Ultima ora
Publicat: joi, 02 martie 2017

RECENZIE-CHIRA CHIRALINA-PANAIT ISTRATTI

Încă de când eram doar un copil, profesorii din școala generală mă alintau Chira Chiralina. În clasa a șasea, domnul profesor de Geografie, mi-a spus : „Chira Chiralina Bombolina, ce am avut de pregătit pentru azi?” De atunci așa mi-a rămas porecla. Culmea e că și la facultate am avut parte de același lucru. Curioasă fiind de unde provine acest nume, foarte sonor, de altfel, am cercetat și am aflat că este numele unei povestiri.

O povestire tristă, care nu a avut niciodată vreo legătură cu mine sau cu povestea mea de viață, ba chiar sunt paralele.

Chira este numele meu de familie, spre deosebire de personajul principal, al cărui prenume era acesta și din fericire nu mă asemăn deloc cu acea fată.

Chira era o adolescentă superbă, bogată, inteligentă și iubitoare, dar foarte chinuită. A învățat de la mama ei să trăiască pentru plăcerile trupești. Adora să fie iubită, să fie divinizata, îi plăceau petrecerile nocturne și nu se dădea înlături de la niciun dans. Îi plăcea să-și petreacă zilele și nopțile în brațele bărbaților care pur și simplu o adorau.

Mama Chirei, femeie în toată puterea cuvântului, își iubea și fata și băiatul. Cât timp se desfășura petrecerea și cele două doamne dănțuiau fericite alături de musafirii lor, Dragomir era obligat să stea de pază pentru a anunța când vin cei doi bărbați agresivi : tatăl și fratele lor. Deseori petrecerile erau stricate și musafirii se retrăgeau rapid pe o ușă secretă, în timp ce Chira, fratele și mama lor erau bătuți crunt de cei doi bărbați fioroși.

Dragomir nu a știut niciodată dacă tatăl îi bătea mama pentru că îl înșela sau dacă își lua bătaie și înainte și tocmai din cauza asta începuse să calce strâmb… Întotdeauna a avut această nelămurire.

Mama lor era o femeie credincioasă, cu frica Lui Dumnezeu, ea susținea că trăiește pe lume pentru plăcerile trupești și pentru bogății, că e făcută pentru așa ceva, însă dacă și-ar pierde frumusețea, mai bine ar muri, căci n-ar suporta să nu mai fie iubită și admirată. Deseori, când își lua bătaie, îl ruga din suflet pe soțul ei să nu-i atingă fața, dar în zadar…

Soarta acestei familii s-a dovedit a fi una tristă. După ultima bătaie zdravănă luată de la tata, mama lor rămăsese mutilată, Chira era șocată, iar Dragomir era distrus, el era doar un copil fără minte care nu știa ce însemna libertatea. Dacă rămânea fără cele două femei din viața lui, pe care le iubea necondiționat, era pur și simplu terminat.

Cei trei au fugit de acasă și stăteau de vorbă pe un câmp pentru a stabili ce e de făcut pe mai departe. Mama le ținu un discurs prin care le aminti momentele frumoase petrecute împreună, iar apoi îi părăsi și le spuse că merge să se trateze, însă dacă nu-și va reveni, se vor revedea în ceruri, căci nu suporta să trăiască cu o asemenea umilință.

Copiii rămăseseră șocați, dar mama lor îi mai liniști când le spuse că îi va trimite pe frații ei să-i ia sub aripa lor.

Întâlnirea copiilor cu unchii lor, fu de asemenea foarte emoționantă. Chira îi spuse unui unchi de-al ei că vrea să-și vadă tatăl mort și ca să o răzbune pe mama sa, și-ar spăla fața cu sângele lui.

Dragomir nu era prea încântat să-i vadă pe cei doi atât de nemiloși și se sperie și mai rău văzând câte arme aveau, dar își iubea mama cel puțin la fel de mult ca și Chira, așa că fu de acord cu uciderea tatălui și stabili împreună cu unchii lor să fie „momeală” pentru ucigașul mamei, pentru a-l prinde în capcană.

Cei doi frați s-au întors acasă împreună cu unchii lor si cum era  de așteptat, cei doi criminali cu sânge rece, tatăl si fiul, s-au reîntors pentru a-si face porția  de  bataie. Tatăl s-a înfuriat  si mai tare, caci mama era de negăsit, i-a bătut pe amândoi, însă mai puțin decât de obicei, căci unchii lor au intervenit și au reușit să-l împuște pe băiatul tatălui, însă tatăl a reușit să fugă și să scape cu viață.

Disperată că ucigașul mamei lor era teafăr și nevătămat, ba chiar că reuși să fugă și să scape cu viață, Chira începu să urle ca o isterică și într-un final, dispăru și ea,

Dragomir era singur pe lume, nu mai avea pe nimeni. Unchii săi dispărură în întuneric, mama sa nu mai era ca să-l dezmierde, sora sa dispăruse și nu mai avea cine să-l alinte și să-l iubească, așa cum numai ele știau.

Nici acasă nu putea rămâne, fiindcă îi era frică de tatăl său care se putea întoarce oricând și cu siguranță nu l-ar fi lăsat în viață.

Dragomir a trăit multe aventuri chinuitoare pentru un puști de șaptesprezece ani, a trecut prin peripeții greu de imaginat pentru un adolescent. A fost silit să facă anumite lucruri jenante, a fost batjocorit, umilit și chiar jefuit.

Ce s-a întâmplat cu Dragomir, dar și ce s-a ales de mama și sora lui, puteți afla citind cartea Chira Chiralina de Panait Istrati sau puteți urmări filmul dublat în limba română „Codin și Chira Chiralina”.

Pe mine m-a impresionat până la lacrimi această povestire, ba chiar consider că ar fi mult mai potrivită pentru materia de bacalaureat, decât multe alte romane sau nuvele ce se află acum în programă. Eu cred că mi-a fost dat de sus să citesc această carte, fiindcă întâmplător am găsit-o la un chioșc de ziare, la un preț excepțional și mi-am dorit-o enorm, așa că am cumpărat-o.

Alexandra Elena CHIRA

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>