Ultima ora
Publicat: marți, 19 septembrie 2017

Scrisoare deschisă adresată Comisiei pentru Sănătate și Familie a Camerei Deputaților- Parlamentul României: Pentru sănătatea românilor și a generațiilor viitoare, stopați obsesia cu iz comercial legată de forma curentă a legii de interzicere a fumatului în spațiile publice închise (legea 15/2016)

Cele peste 350 de organizații non-guvernamentale membre ale Inițiativei 2035-Prima Generație Fără Tutun a României (medicale, academice, de protejare a drepturilor copiilor și tinerilor) solicităm parlamentarilor români,  la începutul unei noi sesiuni parlamentare, continuarea demersurilor având obiectivul ambițios, dar realizabil, al primei generații de copii ai României eliberați de dependența de tutun. Ne-au bucurat semnalele pozitive în susținerea demersului nostru primite chiar de la începutul mandatului de la noul Ministru al Sănătății, domnul Florian Bodog și de la lideri politici. Credința noastră continuă să fie aceea că demersurile de sănătate publică trebuie să fie preocupări comune întregii clase politice și că societatea civilă poate contribui în parteneriate eficiente la îndeplinirea acestor obiective, spre beneficiul întregii comunități.

Considerăm important, în acest context, să vă oferim o scurtă recapitulare a demersurilor societății civile din decursul anilor 2015 și 2016 și a rezultatelor acestora.

România a fost, la începutul anului 2015, când societatea civilă, medicală și academică a demarat primele eforturi de modificare a legii existente încă din 2002, deținătoarea unor recorduri negative în ceea ce privește protejarea faţă de fumul de tutun în spațiile publice astfel încât putem spune că devenise un adevărat ”paradis” al consumului de tutun. Indiferent că era vorba de locul de muncă ori de spaţii publice închise în care îşi petreceau timpul liber, românii şi grecii erau cetăţenii europeni cu cea mai mare expunere la substanţele toxice din fumul de ţigări. Din păcate, acest lucru nu se asocia cu beneficii, ci cu boli ale adulţilor şi copiilor români.  Principalele cauze de deces din România sunt reprezentate de boli cauzate sau agravate de fumat: bolile cardiovasculare (60% dintre decesele anuale, față de 48% media Comunității Europene), cancerul (la bărbaţi, cel mai frecvent cancer este cel pulmonar, iar la femei acest tip de cancer este în continuă creştere) şi bolile respiratorii cronice (fumatul este responsabil de peste 80% din cazurile de bronhopneumopatie obstructivă cronică – BPOC).  Ne confruntam, așadar, cu o situație care încălca atât principiul constituțional al ocrotirii sănătății cât şi unul din principiile pe care este construită strategia Uniunii Europene: “sănătatea în toate politicile“.

După aproape 1 an de eforturi ale societății civile agregate sub forma Coaliției România Respiră, după nenumărate dezbateri și argumentări, Parlamentul României a adoptat, la 15 Decembrie 2015, cu o majoritate covârșitoare, o formă a legii în deplină concordanță cu angajamentele internaționale asumate de România (re-amintim că România a adoptat legea nr. 332/2005 privind ratificarea Convenției Cadru privind Controlul Consumului de Tutun, lege prin care s-a obligat să asigure spații publice fără fum de tutun, alături de alte măsuri comprehensive de reducere a consumului de tutun). Această adoptare a legii, în ciuda lobby-ului agresiv al companiilor din industria tutunului(documentate chiar cu stenograme și anchete jurnalistice), a fost apreciată de către Comisia Europeană și de către reprezentanțele diplomatice în România ca o măsură benefică pentru sănătatea publică și cu efecte dovedite pozitive în multe țări ale lumii, România fiind premiată pentru aceste eforturi.

La doar câteva zile după adoptare, legea a fost atacată la Curtea Constituțională a României. Decizia Curții Constituționale din ianuarie 2016 a articulat FĂRĂ ECHIVOC că forma legii nr. 15/2016 vine în deplină concordanță cu principiul suveran al ocrotirii sănătății și că orice încercare de argumentare a dreptului la fumat sau a creerii unor condiții special pentru fumat nu intră în discuție– atașăm aici și textul integral al Deciziei, din care extragem câteva paragrafe relevante:

  1. Critica formulată în raport cu principiul constituţional al egalităţii în drepturi porneşte de la o premisă falsă, respectiv aceea a existenţei unor drepturi specifice/distincte ale fumătorilor, a căror exercitare trebuie asigurată în mod egal pentru toate persoanele care fumează. Or,Constituţia nu consacră dreptul la fumat şi nici drepturi specifice ale fumătorilor, astfel că nu se poate susţine existenţa unei discriminări privind fumătorii sau între fumători prin reglementarea unor spaţii în care este interzis/permis fumatul. În plus, excepţiile stabilite de legiuitor au o justificare obiectivă, circumscrisă scopului legii. Astfel, nu sunt cuprinse în sfera interdicţiei prevăzute de lege ipotezele în care persoanele care au această deprindere/comportament ar fi în imposibilitate de a o/a-l exercita (celulele pentru deţinuţi din penitenciarele de maximă siguranţă, respectiv zonele de tranzit din aeroporturi). În aceste situaţii, interdicţia de a fuma în celulă, respectiv aceea de a amenaja spaţii pentru fumat, după caz, ar fi avut ca efect, practic, interzicerea în sine a fumatului, câtă vreme nu există nicio posibilitate pentru fumătorii respectivi de a ieşi din spaţiile menţionate un interval de timp considerabil. Cum scopul legii nu a fost interzicerea fumatului, ci stabilirea unui cadru legal pentru ca acest comportament să nu aducă atingere drepturilor fundamentale ale persoanelor, deopotrivă fumători şi nefumători, stabilirea excepţiilor menţionate poate fi calificată ca fiind o modalitate de conciliere/corelare a drepturilor incidente.
  2. Din această perspectivă, reglementarea restrictivă a spaţiilor în care fumatul este permis reprezintă o opţiune a legiuitorului, care dă expresie dispoziţiilor constituţionale ce garantează dreptul la viaţă şi dreptul la integritate fizică şi psihică al persoanei [art. 22alin. (1)], dreptul la ocrotirea sănătăţii, instituind totodată obligaţia statului de a lua măsuri pentru asigurarea igienei şi a sănătăţii publice [art. 34 alin. (1) şi (2)], dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic, respectiv obligaţia statului de a asigura cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept [art. 35 alin. (1) şi (2)], precum şi dreptul copiilor şi tinerilor la un regim special de protecţie şi de asistenţă în realizarea drepturilor lor [art. 49 alin. (1)]. Aceste dispoziţii constituţionale impun statului o serie de obligaţii pozitive, ce presupun măsuri legislative adecvate pentru realizarea lor, în privinţa cărora legiuitorul are o largă marjă de apreciere, pentru protecţia drepturilor constituţionale ale cetăţenilor, indiferent dacă aceştia sunt fumători sau nefumători.
  3. Nu se aduce astfel atingere prevederilor art. 26alin. (2) din Constituţie referitoare la dreptul persoanei de a dispune de ea însăşi, întrucât nicio dispoziţie a legii criticate nu interzice fumatul, acest comportament ţinând de libera opţiune a fiecărei persoane. Scopul principal al reglementării este de a combate efectele consumului de tutun, indiferent dacă este vorba de fumători sau nefumători, sens în care este şi expunerea de motive a legii, în care se reţine că „astăzi, în România, 89 de oameni mor în fiecare zi din cauza fumatului, echivalentul a patru oameni pe oră! La fiecare 15 minute, un român moare din cauza fumatului! 50% din fumătorii de acum vor muri de boli legate de fumat dacă nu renunţă. La un nefumător, fumatul pasiv creşte riscul bolilor cardiace cu 25% şi al cancerului pulmonar cu 20-30%”. Având în vedere aceste efecte, reacţia legislativă în sensul reglementării măsurilor de prevenire şi combatere a lor este una energică, de natură să determine atingerea obiectivelor menţionate.
  4. Curtea reţine totodată că dreptul persoanei de a dispune de ea însăşi nu are caracter absolut, acesta fiind condiţionat chiar de textul constituţional care îl reglementează: „persoana fizică are dreptul să dispună de ea însăşi, dacă nu încalcă drepturile şi libertăţile altora, ordinea publică şi bunele moravuri”. Ca urmare, exercitarea unei opţiuni personale, în speţă aceea de a fuma, trebuie să ţină seamă de drepturile celor care nu au această opţiune. Atât fumătorii, cât şi nefumătorii pot frecventa spaţiile vizate de legiuitor prin interdicţia reglementată. Or, având în vedere consecinţele fumatului asupra vieţii şi sănătăţii, fumătorii sunt cei care trebuie să îşi adapteze comportamentul, astfel încât să nu încalce drepturile fundamentale ale celor care nu au această opţiune.
  5. De asemenea, potrivitart. 45 din Constituţie, „accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate”. Ca urmare, dreptul la libertate economică trebuie înţeles în corelaţie şi cu respectarea altor drepturi şi libertăţi fundamentale, precum dreptul la viaţă, dreptul la sănătate şi la un mediu sănătos, iar normele criticate sunt menite să asigure realizarea deopotrivă şi a acestor drepturi. Interzicerea fumatului în spaţiile publice închise nu constituie, în sine, o limitare a libertăţii economice, ci reprezintă o condiţie de exercitare a activităţilor economice în sensul textului constituţional de referinţă.
  6. Nu poate fi reţinută nici pretinsa încălcare a dreptului de asociere, întrucât nu este prevăzută nicio interdicţie pentru nicio persoană, după criteriul opţiunii de a fuma, de a se asocia, în condiţiile art. 40alin. (1) din Constituţie, „în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere”. De altfel, dreptul constituţional invocat nu are incidenţă în cauză; obiceiul de a fuma sau dorinţa de a degusta produse din tutun (sens în care sesizarea face vorbire de iniţiativa constituirii unor „spaţii pentru degustarea produselor din tutun”) nu este de natură să determine calificarea persoanelor care fumează ca alcătuind o asociaţie.

http://lege5.ro/en/Gratuit/geydcobzhaya/decizia-nr-29-2016-asupra-respingerii-obiectiei-de-neconstitutionalitate-a-dispozitiilor-legii-pentru-modificarea-si-completarea-legii-nr-349-2002-pentru-prevenirea-si-combaterea-efectelor-consumului-

Ca un semn clar de determinare în lupta cu cauza nr. 1 de boală prevenibilă în România (consumul de tutun), care ucide anual peste 42.000 de români, societatea civilă s-a angajat, în luna Septembrie 2016, într-un nou demers ambițios, dar realizabil- acela ca, în parteneriat cu toți factorii decizionali, să adoptăm toate acele politici și măsuri care să permită ca generația care se va naște în anul 2017 să fie nefumătoare la vârsta maturității, în anul 2035. Un obiectiv asumat deja de multe țări europene, dar un obiectiv posibil dar prin parteneriat asumat și responsabil. Peste 300 de organizații non-guvernamentale au aderat deja la această inițiativă, printre ele aflându-se organizații medicale, academice, de protejare a drepturilor copiilor, de tineret și protejarea mediului.

La aproape 2 ani de la adoptarea legii și la peste 1 an de la intrarea ei în vigoare, asistăm la o nouă încercare de a ciunti această lege, cu aceleași propuneri legislative ale acelorași contestatari istorici ai acestei legi, cu argumente nebazate pe vreo realitate concretă. În schimb, realitatea arată în felul următor:

  • Datele Institutului Național de Statistică, analizate comparativ și sezonier înainte și după intrarea în vigoare a legii arată creșteri constante și similare anilor trecuți ale industriei ospitaliere- date agregate la 6 și 12 luni de la intrarea în vigoare a legii
  • Datele legate de spitalizări arată o scădere a numărului de internări pentru astm bronșic și infarct, conform datelor furnizate de către Ministerul Sănătății
  • Datele din studiul Omnibus din lunile octombrie-noiembrie 2016 și martie-aprilie 2017 arată nivel de susținere de peste 80%(!!!) pentru lege, cu nivel de susținere de 91% în rândul nefumătorilor, dar chiar și 63% în rândul fumătorilor

În fața acestor date concrete, dorim să tragem un nou semnal de alarmă față de ceea ce considerăm a fi un nou atac la sănătatea publică prin încercarea de redefinire a spațiului public închis contrar recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății și încercarea de creare a unor așa-zise condiții pentru fumat care vine în  directă contradicție cu decizia Curții Constituționale a României și cu drepturile fundamentale la sănătate ale tuturor cetățenilor ei. Nici unul din argumentele invocate de inițiatorii acestei noi încercări de relaxare a legii nu este bazat pe recomandări, practici sau obligații internaționale și naționale ale României, fiind bazate exclusiv pe interese de natură personală sau comercială ale industriei tutunului sau comercianților de tutun din România. O astfel de încercare aduce atingere dreptului constituțional la sănătate și ne re-exprimăm determinarea de a apăra cu orice preț una dintre cele mai importante realizări ale României din punct de vedere al protejării sănătății publice.

Ne exprimăm speranța ca Dvs, noii factori decizionali ai Parlamentului României, veți ține cont de argumente reale și nu de interese comerciale și că veți pune sănătatea generațiilor curente și viitoare deasupra oricărei alegeri personale sau interes de orice natură. Sănătatea și protejarea ei nu poate fi subiect de ecuație economică sau de negociere de nici un fel.

Vă solicităm să respingeți ferm și fără echivoc astfel de încercări repetate de subminare a celei mai bune legi cu impact direct asupra sănătății publice adoptată în ultimii ani în România. Vă solicităm să vă delimitați ferm de influențe comerciale cu impact letal asupra sănătății generațiilor viitoare și să contribuiți direct la respectarea angajamentelor legale și internaționale ale României în acest domeniu.

Societatea civilă, medicală și academică din România își dorește să continue parteneriatul eficient cu parlamentarii României- așa cum inițiativa de adoptare a legii a fost considerată un model de bun practică de colaborare, ne dorim ca toate măsurile de control a consumului de tutun și de atingere a obiectivului primei generații de tineri eliberați de acest viciu cu efecte devastatoare să beneficieze de aceeași abordare constructivă și bazată pe argumente și dovezi științifice reale.

Semnatarii Scrisorii Deschise a Inițiativei 2035-Prima Generație Fără Tutun a României

 

Dr. Gabriel Tatu-Chițoiu

Președinte Societatea Română de Cardiologie

Prof. Dr. Florin Mihălțan

Fost Președinte al Societății Române de Pneumologie

Prof. Dr. Ruxandra Ulmeanu

Președinte Societatea Română de Pneumologie

Prof. Dr. Gheorghe Borcean

Președinte Colegiul Medicilor din România

Prof. Dr.  Ioan Mircea Coman

Președinte Fundația Română a Inimii

Prof. Dr. Dan Gaiță

Președinte Forumul Național de Prevenție

Dr. Rodica Tănăsescu

Președinte Societatea Națională de Medicină a Familiei

Prof. Dr. Miron Bogdan

Președinte Fundația Pneuma

Academician Victor Voicu

Preşedinte al Secţiei de Ştiinţe Medicale a Academiei Române

Prof. Dr. Mircea Cinteză

UMF Carol Davila București

Dr. Magdalena Ciobanu

Expert al Ministerului Sănătății și Comisiei Europene pentru Controlul Tutunului

Dr. Raed Arafat

Societatea de Medicină de Urgență și Catastrofă din România

Cezar Irimia

Președinte Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer/Alianța Pacienților Cronici din România

Vasile Barbu

Președinte Asociația Națională pentru Protecția Pacienților din România

Vlad Mixich

Observatorul Român de Sănătate

Mihaela Pop

Director Executiv Federația Patronatelor Farmaceutice din România

Bianca Băluță

Federația Asociațiilor Studenților Farmaciști din România

Teodor Blidaru și Horea Chirilă

Federația Asociațiilor Studenților în Medicină din România

Alin Grigore

Președinte Uniunea Studenților din România

Marius Deaconu

Președinte  Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România

Mihai Dragoș

Președinte Consiliul Tineretului din România

Ioana Băltărețu

Președinte Consiliul Național al Elevilor

Andrei Coșuleanu

Membru Board Let’s Do it, Romania!

Ciprian Văcaru

Președinte Organzația de Tineret a Blocului Național Sindical

Iulian Dascălu

Președinte Convenția Națională a Fundațiilor pentru Tineret

Mihai Vîlcea

Președinte Fundația Județeană pentru Tineret Timiș

Mircea Matei

Președinte Fundația Județeană pentru Tineret Dâmbovița

Ana Măiță

Președinte Asociația SAMAS-Sănătate pentru Mamă și Copil

Anca Ștefan

Președinte Asociația React

Mădălina Argăseală

Director Executiv Asociația Română pentru Promovarea Sănătății

Diana Vasiliu

Terapeut anti-fumat

Ramona Brad

Director Proiect Inițiativa 2035 Fără Tutun

Cornel Radu-Loghin

Secretar General European Network for Smoking and Tobacco Prevention

Alături de alte peste 300 de organizații a căror listă completă poate fi regăsită la adresa-

http://2035faratutun.ro/organizatii-si-persoane-semnatare-ale-cartei/

 

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>