Naționale de Presă AGERRES din luna martie 2013. În această perioadă, Agenția a parcurs câteva etape importante pe calea modernizării, care au adus-o în stadiul de evoluție în care se află acum.

               Astfel, în septembrie 2013, AGERPRES a trecut printr-un proces de redefinire a identității vizuale, care a presupus schimbarea siglei Agenției, atașarea motto-ului „Actualizează lumea”, precum și construirea de la zero a unui nou site public www.agerpres.ro, care să vină în sprijinul îndeplinirii misiunii sale de informare publică. Tot în 2013, AGERPRES a organizat și prima conferință internațională, în urma căreia am preluat președinția Asociației Agențiilor de Presă din Balcani, pentru un an.

Anul 2014 a început pentru AGERPRES cu un moment de o însemnătate aparte: decorarea de către Casa Regală a României, cu distincția Nihil Sine Deo, atât pentru activitatea jurnalistică de calitate, cât și pentru a marca cei 125 de ani de activitate a Agenției. În februarie 2014 am lansat și prima aplicație de mobil AGERPRES, având drept scop tot îmbunătățirea calității informării publice. De asemenea, anul 2014 a marcat și o creștere a atenției acordate de către Agenție față de românii de peste hotare, prin semnarea unor acorduri de parteneriat cu asociații de români din Belgia (Arthis), Spania (FEDROM) și Italia (Emigrantul, Asociația Româncelor din Italia). În august 2014 am organizat, cu sprijinul Ambasadei României în Marea Britanie, o expoziție de fotografie AGERPRES în sediul agenției internaționale de presă REUTERS (în cadrul unui parteneriat avut cu agenția), cu participarea reprezentanților diasporei române din Londra. Cu ocazia împlinirii a 125 de ani de activitate a Agenției Naționale de Presă, am organizat un nou eveniment internațional la București, cu participarea a peste 25 de agenții de presă din întreaga lume. La finalul anului, am fost ales membru în consiliul de conducere al Asociației Agențiilor Naționale de Presă din zona Mării Negre și secretar general al Asociației Agențiilor de Presă din Balcani, funcții pe care le ocup și în acest moment.

Anul 2015 a fost anul consolidării imaginii AGERPRES pe piața media. O serie de proiecte editoriale speciale de succes, realizate de redactorii din București, dar și de corespondenții Agenției din toată țara, expoziția de fotografie organizată în cadrul Conferinței Organizației Agențiilor de Presă din Asia-Pacific, precum și premiile obținute în cadrul unor evenimente naționale, au confirmat faptul că Agenția a început să meargă pe drumul cel bun. Unul dintre cele mai importante proiecte ale AGERPRES pentru 2015 a fost lansarea fluxului public, o inițiativă care a venit în sprijinul presei naționale și locale cu resurse financiare mai slabe. La finalul anului am avut o întrevedere, la sediul ONU din New York, cu secretarul general adjunct al ONU din acel moment, domnul Jan Eliasson, și am discutat cu acesta despre importanța jurnaliștilor și a presei libere pentru evoluția societăților democratice. Nu îmi imaginam atunci că tocmai independența AGERPRES ar urma să fie amenințată. În toamna anului 2015 am fost ales și în conducerea Alianței Europene a Agențiilor de Presă, organizație ce cuprinde 28 de agenții de presă.

Anul 2016 a adus înființarea și dezvoltarea Redacției Video a AGERPRES, și, odată cu aceasta, au fost realizate o serie de documentare video de excepție, care au poziționat Agenția drept furnizor principal de informare publică multimedia. Dezvoltarea producției video a condus la o și mai mare atractivitate a Agenției pentru parteneriatele media, peste 130 de astfel de parteneriate fiind semnate pe parcursul anului. Un eveniment foarte important pentru AGERPRES a fost și lansarea oficială a arhivei fotografice istorice digitalizate, în cadrul unui eveniment multimedia organizat la Palatul Parlamentului. De asemenea, anul 2016 a adus și o importantă evoluție tehnologică pentru Agenție, AGERPRES devenind printre primele organizații media din lume care au lansat roboți conversaționali pentru Facebook Messenger. NewsBot-ul AGERPRES a fost prezentat, în premieră, în cadrul expoziției de fotografie de arhivă digitalizată, organizată de Agenție în sediul ONU din New York, cu ocazia Zilei Naționale a României.

Anul 2017 a fost unul destul de dificil pentru AGERPRES, având în vedere întârzierea bugetului, dar și dificultățile legislative legate de resursele umane. Cu toate acestea, lucrăm la un update important al site-ului Agenției, pentru o și mai bună îndeplinire a misiunii de informare publică. Pe lângă aceasta, ne pregătim intens pentru o serie de evenimente legate de Centenar, și planificăm, strategic, dezvoltarea Agenției pentru anul următor.

Enumerarea de mai sus nu reprezintă o laudă a mea, sau a colegilor mei, deși ei ar merita cu prisosință nu numai laude, ci și îmbunătățirea condițiilor de muncă, având în vedere salariile cel puțin necompetitive cu restul pieței media sau neplata orelor de muncă suplimentare. Reușitele AGERPRES de până acum dovedesc că întregul proces de modernizare a Agenției nu ar fi putut avea loc fără un cadrul legal care să imprime stabilitate, predictibilitate și, mai ales, independența editorială care a crescut importanța AGERPRES atât pe piața media, cât și pentru publicul nostru direct. Nu am fi putut atinge peste 1.100.000 de vizitatori unici pe lună în 2017, față de 180.000 în 2013, fără beneficiile aduse de aceste simple principii de management și fără munca angajaților Agenției.

Având în vedere contextul pozitiv în care se regăsește acum Agenția Națională de Presă, consider că adoptarea legii care permite demiterea directorului general al AGERPRES, fără apel la niciun criteriu profesional și fără a se lua în discuție criterii obiective de evaluare a activității Agenției, ar reprezenta un mare pas înapoi în ceea ce privește principiul democratic al libertății presei. Atât eu, cât și colegii mei, precum și organizațiile profesionale și sindicale de profil, naționale și internaționale (FAIR-MediaSind, Federația Europeana a Jurnaliștilor, Alianța Europeană a Agențiilor de Presă, ActiveWatch, Consiliul Europei), ne dorim o Agenție Națională de Presă puternică, stabilă și independentă, care să evolueze constant în sensul deja asumat al îmbunătățirii constante a calității informării publice.

Din nou, îmi exprim disponibilitatea către un dialog coerent și concret, bazat pe argumente profesionale solide, în urma căruia să rezulte o evoluție reală a AGERPRES, și nu o retrogradare mascată în reformă chinuită. Nu persoana directorului actual al AGERPRES este cea importantă în toată această discuție, ci principiile presei libere, pe care le voi susține cu fiecare ocazie pe care o voi avea de acum înainte, așa cum am făcut-o și până acum.

Detalii despre reacțiile internaționale generate de acest proiect legislativ puteți găsi aici:

https://www.agerpres.ro/english/2017/10/09/mediasind-draft-law-threatens-independence-of-agerpres-news-agency-18-20-32

http://europeanjournalists.org/blog/2017/10/06/romania-draft-law-threatens-independence-of-agerpres-news-agency/

https://www.coe.int/fr/web/media-freedom/all-alerts/-/soj/alert/29429975

http://www.euronews.com/2017/10/13/romania-urged-to-stop-moves-to-restrict-media-freedom

https://www.nytimes.com/aponline/2017/10/12/world/europe/ap-eu-romania-media-law.html

http://www.foxnews.com/world/2017/10/12/romania-media-group-dump-draft-law-that-harms-press-freedom.html

https://www.euractiv.com/section/freedom-of-thought/news/news-agency-chief-denounces-political-takeover-of-romanian-state-media/

https://www.agerpres.ro/english/2017/10/19/romanian-journalists-union-mediasind-asks-gov-t-to-axe-culture-minister-22-34-36

În încheiere, permiteți-mi să vă adresez o simplă întrebare, în speranța că poate dumneavoastră veți putea oferi un răspuns logic milioanelor de români care au AGERPRES ca sursă de informație sigură, sutelor de clienți ai Agenției, angajaților AGERPRES și organizațiilor interne și internaționale care s-au pronunțat împotriva acestei legi dăunătoare pentru democrație: de ce să modificați în rău legislația unei instituții aflate în plină evoluție?

Alexandru Ion Giboi

Director General

Agenția Națională de Presă AGERPRES

www.agerpres.ro

 

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>