Ultima ora
Publicat: miercuri, 11 decembrie 2013

Reacții după ”isprava” aleșilor privind MODIFICĂRILE CODULUI PENAL

Modificarea Codului Penal reprezintă o îndepărtare de la principiile transparenței. E un semnal descurajator pentru investitori, se arată în poziția Ambasadei SUA.

„Această acţiune a Parlamentului reprezintă o îndepărtare de la principiile transparenţei şi ale statului de drept şi este un semnal descurajator pentru investitori, care va afecta negativ economia României”, potrivit Ambasadei SUA.

„Un principiu de bază al democraţiei arată că toţi oamenii sunt egali în faţa legii. Amendamentele la Codul Penal adoptate ieri în Camera Deputaţilor ar reprezenta un pas înapoi pentru România. Este foarte descurajant că aceste modificări au fost adoptate fără nicio consultare, nicio dezbatere şi nicio ocazie pentru ca reprezentanţii autorităţii judecătoreşti sau membrii societăţii civile să se pronunţe în legătură cu amendamentele propuse”, transmite Ambasada.

”Această acţiune a Parlamentului reprezintă o îndepărtare de la principiile transparenţei şi ale statului de drept şi este un semnal descurajator pentru investitori, care va afecta negativ economia României. Transparenţa, predictibilitatea şi stabilitatea sunt factori esenţiali pentru toţi investitorii, atât locali cât şi străini, când iau în calcul unde să investească”, potrivit reprezentanților SUA.

****

DNA: Parlamentarii judecaţi pentru corupţie ar putea fi achitaţi

Referitor la modificările aduse marţi Codului Penal, DNA averizează că parlamentarii trimişi în judecată pentru fapte de corupţie sau asimilate acestei infracţiuni ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în detenţie, prin condamnări definitive, ar putea fi puşi în libertate.

Prezentăm comunicatul de presă al DNA pe acest subiect:
„Cu referire la modificarea articolului care defineşte noţiunea de „Funcţionar”, prevăzut în Codul Penal (atât în Codul Penal în vigoare – art. 147, cât și în Noul Codul Penal ce va intra în vigoare în 2014 – respectiv art. 175), în sensul exceptării de la dispoziţiile menționate a unor categorii distinct definite, Biroul de Informare și Relații Publice este abilitat să transmită următorul punct de vedere:

La data de 10 decembrie 2013, Plenul Camerei Deputaților a adoptat următoarea modificare la Codul Penal:

Art. 147 (în varianta de dinainte de modificare): Funcţionar public şi funcţionar
(1)Prin „funcţionar public” se înţelege orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unităţi dintre cele la care se referă art. 145.
(2)Prin „funcţionar” se înţelege persoana menţionată în alin. 1, precum şi orice salariat care exercită o însărcinare în serviciul unei alte persoane juridice decât cele prevăzute în acel alineat.

Art. 147 (în varianta de după modificare): se introduce următorul alineat
„Sunt exceptaţi de la dispoziţiile art. 147, Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, aceştia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispoziţiile legilor speciale în baza cărora îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu dispoziţiile dreptului comun, cu respectarea dispoziţiilor prezentului alineat”.

Direcția Națională Anticorupție consideră că, prin această modificare, categoriile menționate – Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat – nu vor mai putea fi cercetate și sancționate pentru infracțiuni comise în exercitarea atribuțiilor care derivă din această calitate.
De exemplu Președintele României, senatorii și deputații, avocații, notarii, executorii judecătorești, nu vor mai putea fi cercetați și sancționați pentru infracțiuni de corupție şi infracțiuni asimilate celor de corupție cum ar fi luarea de mită și abuzul în serviciu.
De asemenea, inculpaţii trimişi în judecată, în calităţile sus menţionate, ar putea să fie achitaţi, iar cei aflaţi în executarea pedepselor privative de libertate ar putea fi puşi în libertate.
Menţionăm că, pe rolul instanţelor de judecată se află în curs de judecare sau în executarea pedepselor un număr de 28 de parlamentari, în cauze instrumentate de DNA.

Prin această modificare, legislația română va intra în contradicție flagrantă cu dispozițiile convențiilor internaționale anticorupție pe care România le-a ratificat în anul 2002, respectiv 2004: Convenţia penală împotriva corupţiei a Consiliului Europei şi Convenţia ONU asupra corupţiei. Ambele Convenţii cer statelor părţi ca în incriminarea corupţiei să dea o definiţie cât mai cuprinzătoare categoriilor funcţionarilor. Concret, corupţia membrilor forurilor legiuitoare este în mod expres reglementată în aceste două Convenţii.
Or, prin scoaterea acestor categorii din sfera de reglementare, România se va afla în situaţie de neconformitate şi cu standardele de cooperare judiciară internaţională, nemaifiind în măsură să execute cereri de asistenţă judiciară în materie penală cu referire la aceste categorii de persoane, atunci când se aplică regula dublei incriminări.
De asemenea, prin același act, Plenul Camerei Deputaţilor a modificat şi regimul prescripţiei răspunderii penale, în sensul reducerii termenului de prescripţie specială.

Cu referire la modificarea unui alt articol din Codul Penal, respectiv cel privind conflictul de interese, adoptat de Plenul Camerei Deputaţilor tot în cursul zilei de 10 decembrie 2013, Direcţia Naţională Anticorupţie consideră că noua prevedere restrânge în mod nejustificat aplicabilitatea conflictului de interese la anumite categorii de persoane care îndeplinesc un serviciu public. Astfel, de exemplu, primarii ies de sub incidenţa acestui articol şi, prin urmare, vor putea să acorde contracte finanţate din bani publici sau din fonduri europene propriilor rude.
În prezent, pe rolul instanţelor de judecată, pentru diferite infracţiuni, în cauze care au fost instrumentate de DNA, se află peste 100 de primari şi viceprimari”.
****

Andreea Paul: USL a provocat marţea neagră a Legislativului românesc

Deputatul PDL, Andreea Paul, a semnat următoarea declaraţie de presă:

„Trăim marţea neagră a Legislativului românesc din ultimul sfert de veac. USL a reuşit să distrugă astăzi şi ultima brumă de credibilitate a Parlamentului, propunând spre adoptare mai multe propuneri legislative fără o dezbatere transparentă, cu încălcarea regulilor procedurale, în totală secretomanie: Legea minelor, a lobby-ului sau a amnistierii. Dezastrul a fost evitat în ultimul moment, însă intenţiile USL rămân clare – au demonstrat din nou că nu sunt decât o fabrică de taxe şi de legi dedicate direct infractorilor, dovedind un dispreţ profund pentru statul de drept.

Amnistierea ar fi deschis uşile penitenciarelor şi ar fi adus infractorii printre noi. Puterea a propus astăzi plenului graţierea colectivă a pedepselor de pâna la 7 ani şi amnistia în cazul pedepselor cu privarea de libertate pâna la 6 ani inclusiv. Sunt direct vizaţi: Adrian Năstase, Emilian Cutean, Cătălin Voicu sau Relu Fenechiu. Şi Liviu Dragnea, al cărui proces este abia la început, ar scăpa cel mai probabil de închisoare în cazul unei condamnări, dacă amnistia s-ar adopta. Mesajul pe care USL îl transmite astăzi este că politicienii pot fura fără nicio teamă cu ajutorul direct al Puterii.

Înţelegeri subterane în defavoarea românilor ascunde şi Legea minelor, care nu este altceva decât modul lui Victor Ponta de a se achita de obligaţiile către RMGC. Asistăm şi în acest caz la o hoţie ridicată la rang de politică naţională, la rang de lege, hoţie girată şi de cei din PNL.

Victor Ponta are exact vârsta politică a sistemului corupt al PSD şi nărăvurile sistemului mafiot ale cărui interese le apără. Dovada ne stă în acest an plin de taxe, minciuni şi rateuri. Săptămâna trecută: etapa baronilor locali cuplaţi la bugetul naţional, iar românii pedepsiţi prin taxe. Acum: etapa salvării corupţilor condamnaţi, iar românii pedepsiţi cu insecuritatea personală. Românii rămân taxaţi şi furaţi de USL!”

Monica Macovei, în efervescenţă populistă: USL dă o lovitură năucitoare justiției și anticorupției

Europarlamentarul PDL, Monica Macovei, a semnat următoarea declaraţie de presă referitoare la legea amnistiei:

„PNL, PSD și PC și-au unit forțele ca să scape de cercetările DNA și ANI. Deputații USL, ajutați de UDMR, PP-DD și cei ai minorităților, au votat astăzi în plenul Camerei Deputaților inițiative legislative, trecute în miez de noapte prin Comisia juridică, prin care parlamentarii să nu mai poată fi anchetați sau condamnati pentru luare de mită, abuz în serviciu, trafic de influenţă, fals sau conflicte de interese.

Lovitura a fost dată prin modificarea Codului penal și scoaterea din categoria funcționarilor publici a parlamentarilor. Astfel, ei nu mai pot fi anchetați pentru infracțiuni de corupție sau asimilate corupției, cât timp acestea sunt definite în legislația actuală prin noțiunea „fapta funcționarului public”. Dacă parlamentarii nu mai sunt considerați funcționari publici, nu mai răspund pentru fapte de corupție și pentru nicio infracțiune de serviciu. Dacă senatorii și deputatii iau mita, pentru ei nu mai este infracțiune. Pentru alți funcționari publici din România, este infracțiune.

Deputatii l-au scos și pe presedintele țării din categoria funcționarilor publici, cât și pe membrii profesiilor liberale -între alții, avocații și notarii. Nici ei nu mai pot fi anchetați sau condamnați pentru infracțiuni de corupție sau orice infracțiune de serviciu din Codul penal. Reamintesc ca în toate statele democrate corupția în sectorul public și în sectorul privat se pedepsește.

La conflictul de interese, USL a redus pedeapsa maximă de la 5 ani la 3 ani închisoare și a scos miniștrii, parlamentarii, primarii, consilierii și presedinții consiliilor județene din categoria celor care pot comite infracțiunea de conflict de interese, așa cum și-au dorit și Dragnea, și Antonescu, și Ponta și multi alții. USL a făcut asta decizând că nu se poate vorbi de conflict de interese în cazul emiterii, aprobării, adoptării sau semnării actelor normative sau administrative.

Revin și spun: USL dă în această zi o “lovitură de stat” justiției și anticorupției, hoțește, pe la spate, prin modificări nediscutate public și neanunțate. USL instaurează hoția nepedepsită. Mai este cineva curat în USL? Că astăzi nu am auzit nicio voce critică din USL!

Urmează și alte episoade: proiectul privind grațierea colectivă si amnistia nu a fost respins de Parlament, ci numai scos de pe ordinea de zi, adică poate fi repus oricând”.

****

Ambasadorul Marii Britanii este îngrijorat de modificările aduse Codului Penal

Ambasadorul Marii Britanii la București, Martin Harris, s-a declarat îngrijorat, miercuri, cu privire la modificările aduse Codului penal de către Camera Deputaților.

„Eu sunt îngrijorat de această problemă. Cred că ANI şi DNA au avut realizări foarte importante pentru România. De fapt, aceste instituţii sunt motorul reformei în viaţa publică din România şi este important că şi ANI şi DNA au sprijinul din partea tuturor, inclusiv sprijinul din partea politicienilor. Eu sper că vom avea de la Parlament un angajament consistent în sprijinul pentru lupta împotriva corupţiei”, a declarat Harris.

****

Ambasada Olandei la București urmărește „cu îngrijorare” amendamentele la Codul Penal prin care Camera Deputaților a scos preşedintele şi parlamentarii din categoria funcţionarilor publici. „Ambasada Regatului Ţărilor de Jos urmăreşte cu îngrijorare amendamentele şi aşteaptă evoluţiile viitoare”, se arată într-un răspuns al misiunii diplomatice la o solicitare a Mediafax.

****

Prezentăm punctul de vedere al CSM referitor la modificarea legislaţiei penale în vigoare şi a Noului Cod penal:

„În şedinţa de marţi, 10 decembrie 2013, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a analizat propunerile legislative amendate de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, care aduc modificări importante Codului Penal în vigoare (Codul penal de la 1968) şi noului Cod penal (Legea nr. 286/2009 şi care vizează:
– redefinirea infracţiunii prevăzută de art. 2531 din Codul penal de la 1968;
– introducerea unor dispoziţii referitoare la aplicarea legii de dezincriminare;
– modificări aduse prevederilor referitoare la prescripţia răspunderii penale, în sensul reducerii duratei acesteia;
– exceptarea unor categorii de persoane de la aplicarea dispoziţiilor referitoare la funcţionarul public din Codul penal în vigoare şi din noul Cod penal;
– amnistia şi graţierea;

Urmare analizei, Plenul CSM a constatat:

1. Deşi, conform prevederilor art. 38 alin 3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii cu modificările şi completările ulterioare, „ Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorităţii judecătoreşti„.proiectele de acte normative în cauză au fost dezbătute de către Comisia juridică a Camerei Deputaţilor în lipsa reprezentanţilor Consiliul Superior al Magistraturii şi nu au fost transmise spre avizare acestuia.

2. În ceea ce priveşte redefinirea infracţiunii prevăzută de art. 2531 din Codul penal de la 1968, prin adoptarea amendamentului în discuţie se urmăreşte restrângerea sferei subiectului activ al infracţiunii de conflict de interese doar la categoria persoanelor care exercită atribuţii de serviciu ce rezultă dintr-un contract de muncă şi o fişă a postului semnate cu o instituţie dintre cele prevăzute la art. 145.
Practic sunt eliminate din sfera subiectului activ al acestei infracţiuni toate persoanele la care se referă art. 147 alin. (1) din actualul Cod penal, care nu au încheiat un contract de muncă şi nu au semnat o fişă a postului
Nu poate fi acceptată nici modificarea propusă pentru alin. (2) al art. 2531 din Codul penal, întrucât nu pot fi eliminate din sfera conflictului de interese activităţile de emitere, aprobare, adoptare sau semnare a actelor administrative, şi nici cele referitoare la încheierea unui act sau a luării unei hotărâri care să privească creaţia, dezvoltarea, pregătirea ştiinţifică, artistică, literară, profesională, dacă acestea se circumscriu ipotezelor vizate de alin. (1) al art. 2531.
Practic, prin acest amendament se ajunge la golirea de conţinut a reglementării infracţiunii de conflict de interese întrucât cele mai multe dintre actele vizate de alineatul (1) se realizează pe calea emiterii unor acte administrative

3.Printr-un alt amendament adoptat de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor se propune completarea art. 147 din actualul Cod penal privind definirea noţiunii de funcţionar public, cu un nou alineat (3), cu următorul cuprins:
„(3) Sunt exceptaţi de la dispoziţiile art. 147, Preşedintele României, deputaţii şi senatorii, precum şi persoanele care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unei profesii liberale, în baza unei legi speciale şi care nu sunt finanţaţi de la bugetul de stat, aceştia răspunzând penal, civil sau administrativ în conformitate cu dispoziţiile legilor speciale în baza cărora îşi desfăşoară activitatea, precum şi cu dispoziţiile dreptului comun, cu respectarea dispoziţiilor prezentului alineat.”
Eliminarea din sfera noţiunilor de funcţionar public şi funcţionar a persoanelor la care se face referire în textul amendamentului, nu este justificată pentru că în acest fel ar fi afectată protecţia penală acordată unor valori sociale deosebit de importante, legate de activitatea categoriilor de persoane a căror excludere din sfera acestor noţiuni se urmăreşte.
Prin acest amendament se ajunge practic la exonerarea de răspundere penală a persoanelor vizate de acesta, pentru toate infracţiunile la care subiectul activ este un funcţionar public sau funcţionar, în sensul art. 147 alin. (1) şi (2) din Codul penal, fapt care este inadmisibil în condiţiile importanţei deosebite a activităţilor desfăşurate de aceste persoane.

4 Printr-un alt amendament adoptat de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor se propune modificarea articolului 124 din actualul Cod penal şi completarea articolului 156 din noul cp cu alte două alineate, care, în esenţă, reduc termenul de prescripţie specială
Se constată că această propunere de modificare reprezintă chiar forma art. 124 Cod penal, anterioară modificării prin Legea nr. 63/2012, care însă nu s-ar justifica din perspectiva duratei acestui termen şi a consecinţelor ce se pot produce – înlăturarea răspunderii penale.

5. Propunerea legislativă, admisă de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, ce vizează amnistierea, atât antecondamnatorie cât şi postcondamnatorie, a infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de până la 7 ani inclusiv sau amenda, nu are la bază o analiză a importanţei valorii sociale ocrotite prin incriminarea faptei respective.
Astfel, cel puţin cu privire la amnistia postcondamnatorie, prin raportare la practica instanţelor cu privire la cuantumul pedepselor stabilite în urma aplicării criteriilor generale şi speciale de individualizare, această limită este prea mare.
În ceea ce priveşte limita maximă a pedepsei aplicate pentru a putea fi acordată graţierea, propunerea legislativă stabileşte că se graţiază în întregime pedepsele cu închisoarea de până la 6 ani inclusive, pedepsele complementare ale acestora, precum şi pedepsele cu amendă, aplicate de instanţa de judecată.
Din această perspectivă, trebuie avută în vedere evitarea situaţiilor în care legea de graţiere se aplică persoanelor care, prin gravitatea faptelor penale săvârşite, prezintă un pericol social deosebit.
În ceea ce priveşte criteriul referitor la natura infracţiunilor care determină exceptarea de la aplicarea beneficiului graţierii, constatăm că o serie de infracţiuni care au fost exceptate de la aplicarea actului de clemenţă, în ultima lege de graţiere (Legea nr. 543/2002), nu sunt menţionate în proiectul de lege ( spre exemplu: infracţiunile de abuz în serviciu în formă calificată, prevăzută în art. 2481; luarea de mită, prevăzută în art. 254; darea de mită, prevăzută în art. 255; primirea de foloase necuvenite, prevăzută în art. 256; traficul de influenţă, prevăzut în art. 257; infracţiunile prevăzute de Legea privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, infracţiunea de spălare a banilor, infracţiunile prevăzute de Legea privind prevenirea şi combaterea terorismului, precum şi a infracţiunilor de corupţie din legea specială).

În acest context, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a hotărât, cu majoritate de voturi, transmiterea către Parlamentul României a unui punct de vedere instituţional [descarcă] ce argumentează lipsa de fundamentare şi oportunitate a propunerilor legislative recent formulate/promovate de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor”.

Comments

comments

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>