Ultima ora
Publicat: duminică, 29 septembrie 2013

Replicatoarele Star-Trek, cu un pas mai aproape de realitate

Până în 2050, va fi nevoie de 100 de miliarde de animale ca să furnizeze populației planetei carne, produse lactate, ouă și produse din piele. Pentru întreținerea acestei turme, planeta va plăti un preț imens, potențial nesustenabil. Dar dacă ar exista o altă cale? În acest discurs edificator, susținătorul ingineriei țesuturilor, Andras Forgacs, susține că bio-fabricarea cărnii și a pielii e un mod civilizat de a lăsa în urmă sacrificarea animalelor pentru hamburgeri și genți.

Când tatăl meu și cu mine am înființat o companie ca să imprimăm țesuturi și organe umane 3D, unii au crezut că suntem puțin nebuni. Dar s-a progresat mult de atunci, atât în laboratorul nostru, cât și în alte laboratoare din lume. Astea fiind date, am început să primim întrebări de genul: „Dacă puteți realiza părți ale corpului omenesc, puteți să „cultivați” și produse animaliere ca pielea și carnea?”

Când cineva mi-a sugerat asta prima oară, sincer, am crezut că era nebun, dar curând am realizat că, la urma urmei, nu era un lucru chiar atât de nebunesc. Ceea ce facem astăzi e o nebunie. Sunt convins că peste 30 de ani, când vom privi înapoi la ziua de astăzi și la cum creștem și măcelărim miliarde de animale ca să ne facem hamburgeri și genți, o să percepem acest lucru ca pe o risipă și, într-adevăr, ca o nebunie. Știați că, în prezent, întreținem o turmă globală de 60 de miliarde de animale ca să ne furnizeze carne, produse lactate, ouă și produse din piele? Și în următoarele câteva decade, pe măsură ce populația planetei va crește la 10 miliarde, va trebui aproape să se dubleze la 100 miliarde de animale.

Dar pentru întreținerea acestei turme planeta noastră plătește mult. Animalele nu sunt doar materie primă. Sunt ființe, și deja șeptelul nostru reprezintă unul dintre cei mai mari utilizatori de pământ, de apă, și unul dintre cei mai mari producători de gaze de seră care duc la încălzirea globală. Mai mult decât atât, când ai atât de multe animale laolaltă, se creează teren de proliferare a bolilor și oportunități pentru abuz și prejudiciu. În mod clar, nu putem să mai mergem pe drumul acesta care expune la riscuri mediul, sănătatea publică și securitatea alimentară.

Mai e o cale, deoarece, în esență, produsele animaliere sunt doar colecții de țesuturi, și în prezent creștem și reproducem animale foarte complexe, doar pentru a crea produse care sunt făcute din țesuturi relativ simple. Cum ar fi dacă, în loc să începem cu un animal complex și sensibil, am începe cu acel lucru din care sunt făcute țesuturile, unitatea de bază a vieții, celula?

Aceasta e bio-fabricarea, unde celulele pot fi folosite la realizarea unor produse biologice cum ar fi țesuturile și organele. În medicină deja, tehnicile de bio-fabricare au fost folosite pentru a „crește” părți sofisticate ale corpului, cum ar fi urechi, trahee, piele, vase de sânge și oase, care au fost implantate cu succes la pacienți. În afară de medicină, bio-fabricarea poate fi o industrie umană, sustenabilă și extinsă.

Și ar trebui să începem prin a reimagina pielea. Mă axez pe piele deoarece e folosită la scară largă. E frumoasă și face parte din istoria noastră de mult timp. A crea piele e și mai simplu, din punct de vedere tehnic, decât a „crește” alte produse animaliere cum e carnea. În principal folosește un singur tip de celule, și e bidimensional. De asemenea, e mai puțin polarizant pentru consumatori și regulatori. Până când bio-fabricarea e înțeleasă mai bine, e clar că, cel puțin la început, mai mulți oameni vor dori să poarte materiale diferite, să mănânce mâncare nouă și diferită, indiferent cât de delicioasă e. În acest sens, pielea este un material deschizător de drumuri, un început pentru industria bio-fabricării. Dacă putem reuși aici, asta ar face ca alte bio-produse ca și carnea să fie mai aproape de realizare.

Cum facem asta? Pentru a crea piele, începem prin a lua celule de la animal, printr-o simplă biopsie. Animalul poate fi o vacă, oaie, sau chiar ceva mai exotic. Acest proces nu face niciun rău, și văcuța Daisy poate să ducă o viață fericită. Izolăm apoi celulele pielii și le multiplicăm într-un mediu de cultură a celulelor. Acesta ia milioane de celule și le multiplică la miliarde. Apoi facem aceste celule să producă colagen, așa cum ar face în mod natural. Colagenul e materia dintre celule. E un țesut conector natural. E matricea extra-celulară, dar la piele e elementul de bază. Ce facem apoi e să luăm celulele și colagenul acestora și să le întindem ca să formeze foi, apoi așezăm aceste foi în straturi, una peste cealaltă, ca foietajul, pentru a forma foi mai dense, pe care, apoi, le lăsăm să se maturizeze. În final, luăm această piele stratificată și printr-un proces de bronzare mult mai scurt și mai puțin chimic, creăm piele. Sunt foarte încântat să vă arăt, pentru prima oară, primul lot de piele de cultură, direct din laborator. Aceasta e piele adevărată, fără sacrificiu uman. Poate să aibă toate caracteristicile pielii deoarece e făcută din aceleași celule, și chiar mai bine, nu trebuie să îndepărtăm păr, nu sunt cicatrici sau înțepături de insecte, și nicio pierdere. Pielea poate fi realizată în forma de portmoneu, geantă de mână sau scaun de mașină. Nu se limitează la forma neregulată a unei vaci sau a unui aligator.

Și pentru că facem acest material, deoarece „cultivăm” această piele de la zero, putem să-i controlăm proprietățile în moduri foarte interesante. Această bucată de piele are 7 straturi de țesut, și, după cum vedeți, a aproape transparentă. Această piele are 21 de straturi și e opacă. Nu ai un astfel de control la pielea tradițională. Putem adăuga acestei piei alte calități dezirabile, cum ar fi consistența moale, posibilitatea de a respira, durabilitatea, elasticitatea și chiar imprimeul. Putem să imităm natura, dar, într-un anumit fel, să o și îmbunătățim. Acest tip de piele poate face ce face pielea obișnuită, dar, cu imaginație, poate și mai mult.

Cum ar arăta produsele animaliere ale viitorului? Nu trebuie să arate așa, care e forma de vârf în prezent. Mai degrabă ar putea să arate așa. De mii de ani fabricăm utilizând culturile de celule, începând cu produse ca vinul, berea și iaurtul. Vorbind de mâncare, mâncarea de cultură a evoluat, iar astăzi gătim mâncare de cultură în centre frumoase și sterile ca acesta. O fabrică de bere e, în esență, un bioreactor. Acolo are loc cultura celulelor. Imaginați-vă că în această locație, în loc să producem bere, am produce piele sau carne. Imaginați-vă că vizitați acest centru, învățând cum se produce pielea sau carnea, văzând procesul de la început până la sfârșit, și chiar și testând. E curat, deschis și educativ, iar asta contrastează cu fabricile ascunse, păzite și izolate unde se fabrică pielea și carnea astăzi. Poate bio-fabricarea e o evoluție naturală a producției pentru umanitate. Are grijă de mediul înconjurător, e eficientă și umană. Ne permite să fim creativi. Putem să proiectăm materiale, produse și facilități noi. Trebuie să lăsăm în urmă uciderea animalelor ca resursă îndreptându-ne către ceva mai civilizat și evoluat. Poate suntem pregătiți pentru ceva mai cultivat, la propriu și la figurat.

Sursa: capital.ro

Comments

comments

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>