Ultima ora
Publicat: joi, 16 noiembrie 2017

România, locul 26 în Indexul de performanță privind schimbările climatice

La nivel mondial se înregistrează o scădere a ritmului de creștere a emisiilor globale de CO2

România ar fi putut ocupa un loc mai bun, dar este trasă în jos de politicile naționale din domeniul schimbărilor climatice

După un deceniu de creștere rapidă, ritmul cu care creșteau anual emisiile globale de CO2 în sfârșit înregistrează o scădere, trimițând semnale pentru o decarbonizare a sistemului energetic mondial, relevă Indexul CCPI 2018, un clasament realizat anual de organizațiile Climate Action Network-Europe și GermanWatch și lansat astăzi in contextul Conferinței ONU privind Schimbările Climatice de la Bonn, Germania.

România ocupă locul 26 din 60 de țări prezente în acest clasament, situându-se în zona medie de performanță privind schimbările climatice. Țara noastră a înregistrat în 2017 o performanță bună în ceea ce privește mixul energetic, ocupând poziții fruntașe la capitolele energii regenerabile, consum de energie pe cap de locuitor și chiar un nivel bun al emisiilor de gaze cu efect de seră pe cap de locuitor. Cu toate acestea, România este, ca în fiecare an, deficitară la politicile naționale și implicarea în politicile internaționale privind schimbările climatice, situându-se pe locurile 50 și 53 la acest capitol. Dacă implicarea guvernamentală ar fi una mai serioasă România ar fi putut să se situeze în primele 18 locuri cu performanță ridicată în privința luptei împotriva schimbărilor climatice.

Referitor la poziția ocupată de România în Indexul CCPI 2018, Lavinia Andrei și Ioana Ciută, de la TERRA Mileniul III, respectiv Bankwatch România, organizații membre în consorțiul care a realizat acest clasament au declarat:

‘Este alarmant că în contextul actual, în care 15 din cele 28 de state membre UE fie au renunțat la cărbune în mixul lor energetic, fie au planuri clare de a face asta în următorii ani, guvernul României se arată unul tot mai retrograd, care se ambiționează să țină acest sector energetic poluant și necompetitiv în viață, sacrificând sănătatea populației și a mediului, și compromițînd astfel și angajamentele de reduceri de CO2 ale UE’ este de părere Ioana Ciută de la Bankwatch România.


‘România are un număr impresionant de strategii și planuri de acțiune care ar trebui să concure la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și la adaptarea la schimbările climatice, care însă nu sunt implementate. De asemenea, legislația privind utilizarea surselor regenerabile de energie și eficiența energetică există, însă aplicarea ei este foarte greu de constatat. Fondurile provenite din schema europeană de comercializare a emisiilor zac nefolosite în conturile Ministerului Finanțelor Publice, în loc să servească la implementarea strategiilor și planurilor de acțiune din domeniu’ este de părere Lavinia Andrei de la fundația TERRA Mileniul III.

La scară europeană Indicele privind performanța în lupta împotriva schimbărilor climatice 2018 (CCPI) confirmă încetinirea creșterii emisiilor de gaze cu efect de seră, dar arată încă în mod clar o lipsă generală a unor obiective ambițioase și o punere în aplicare suficientă pentru a ne situa pe un drum compatibil cu obiectivele asumate prin Acordul de la Paris. Jan Burck, co-autor al CCPI la „Germanwatch”, a declarat:

„Observăm în diplomația internațională un angajament ferm față de obiectivele climatice globale ale Acordului de la Paris. țările trebuie însă să adopte măsuri specifice care să transpună angajamentele la nivel sectorial’.

„Continuăm să vedem evoluții pozitive privind energiile regenerabile și eficiența energetică. Datele arată o creștere încurajatoare a energiei regenerabile, prețuri tot mai mici pentru energia solară și eoliană și succese în economisirea energiei în multe țări, ceea ce a dus la stabilizarea emisiilor globale de CO2 în ultimii trei ani. Dar progresul este mult prea lent pentru o economie mondială bazată pe energie regenerabilă în câteva decenii, deoarece creșterea consumului de petrol și gaze este mai mare decât reducerea salutară în utilizarea cărbunelui’, a adăugat Stephan Singer de la Rețeaua de acțiune pentru climă (CAN) și co-editor al CCPI.

Deoarece nici o țară nu se află pe o cale compatibilă cu Acordul de la Paris, primele trei din CCPI 2018 sunt încă neocupate. Pe următoarele 3 locuri (de la 4 la 6) s-au clasat Suedia, Lituania și Maroc. La polul opus, cu cele mai slabe punctaje, se situează Coreea de Sud, Iran și Arabia Saudită.

Despre CCPI
Indexul de Performanță în Schimbări Climatice este un instrument creat pentru a crește transparența în privința politicilor climatice internaționale. Pe baza unor criterii standardizate, indicele evaluează și compară performanța de protecție a climei din 57 de țări, care sunt împreună responsabile pentru mai mult de 90% din emisiile globale de CO2 legate de energie.

Mai multe despre metodologie pot fi găsite în broșura „Indexul de performanță în schimbările climatice — Context și Metodologie” disponibil aici https://germanwatch.org/en/ccpi

Sursa: AGERPRES

Comments

comments

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>