Ultima ora
Publicat: miercuri, 29 martie 2017

Reuniune bilaterală a guvernelor României și Republicii Moldova

Guvernele României și Republicii Moldova au avut astăzi, la Piatra Neamț,  a treia ședință comună în format restrâns. În cadrul reuniunii, au fost evaluate proiectele aflate în implementare, dar s-au purtat discuții și despre noi inițiative comune în domeniile energiei, infrastructurii, culturii, dezvoltării regionale, educației, afacerilor interne.

„Acțiunea României va avea dublu rol: de stabilizare și consolidare a cadrelor democratice din Republica Moldova și de ancorare strategică a Republicii Moldova în Spațiul European”, a subliniat premierul României, Sorin Grindeanu.

România are în vedere trecerea la o nouă etapă a relațiilor bilaterale, respectiv consolidarea prezenței investiționale românești în Republica Moldova, prin participarea la procesul de privatizare, cu respectarea tuturor procedurilor transparente, a punctat șeful Executivului român.

De asemenea, premierul Sorin Grindeanu a afirmat că Republica Moldova trebuie să accelereze procesele de reformă și de consolidare a progreselor democratice: „România așteaptă consecvență și seriozitate. Doar opțiunea europeană poate aduce răspunsuri de prosperitate și siguranță cetățenilor Republicii Moldova, iar România este pregătită să susțină autoritățile de la Chișinău pe acest drum”.

Premierul Republicii Moldova, Pavel Filip, a afirmat că relațiile bilaterale sunt marcate de o cooperare excelentă, dinamică și diversă și a mulțumit Guvernului României pentru sprijinul constant. Premierul Republicii Moldova a menționat asistența în domeniul educației și a subliniat că cele 96 de microbuze donate de România reprezintă o investiție necesară în contextul reformei educației și optimizării școlii.

De asemenea, premierul Filip a afirmat că acordarea împrumutului în valoarea de 150 de milioane de euro, din care au fost eliberate până acum două tranșe, a reprezentat un important sprijin acordat de România Republicii Moldova.

Premierul Pavel Filip a dat asigurări ca Republica Moldova rămâne angajată pe calea strategică a reformelor prevăzute de Acordul de asociere cu Uniunea Europeană.

„Moldova priveşte în continuare spre Vest, ca proiect de ţară. Indiferent de poziţionările prezidenţiale de la Chişinău, în relaţia noastră cu România nu se va schimba nimic, la fel cum nu se va schimba nimic din opţiunea noastră europeană”, a subliniat premierul Pavel Filip.

Șeful Executivului Republicii Moldova a declarat că discuțiile bilaterale au vizat, de asemenea, creşterea cooperării în domeniul energetic, cultural, vamal și a precizat că va fi urgentată implementarea proiectelor energetice stabilite pentru Republica Moldova. În acest sens, Pavel Filip a reiterat faptul că securitatea energetică este foarte importantă și și-a exprimat încrederea că aceasta va fi asigurată cu sprijinul României, atât prin interconexiunea la sistemul european la gazele naturale, cât şi la energie electrică.

 

 

În ceea ce privește programul de privatizare al Republicii Moldova, premierul Pavel Filip a spus că proiectele noi și investiţiile din România sunt binevenite.

De asemenea, premierul Republicii Moldova a adăugat că a convenit cu premierul Sorin Grindeanu ca ședințele de guvern comune să continue și și-a exprimat disponibilitatea ca următoarea ședință comună să fie găzduită de Chișinău.

Conferința de presă comună a premierilor Sorin Grindeanu și Pavel Filip,la finalul reuniunii bilaterale a guvernelor României și Republicii Moldova

Sorin Grindeanu: Domnule prim-ministru, încă o dată, vă transmit: bine aţi venit, împreună cu echipa dumneavoastră! Azi am avut o întâlnire extrem de pragmatică şi abordarea, de asemenea, a fost pragmatică, am avut un dialog constructiv, aşa cum am avut de fiecare dată, care e baza, până la urmă, a cooperării dintre România şi Republica Moldova. Am reuşit azi să trecem în revistă foarte multe proiecte pe care le avem în acest moment în derulare. Am discutat despre proiecte viitoare, am discutat despre proiecte în domeniul energiei, infrastructurii, culturii, mediului, dezvoltare regională. Sunt lucruri concrete, aşa cum vă spuneam, care dezvoltă relaţia dintre România şi Republica Moldova. Acţiunea României va continua să aibe un dublu rol: de stabilizare a Republicii Moldova şi de consolidare a cadrelor instituţionale şi democratice din Republica Moldova şi, în al doilea rând, de ancorare politică strategică, dar şi fizică a Republicii Moldova, în spaţiul european. În acest sens, au fost discuţiile noastre de astăzi concrete, dar care au fost ghidate de aceste două principii importante. Avem în vedere, în perioada următoare, să creştem prezenţa sau să trecem într-o nouă etapă, noi, România, ca prezenţă în Republica Moldova. Ne dorim consolidarea prezenţei investiţionale româneşti în Republica Moldova, dorim să fim parte a eventualelor procese de privatizare care vor avea loc în perioada următoare, în Republica Moldova, sigur, respectând toate procedurile transparente pe care dumneavoastră le veţi avea. Credem că este timpul acţiunilor concrete, trebuie accelerate procesele de reformă şi consolidat pe mai departe, parcursul european al Republicii Moldova. România aşteaptă din partea Republicii Moldova consecvenţă şi seriozitate. Reiterez în final faptul că doar opţiunea europeană poate aduce răspunsuri durabile la aşteptările de prosperitate, siguranţă şi stabilitate ale cetăţenilor din Republica Moldova. Suntem pregătiţi să susţinem în continuare Republica Moldova pe acest drum. Domnule prim-ministru, vă mulţumesc!
Pavel Filip: Stimate domnule prim-ministru, stimate domnule preşedinte al Consiliului Judeţean, stimaţi miniştri, stimaţi jurnalişti, reprezentanţi ai instituţiilor media, vreau mai întâi de toate să mulţumesc, şi pe această cale domnului prim-ministru Sorin Grindeanu, pentru invitaţia de a efectua o vizită la Patria Neamţ, care reprezintă o ocazie deosebită, din punctul meu de vedere, de a discuta încă o dată agenda bilaterală a României şi Republicii Moldova. Am reuşit să trecem în revistă toate proiectele care sunt în derulare şi, de asemenea, am vorbit şi despre proiecte de viitor. De asemenea, vreau să aduc sincere mulţumiri Consiliului Judeţean Neamţ pentru ospitalitatea de care se bucură delegaţia noastră. În cadrul discuţiilor am constatat că relaţiile dintre ţările noastre sunt marcate de o cooperare excelentă, practic, în toate domeniile, dialogul politic bilateral este dinamic şi divers, în spiritul parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova. În acest sens, l-am asigurat pe domnul prim-ministru că Moldova rămâne ferm angajată pe calea realizării proiectului nostru strategic: implementarea consecventă a reformelor prevăzute de Acordul de asociere cu Uniunea Europeană. Moldova priveşte în continuare spre Vest ca şi proiect de ţară. Adevărul e că, indiferent de poziţionările prezidenţiale de la Chişinău, Constituţia dă mai multă putere de decizie parlamentului şi guvernului şi, din acest punct de vedere, în relaţia noastră cu România nu se va schimba nimic, precum nu se va schimba nimic din opţiunea noastră europeană, care este, de fapt, şi proiectul nostru de ţară. Am făcut un schimb de opinii pe marginea evoluţiilor în domeniul securităţii în plan regional, precum şi implicaţiile pe care acestea le pot avea în ceea ce priveşte stabilitatea Moldovei. Totodată, am exprimat sincere mulţumiri pentru sprijinul constant acordat în parcursul nostru european, experienţa valoroasă românească oferită a contribuit esenţial în momente de maximă importanţă pentru Republica Moldova. Foarte important pentru noi, şi am apreciat, şi aducem mulţumiri încă o dată referitor la împrumutul de 150 de milioane de euro, primele două tranşe pe care Republica Moldova le-a primit; nu pot să nu spun aici că acest împrumut a venit, poate, în momentele cele mai grele pentru Republica Moldova. Apreciem acest lucru. De asemenea, în mod special vreau să aduc mulţumiri pentru cea mai recentă decizie a Guvernului român: 96 de autobuze şcolare, care vor veni curând în Republica Moldova. Am vorbit şi detaliile tehnice deja astăzi. Este o investiţie necesară pentru noi, în contextul reformei din educaţie şi în contextul optimizării şcolilor din Republica Moldova. Relaţia noastră se consolidează optim prin proiecte concrete şi azi am vorbit de creşterea acestei cooperări în domeniul energetic, cel cultural, precum şi in alte domenii cheie, fie că vorbim de cel vamal sau de cel al infrastructurii. Nu a fost nevoie să inovăm la această întâlnire. Avem proiecte demarate şi încă nefinalizate. E important acum să ne concentrăm pe buna guvernare, în interesul cetăţenilor din ambele ţări. Vom urgenta implementarea proiectelor energetice deja stabilite, care sunt foarte importante pentru Republica Moldova, Republica Moldova fiind un importator de energie. De aceea, securitatea energetică este în prim-plan şi este un obiectiv foarte important pentru guvernul pe care am onoarea să-l reprezint, şi am toată certitudinea că noi vom reuşi acest lucru şi prin interconexiunea la sistemul european prin intermediul României la gazele naturale, dar şi interconexiunile pe energie electrică.
Totodată, ne dorim să lansăm şi proiecte noi, aşa cum deja a vorbit domnul prim-ministru Grindeanu cu referire la investiţiile din România în Republica Moldova. Este adevărat, vom fi foarte bucuroşi să vă prezentăm tot programul de privatizare din Republica Moldova, şi aceste investiţii desigur că sunt binevenite.
De asemenea, am convenit cu premierul Grindeanu ca, în următoarele luni, să continuăm această tradiţie deja stabilită, aceste şedinţe comune de guvern, deja în format integral al guvernelor, şi ne-am exprimat disponibilitatea să găzduim următoarea şedinţă comună a guvernelor României şi Republicii Moldova, la Chişinău.
Vreau să vă spun că aceasta nu este începutul unei frumoase prietenii, e mai mult decât atât: e consolidarea unei marii frăţii europene, şi vreau să aduc mulţumiri şi pe această cale, încă o dată, şi vă mulţumesc pentru atenţie!

Sorin Grindeanu: Mulţumim. Întrebări.
Reporter: O întrebare pentru ambii premieri, în legătură cu proiectul gazoductului Iași-Ungheni, cu prelungire până la Chișinău. Poate Chișinăul, astăzi, să ofere siguranța că acea conductă va fi realizată până în 2019, atunci când știm că Federația Rusă va finaliza acel proiect care ocolește Republica Moldova și Ucraina și, atuncea, ne-am putea pomeni în situația reală de amenințare cu sistări de livrare de gaze? Chișinăul va putea asigura ca acest proiect să fie realizat până în 2019? Și cum România va monitoriza tot acest proces?
Sorin Grindeanu: Am să răspund în câteva cuvinte, pentru că a fost un punct discutat azi, îndelung, în cadrul întâlnirii noastre. Sunt termene concrete, pe care și Ministerul Economiei de la noi, cu companiile pe care le are în coordonare, de asemenea, reprezentanții din Republica Moldova și le-au asumat. Suntem optimiști și eu, și domnul prim-ministru Filip, că termenul de 2019 va fi devansat. O să-l las pe domnul prim-ministru să v-anunțe o veste bună auzită și primită chiar în timpul ședinței noastre de astăzi, tot pe acest sector, cel energetic, iar termenele, așa cum vă spuneam, vor și… și sperăm… avem convingerea, de fapt, că vor fi devansate; înainte de 2019. Domnule prim-ministru, vă rog!
Pavel Filip: Sigur că acesta a fost unul din subiectele importante pe care le-am discutat astăzi. Este adevărat că, regulamentar, ne-am propus, până în 2019, ca acest proiect să fie realizat. Securitatea energetică cred că este una dintre cele mai importante pentru Republica Moldova, luând în considerație că noi nu suntem cei care generează energie, dar importăm această energie. Vom face absolut tot posibilul ca acest proiect să fie realizat până la finalul anului 2018. În acest sens, vreau să vă spun că lucrurile merg aşa cum ne-am propus. În scurt timp, vom avea proiectul şi vom începe la construcţie nemijlocit. Deja ştiţi că au fost semnate acordurile de finanţare, atât cu Banca Europeană de Investiţii, dar şi Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare şi precum spunea domnul prim-ministru Grindeanu, chiar în timpul şedinţei, domnul ministru Tudose ne-a spus o veste foarte bună, pentru că Comisia Europeană a hotărât să mărească partea grantului prin care va fi finanţat acest proiect, de la 10 milioane de euro, până la 40 de milioane de euro. Desigur că nu poate să nu ne bucure acest lucru şi dacă ne mobilizăm, atunci acest proiect poate fi realizat până la finalul anului 2018.
Reporter: O întrebare pentru ambii premieri. Pe 27 martie, vom marca 99 de ani de la Unire şi sunt sigur că vă aşteptaţi să primiţi o întrebare şi despre asta. Cum au evoluat relaţiile dintre România şi Republica Moldova şi vă întreb asta, în contextul în care la Chişinău, avem un preşedinte care tinde să privească mai mult către Rusia, decât către România? Cum le vedeţi pe viitor aceste relaţii? Şi ce veţi face ca să marcaţi aceste evenimente? Vom sărbători, în curând, 100 de ani de la Unire, dar la noi, în România, a fost adoptat şi un proiect de către Parlament, pe 27 martie, putem sărbători, încă nu a fost promulgată legea, va fi o sărbătoare în România. Ce veţi face, în Republica Moldova şi cum vedeţi aceste relaţii, pe viitor?
Sorin Grindeanu: Mulţumesc. Din punctul de vedere al României, noi promovăm o raportare corectă şi principială şi transparentă, în relaţia cu Republica Moldova. Interlocutorul nostru principal la Chişinău este guvernul Republicii Moldova şi orice întâlnire de acest tip, cum a fost cea de astăzi, cum va fi următoarea de la Chişinău, întăreşte relaţiile dintre România şi Republica Moldova. Am spus şi la început, important este să ne concentrăm din punctul nostru de vedere, pe proiecte concrete, realiste, dar şi tangibile. Doar opţiunea europeană, credem noi, poate aduce răspunsuri durabile la aşteptările de prosperitate, de siguranţă, de stabilitate ale cetăţenilor din Republica Moldova. Suntem pregătiţi să susţinem Republica Moldova în continuare pe acest drum.
Pavel Filip: Desigur că proiectul nostru de ţară este ca Republica Moldova să ajungă lângă România în Uniunea Europeană. Avem o relaţie foarte bună. Astăzi am discutat foarte pragmatic pentru că apropierea ţărilor noastre ţine nu doar de declaraţii, dar ţine şi de proiecte concrete. Astfel de pragmatic precum am vorbit astăzi şi, dacă aţi observat, această şedinţă a durat mai mult decât a fost timpul preconizat pentru ea, pentru că avem ce discuta, pentru că sunt proiecte concrete şi cetăţenii ţărilor noastre trebuie să înţeleagă că relaţiile între ţări nu sunt doare declarative, dar sunt şi materializate prin proiecte concrete. Republica Moldova este o ţară parlamentară. Constituţia Republicii Moldova îi oferă mai multă putere de decizie guvernului şi parlamentului. Pe această cale nimic asbolut nu se va schimba din relaţiile noastre cu România, ba, dimpotrivă, vreau să vă spun că ele vor deveni tot mai bune şi mai bune, chiar dacă unora nu le place să audă aceste lucruri. Republica Moldova si România sunt două inimi gemene care bat în acelaşi ritm şi nu în zadar. De fiecare dată atunci când Republicii Moldova i-a fost mai greu, cei care i-au întins o mână de ajutor au fost cei din România. Aşa s-a întâmplat şi cu împrumutul rambursabil, aşa se întâmplă şi cu această asistenţă tehnică şi financiară nerambursabilă. De aceea nu văd niciun motiv de îngrijorare în acest sens. Este adevărat, interlocutor pentru Bucureşti este Guvernul şi Parlamentul de la Chişinău, aşa de fapt cum este şi pentru cei de la FMI şi pentru cei de la Comisia Europeană sau pentru cei de la Banca Mondială, şi am demonstrat acest lucru prin activitatea pe parcursul anului 2016.
Reporter: Dacă-mi permiteţi, domnule premier, ştiu că în Parlament există un proiect de lege pentru 27 martie sărbătoare naţională şi la dumneavoastră. Ţinând cont că aveţi majoritate ce veţi face cu acest proiect de lege?
Pavel Filip: Să lăsăm examinarea acestui proiect de lege pe seama parlamentarilor atunci când se vor porni dezbaterile și consultările pe marginea acestui proiect, atunci vom vedea.
Reporter: Am o întrebare către domnul Grindeanu. Când va începe construcția Autostrăzii Târgu Mureș – Iași – Ungheni și dacă acest traseu va fi extins și până la Chișinău? Știm că acest proiect este unul cheie în Guvernul României.
Sorin Grindeanu: Profit de ocazia pe care mi-o dați, ca să mulțumesc și eu gazdelor noastre de astăzi și să vă mai spun ceva, domnul președinte al Consiliului Județean, Ionel Arsene, este un om care știe foarte bine să se bată în mod pozitiv pentru interesele județului Neamț. Și eu sunt convins că cei patru ani de management pe care dânsul îi are, 3 și câteva luni, îi are în față pentru județul Neamț, vor fi unii care vor marca dezvoltarea județului. Revenind la întrebarea dumneavoastră, am avut discuții și astăzi și pe acest domeniu, pe cel al transporturilor. Așa cum știți, noi avem un Master Plan de transport. Ne pregătim în perioada imediat următoare să venim cu modificări pe ceea ce am mai spus și anume pe investițiile strategice. Nu vreau să fiu greșit înțeles că vom schimba anumite legi, convenite cu Comisia Europeană, pentru că am văzut anumite abordări răutăcioase, și le consider așa, pentru că nu ne dorim să facem aceste schimbări altcumva decât în acord și pe cadrul convenit cu Comisia Europeană. Dar ceea ce ne dorim este ca toate acele termene fără sfârșit, prin aceste modificări, acele termene fără sfârșit care premerg execuția unei lucrări să fie reduse la maxim, fie că vorbim de studii de fezbilitate, prefezabilitate, contestație, eventuale procese, despăgubiri, exproprieri și așa mai departe. De multe ori aceste perioade sunt mai lungi decât execuția în sine a unei lucrări. Legat de subiectul legării Moldovei, până la urmă, de Transilvania şi anume de această autostradă, domnul ministru Cuc a prezentat în întâlnirea noastră comună planul pe care îl are şi anume, ajutat şi de schimbarea aceasta legislativă pe parcurul acestui an – există un studiu de fezabilitete din 2011, care trebuie actualizat şi pe parcursul perioadei imediat următoare acest lucru se va întâmpla, astfel încât să fim în situaţia în care odată cu cadrul legal, dar este o treabă şi de parlament, de aceea mă feresc să spun termene exacte, aşa cum s-a ferit şi domnul prim-ministru, există dorinţa parlamentului de a ne ajuta astfel încât aceste modificări să le putem face cât mai repede. Revenind, anul acesta, actualizarea studiului de fezabilitate astfel încât sau în perioada imediat următoare, astfel încât să fim în situaţia să putem să lansăm spre licitaţie proiectare plus execuţie în acelaşi timp şi să nu facem lucruri separate. Vă spuneam că mă feresc să dau termene, din motivele pe care vi le aminteam mai devreme, dar pot să vă spun ceva, şi anume faptul că guvernul trecut trecuse această…începerea acestei investiţii pentru 2020. Vă rog să verificaţi. În niciun caz nu discutăm de termene de acest tip, v-am spus dorinţa noastră. Vorbim de bani europeni, dorim să atragem cât mai mulţi bani europeni. Vrem, şi acest domeniu al infrastructurii este unul din domeniile prioritare ale guvernului pe care îl conduc, îmi doresc să trecem dincolo de vorbe direct la fapte. Acest tronson, şi ăsta a fost rostul discuţiei nostre de astăzi, se va lega şi este prevăzută această legătură şi cu Republica Moldova, până la Chişinău. Vă rog altă întrebare. Sună ciudat altă întrebare.
Redactor: O întrebare pentru ambii premieri. În primul rând o să încep cu dumneavoastră, domnule Filip. Ieri o fată de 16 ani a fost salvată în ultimul moment, după cum ştiţi la Chişinău, după ce a devenit o victimă a jocului deja cunoscut opiniei publice şi din Republica Moldova şi din România, Balena albastră. Dumneavoastră în momentul de faţă vă confrunţaţi cu mai multe victime decât ceea ce se întâmplă în România şi ştiu că autorităţile de la Chişinău sunt în alertă. Dacă aţi discutat şi despre acest subiect având în vedere că a fost prezent şi ministrul afacerilor interne român Carmen Dan şi dacă se pune problema unei colaborări pe această temă între cele două guverne, având în vedere fenomenul tragic tot mai extins în ceea ce priveşte tinerii din ambele state.
Pavel Filip: Nu a fost un subiect comun de discuţie la aceste şedinţe comune de astăzi, dar în schimb vreau să vă spun că a fost un subiect care a fost discutat profund la şedinţa guvernului din Chişinău şi nu doar în cadrul şedinţei dar şi cu instituţiile separate care sunt responsabile de acest domeniu. Vreau să vă zic că nu este un subiect simplu. Luând în consideraţie că anterior am fost şi ministru tehnologiei informaţiilor şi telecomunicaţiilor vreau să vă spun că tema guvernanţei internetului este una încă dezbătută la nivel mondial. În acelaşi timp eu consider că noi am luat toate măsurile necesare şi faptul că această fetiţă a fost salvată la Chişinău ne vorbeşte despre lucrul că aceste măsuri deja dau roade. Noi am încercat să discutăm şi cu copiii. Noi am încercat să discutăm şi cu părinţii, noi am încercat să discutăm şi cu profesorii în şcoli astfel încât până la urmă venim cu o abordare foarte complexă. După aceste discuţii au fost identificaţi mai mulţi copii care au fost atraşi în acest joc, dar cu părere de bine noi am reuşit până în momentul de faţă să facem faţă acestui fenomen care se extinde şi este unul negativ. Eu sper foarte mult, pentru că mai avem şi nişte proiecte de legi, la Chişinău,. care urmează să fie discutate, dar doar printr-o abordare largă, inclusiv împreună cu societatea civilă acest fenomen poate fi combătut. Copiii trebuie să înţeleagă să facă diferenţa dintre bine şi rău care se găseşte în spaţiul internet, iar pentru aceasta noi cei adulţi, toţi cei care suntem responsabili pe această dimensiune trebuie să acţionăm. Îmi pare bine şi îi felicit pe cei de la Ministerul de Interne în primul rând care au venit cu mai multe acţiuni în acest sens şi eu sper în perioada imediat următoare noi să uităm de acest fenomen şi să ne bucurăm doar de partea bună care o oferă spaţiul on-line..
Sorin Grindeanu: Mulţumesc! Am înţeles că este întrebarea doar pentru…Vreau să vă spun că din punctul nostru de vedere, şi eu ca şi fost ministru al comunicaţiilor, de altfel l-am cunoscut pe domnul prim-ministru Filip tot la o şedinţă de guvern comună la Neptun în 2015, când ambii eram şi ocupam funcţiile de miniştri ai tehnologiei informaţiei, a comunicaţiilor, aşa cum ştiţi. Eu consider că ceea ce faceţi dumneavoastră, presa, ceea ce trebuie să facă şi societatea civilă, ceea ce trebuie să facă insituţiile statului, şi anume informarea, este cheia în gestiunea acestor probleme. Internetul şi societatea informaţională în zilele noastre oferă atât lucruri bune, cât şi provocări de tipul a ceea ce aţi amintit dumneavoastră. Doar o informare şi un efort comun, o informare care să vină din partea instituţiilor şi cu ajutorul societăţii civile şi a presei poate să preîntămpine situaţii neplăcute. Fiindcă, aşa cum vă spuneam, dezvoltările pe care societatea informaţională le are zilnic şi provocările date de aceste dezvoltări sunt greu de cuantificat. Un efort comun poate să reducă din efectele pe care asemenea provocări negative le au asupra societăţii noastre. Mulţumesc! Altă întrebare.
Redactor: Vreau să revenim la o altă prioritate anunţată anterior de autorităţile de la Chişinău şi de la Bucureşti. Mă refer la construcţia podului rutier de lângă localitatea Zagarancea. Anterior s-a discutat că este o prioritate. La ce etapă este acest proiect? Dacă s-a discutat astăzi şi dacă există suport financiar pentru a realiza acest proiect? Mulţumesc!
Pavel Filip: Noi nu am discutat în detalii fiecare pod care urmează să asigure această legătură. Am trecut în revistă toate proiectele care sunt în derulare, inclusiv şi construcţia podurilor. Acuma, miniştrii dezvoltării regionale şi construcţiilor de la Chişinău şi ministrul omolog de la Bucureşti urmează să vină cu un plan dezvoltat şi atunci desigur că vom vedea care sunt priorităţile pentru că este foarte important să prioritizăm acţiunile din punctul acesta de vedere. Avem acest lucru în vizorul nostru şi pe lângă aceasta, eu vreau să vă spun că sunt şi multe alte proiecte.
De aceea, după ce vom avea aprobată o listă a acestor proiecte de comun acord de către ambele guverne, atunci vă vom putea spune mai exact care vor fi acţiunile în primul rând.
Sorin Grindeanu: Legat de partea română, vreau să vă spun că dezvoltările din acest punct de vedere al infrastructurii le vom face în special, şi dacă vorbim de drumuri naţionale, drumuri europene, autostrăzi, le vom face conform Master Planului pe care noi îl avem aprobat. Asta este foaia de parcurs pe perioada următoare. Din acel punct de vedere, repet, pe care România o va respecta. Vă rog ultimele două întrebări că suntem în întârziere.
Redactor: Bună ziua si bine aţi venit la Piatra Neamţ! Pentru domnul Grindeanu am o întrebare.Spuneţi-mi vă rog ce măsuri concrete veţi lua pentru a mări rata de absorbţie a fondurilor europene şi pentru a menţine deficitul bugetar? Mulţumesc!
Sorin Grindeanu: Ziceam că mă grăbesc, dar răspunsul, o să încerc să fiu cât se poate de scurt. În primul rând, aşa cum ştiţi, monitorizăm şi avem şedinţe de monitorizare cu toţi cei care au responsabilităţi din punctul de vedere al fondurilor europene, fie că vorbim de Ministerul Dezvoltării, de ministrul delegat pentru fonduri europene, pe toate celelalte ministere de linie, avem întâlniri săptămânale de progres. Este una din liniile, aşa cum vă spuneam mai devreme, de infrastructură. Atragerea de fonduri europene este una din liniile majore şi care au fost luate în calcul inclusiv în construcţia bugetului pe anul 2017 şi una din liniile majore de dezvoltare ale ţării noastre pentru anii viitori. De aceea considerăm prioritate acest domeniu al fondurilor europene. În luna aprilie vor fi lansate foarte multe ghiduri de finanţare. De asemenea, vor fi trimise, au şi fost trimise deja primele trei documentaţii pentru acreditarea autorităţilor de management către autoritatea de audit. Va continua acest proces astfel încât tot ce mai rămâne de acreditat instituţional să fie făcut într-un ritm alert şi să recuperăm anul pierdut, 2016, an pierdut de România din perspectiva fondurilor europene. Acest lucru îl putem face printr-un efort comun. De aceea urmăresc personal acest domeniu, cum urmăresc personal tot în întălniri săptămânale şi pe care le am cu responsabilii din domeniul finanţelor, cu cei de la ANAF, cu cei de la Ministerul Finanţelor, astfel încât ceea ce am spus, şi anume menţinerea deficitului sub 3%, să fie realitate şi nu am motive, nici eu, nici guvernul pe care-l conduc în acest moment, să cred contrariul. Toate măsurile pe care le-am luat au fost foarte bine analizate. Măsurile pe care le vom lua în viitor conform programului de guvernare, de asemenea sunt foarte bine analizate din toate punctele de vedere. O instituţie cheie, aşa cum am mai spus, este ANAF şi urmăresc îndeaproape, până la jumătatea lunii aprilie au de implementat, aşa cum am mai anunţat, 14 măsuri astfel încăt reforma în interiorul ANAF şi eficacitatea acestei instituţii să fie una sporită. Este o instituţie cheie din acest punct de vedere. Cele 14 măsuri trebuie implementate, aşa cum spuneam, până la jumătatea lunii aprilie. Deci ambele domenii de care dumneavoastră m-aţi întrebat sunt monitorizate atent. Mulţumesc!
Reporter: Am o întrebare adresată ambilor premieri. Domnule Filip, domnule Grindeanu, aş vrea să vă întreb cum credeti şi dacă credeţi cumva că afectează relaţia, relaţiile militare între Republica Moldova, sau ar afecta relaţiile dintre cele două state refuzul recent al preşedintelui, Igor Dodon, de a accepta contingentul militar din Republica Moldova să participe la exerciţiul comun? Iar mai general, dumneavoastră din ce aţi spus astăzi, aţi menţionat că într-un fel, sau ceea ce am înţeles noi, este că relaţiile dintre cele două state, frăţia europeană cum le-aţi numit, vor fi bune şi în continuare. Atunci ne întrebăm cum afectează, sau dacă există cumva un impact al declaraţiilor pe care le face Igor Dodon la Chişinău, sau poziţia pe care el o afişează, dumnealui o afişează atât la Chişinău, cât şi la Bucureşti? Mulţumesc!
Pavel Filip: Şi eu vă mulţumesc! În primul rând cu referire la întrebarea precedentă vreau să vă spun că doresc foarte mult ca în una din următoarele conferinţe de presă comune să-mi fie adresată şi mie, domnule prim-ministru, o întrebare cu referire la asimilarea fondurilor europene. Cât ţine de întrebarea dumneavoastră, nemijlocit, am zis că Republica Moldova este o ţară parlamentară şi desigur că deciziile importante se iau la guvern şi parlament. În acelaşi timp, instituţia preşedintelui, preşedintele ţării, este şi comandantul suprem al armatei. Am avut această situaţie mai puţin plăcută când Armata Naţională nu a putut participa la aplicaţiile militare care au avut loc în România pe dimensiunea NATO. Cunoaşteţi foarte bine care este poziţia preşedintelui Republicii Moldova, Dodon, şi care este ‘dragostea’ lui faţă de NATO. În acelasi timp vreau să vă spun că noi am reuşit să semnăm un acord cu NATO şi în luna iunie la Chişinău va fi deschis un oficiu de legătură NATO. Am avut după aceea, desigur, discuţii cu preşedintele ţării şi i-am explicat foarte simplu că planul de activităţi al Armatei Naţionale care ţine de instrucţiuni, care ţine de aplicaţii, în mare măsură, practic 80%, sunt aplicaţii care vor avea loc în afara Republicii Moldova cu suportul partenerilor noştri din NATO. Asta ar însemna că refuzul în continuare de a participa la aceste aplicaţii ar însemna slăbirea Armatei Naţionale. Or nicidecum nu se încadrează în această logică când un comandant suprem al forţelor armate îşi doreşte o slăbire a Armatei Naţionale. Consider că aceasta a fost prima şi ultima dată când am avut această confuzie şi pe viitor Armata Naţională a Moldovei va participa la toate aplicaţiile. Ba mai mult decât atât, trebuie să mulţumim pentru acest suport care este oferit pentru instrucţie, pentru aplicaţiile la care participă şi Armata Naţională din Moldova.
Reporter: Vestea cu netul…..
Sorin Grindeanu: Dacă-mi daţi voie să răspund şi eu, că am înţeles că a fost pentru amândoi întrebarea. În primul rând, subliniez încă o dată faptul că partenerul nostru principal de dialog la Chişinău este Guvernul Republicii Moldova. Azi, pe agenda noastră, întâlnirea comună, a figurat şi, bineînţeles, domeniul apărării. Ambii miniştri au avut în primul rând o întâlnire bilaterală, după aceea ne-au prezentat punctele de vedere. Faptul că în acest moment, din ceea ce spunea ministrul apărării din Republica Moldova, aproape 1.000 de soldaţi, şi nu doar soldaţi din Republica Moldova au fost instruiţi cu ajutorul ministerului, 800 ca să fiu mai clar, cu ajutorul nostru, este un lucru bun, este un început, dar singurul lucru pe care mai vreau să-l subliniez din acest punct de vedere, noi credem că este important pentru Republica Moldova să valorifice toate oportunităţile oferite de NATO, iar Biroul NATO de la Chişinău reprezintă o oportunitate în acest sens care trebuie a fi, sau poate fi valorificată de catre Republica Moldova. Mulţumim!
Reporter: Aveam şi eu o întrebare, dacă-mi daţi voie.
Sorin Grindeanu: Spusesem ultimele două.
Reporter: Eram înscris pe listă. Este scurtă şi este pragmatică.
Sorin Grindeanu: Vă rog.
Redactor: Toate aceste schimburi economice, culturale nu ar avea sens fără ideea de libertate a cetăţeanului de circulaţie şi fără cetăţean. În zona aceasta sunt foarte mulţi cetăţeni cu dublă cetăţenie, născuţi în Republica Moldova care trăiesc în România şi avem mulţi investitori care derulează afaceri cu Moldova. Toţi aceştia sau mare parte din ei se plâng de anumite dificultăţi la trecerea graniţei dintre România şî Moldova, mai ales la revenirea în România, acuzaţi fiind de poliţia de frontieră a României, de un anume exces de zel, timpi morţi, lungiţi şi aşa mai departe. Întrebarea: dacă aveţi semnale în acest sens şi ce intenţionaţi să faceţi?
Sorin Grindeanu: A fost punct pe ordinea de zi de astăzi de la întâlnirea noastră. Ştim de aceste probleme pe care dumneavoastră le-aţi semnalat. Atât Ministerul Finanţelor, pentru că vorbim şi de vămi, cât şi Ministerul de Interne, pentru că vorbim şi de poliţia de frontieră, şi-au spus punctul de vedere şi au anunţat măsurile pe care le vor lua în perioada imediat următoare, împreună cu omologii de la Chişinău, astfel încât ceea ce aţi semnalat dumneavoastră să poată fi înlăturat. Dar, eu vreau să subliniez următorul lucru şi să ţinem cont de faptul că suntem după anumite proceduri, fiind ţară membră a UE, complexitatea controalelor pe care noi trebuie să le facem, noi referindu-mă la România, trebuie să le facem la punctele de frontieră este dată de standarde şi măsura imediată pe care şi cei de la vamă şi cei de la poliţia de frontieră o să o ia este de mărire a personalului în punctele de trecere a frontierei, astfel încât fluxul să fie mult mai rapid.

Sursa: gov.ro

Comments

comments

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>