Ultima ora
Publicat: luni, 02 octombrie 2017

REPORTAJ AGERPRES: Casa lui Aron Pumnul din Cernăuți așteaptă de peste 20 de ani să găzduiască Muzeul Eminescu

Casa cărturarului Aron Pumnul din Cernăuți (Ucraina), unde a locuit marele Mihai Eminescu și care a fost centru al românismului în această zonă, este în paragină și se degradează pe zi ce trece, renovarea sa aflându-se pe agenda mai multor guverne de la București, fără însă ca proiectul să se finalizeze vreodată.

Casa, veche de aproape 200 de ani, situată pe strada Aron Pumnul nr. 19, este construită într-un autentic stil moldovenesc și pare condamnată la uitare, strigătele disperate de ajutor ale reprezentanților comunității românești rămânând, deocamdată, fără ecou.

Elena Tărâțeanu este directoarea Muzeului ‘Mihai Eminescu’ din Cernăuți, care din 1990 funcționează doar pe hârtie și care ar trebui să fie găzduit de casa memorială Aron Pumnul. De peste 20 de ani păstrează cheia casei, se luptă ca ea să fie renovată și privește cu mâhnire și neputință cum timpul și dezinteresul lasă răni ce riscă să nu mai poată fi „oblojite”.

Ajungem la casa lui Aron Pumnul într-o însorită zi de septembrie, împreună cu o delegație a Institutului Cultural Român din București, care derulează în aceste zile un proiect pentru copiii români din regiune și suntem cuceriți, de la început, de vegetația bogată care o înconjoară, de bolta cu struguri copți pe sub care trecem, de felul cum razele soarelui o cuprind ca într-o îmbrățișare.

Bustul lui Mihai Eminescu, inaugurat în anul 2000, veghează la intrare, singurul semn al trecerii sale pe aici și a faptului că în acest imobil dorește să prindă viață un muzeu care să-i poarte numele.

Urcăm cu grijă scările șubrezite, în cerdacul de lemn și așteptăm ca Elena Tărâțeanu să deschidă ușa casei marelui cărturar. Priveliștea care se înfățișează ochilor este deplorabilă: tencuiala tavanului căzută, găuri adânci în pereți, podeaua putrezită, geamuri sparte, păianjeni la tot locul și foarte multe urme lăsate de cele trei familii care au locuit aici încă din perioada sovietică. Fiecare dintre locatari a dorit să adauge ceva la casă, să construiască o anexă, să acopere dușumeaua cu linoleum, să zugrăvească pereții în diferite culori, să schimbe un geam. Și așa se face că întregul imobil mai păstrează doar o fereastră originală și alte două părți dintr-o fereastră care au fost găsite într-o magazie și care stau acum stinghere într-o cameră, rezemate de perete.

Elena Tărâțeanu povestește că, în ciuda deciziei de evacuare date încă din 1990 de primarul din Cernăuți, familiile în cauză au fost convinse cu greu să părăsească imobilul, ultima dintre ele fiind de acord cu acest lucru abia în 2012.

‘Greutatea a fost eliberarea acestor trei familii, deși primăria orașului a pus la dispoziția acestora multe apartamente, dar o perioadă lungă de timp nu au dorit să plece, era în centrul orașului, stăteau demult și nu ne luau în serios. Prima familie a plecat în 2010, iar ultima familie în 2012. Între timp, familiile au fost asigurate cu apartamente, dar noi nu am fost asigurați cu finanțe, ca să readucem această casă la viață’, spune Elena Tărâțeanu.

Casa se află în proprietatea statului ucrainean, dar este dată în comodat, pentru cinci ani, Fundației Culturale ‘Casa Limbii române’, pentru realizarea lucrărilor de renovare, cu promisiunea că înțelegerea se va putea prelungi.

Sentimentele pe care le ai văzând cum acest loc, atât de important pentru românii din nordul Bucovinei, este lăsat în paragină este unul de indignare, de durere și de nedumerire. În spatele casei, unde cândva a fost biblioteca lui Aron Pumnul, stă strâmb acum o magazie, cu lucruri aruncate la întâmplare, grădina e năpădită de zmeuriș mai înalt decât un stat de om, vreo doi câini vagabonzi latră supărați că le-am deranjat liniștea, un vecin trece prin curte fără ca măcar să salute.

În 2014, fostul premier Victor Ponta a vizitat casa lui Aron Pumnul, a văzut cu ochii lui starea de degradare în care se afla, a promis sprijin financiar considerabil, dar lucrurile s-au blocat, nu se știe unde.

Elena Tărâțeanu susține că s-au consultat experți, s-au făcut cercetări pentru ca această casă să fie, după renovare, copia fidelă a celei în care au locuit Aron Pumnul și Mihai Eminescu, s-a realizat un proiect, „care nu este încă plătit, pentru că nu sunt bani’ și se așteaptă ca oamenii și vremurile să fie mai îngăduitori cu acest simbol al românilor.

Pentru salvarea casei Aron Pumnul s-a făcut și o colectă în zonă, dar s-au strâns bani puțini, care între timp s-au devalorizat și care ajung doar pentru a plăti pe cineva să îndepărteze zăpada în timpul iernii, sau să cosească iarba în restul anului.

„Dacă am avea bani, acum s-ar putea începe lucrările. Când vin aici și văd că această casă e lipsită de viață mă cuprinde mâhnirea și am un sentiment de neputință”, spune Elena Tărâțeanu.

De curând, alte speranțe s-au născut în urma declarațiilor făcute de actualul ministru pentru românii de pretutindeni, Andreea Păstârnac, care a afirmat, după vizita din acest an în Ucraina, că „un aspect major discutat atât la Kiev, cât și la Cernăuți a fost legat de restaurarea și refacerea Casei memoriale „Aron Pumnul”.

Directoarea „muzeului pe hârtie” Mihai Eminescu spune că și din partea autorităților ucrainene a auzit că s-ar lua în discuție acest aspect, dar numai în bugetul de anul viitor. Motiv pentru care nu mai crede în promisiuni „decât atunci când ele se vor transforma în fapte”.

Și pentru că nu și-a pierdut nicicând speranța că lucruri bune se vor întâmpla, Elena Tărâțeanu adună de zeci de ani obiecte, cărți, exponate care să constituie fondul viitorului muzeu Mihai Eminescu, acestea fiind găzduite acum de Muzeul Etnografic al regiunii Cernăuți. În fondul viitorului muzeu, care va fi singurul al românilor din zonă, se găsesc multe dintre cărțile din biblioteca lui Aron Pumnul, „un lecturariu al marelui cărturar ridicat de la gunoi, după ce a fost aruncat de cei cărora nu le-a mai trebuit’, sau obiecte de mobilier din vremea respectivă.

Casa lui Aron Pumnul își strigă durerea prin găurile din pereți, prin geamurile sparte, prin podelele putrezite, prin tencuiala căzută, măcinată de o ciupercă agresivă. E cuprinsă de uitare, e victima dezinteresului și a lipsei de solidaritate. Degeaba românii de aici și-au strigat durerea la toate guvernele din România sau Ucraina, vocea lor a fost ignorată, în majoritatea cazurilor.

E liniște și frumos în curtea casei lui Aron Pumnul. Îmi imaginez că aici ar putea fi un colț de rai, un loc binecuvântat în care s-ar reuni oameni de cultură, cercetători, care ar putea găzdui evenimente ce țin de păstrarea și promovarea identității românilor din zonă. Nimic din toate astea nu se întâmplă acum. Doar neputință, uitare și delăsare. Și un muzeu „fantomă’, înființat pe hârtie, singurul al românilor de aici.

Plec de acolo cu sentimentul extrem de acut că unii și-ar dori să ne șteargă memoria, iar noi nu facem mare lucru să împiedicăm acest proces.

Gina Ștefan,

AGERPRES

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>