Ultima ora
Publicat: miercuri, 05 iulie 2017

Sedința CSAT. Ce s-a discutat, ce s-a adoptat, cine a venit cu lecția nepregătită

Marți, 4 iulie a.c., a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), condusă de către Președintele României, Klaus Iohannis.

Prima temă dezbătută de către CSAT a reprezentat-o Implementarea Strategiei Globale a Uniunii Europene pe dimensiunea securitate și apărare, document strategic care consolidează rolul Uniunii Europene în domeniul securității și apărării, având ca scop îmbunătățirea capacității Uniunii de asigurare a propriei securități, atât la nivel intern, cât și extern.

Adoptarea Strategiei a determinat procesul de regândire a Politicii de Securitate și Apărare Comune (PSAC). Planul de implementare a Strategiei în domeniul securității și apărării stabilește un nivel superior de ambiție privind consolidarea acestei politici și este construit pe trei piloni principali: capacitatea de răspuns la situații de criză și conflict, consolidarea capacității de reziliență a partenerilor, respectiv protejarea Uniunii Europene și a cetățenilor săi.

Pentru țara noastră, implementarea Strategiei reprezintă o șansă de a contribui la depășirea dificultăților actuale întâmpinate de proiectul european, la consolidarea integrării europene și, totodată, de a se asigura că NATO continuă să rămână garantul securității.

Reamintim că, în cadrul Reuniunii Consiliului European de vară, care a avut loc în perioada 22-23 iunie a.c., la Bruxelles, au fost convenite o serie de inițiative: în ceea ce privește securitatea internă a UE, promovarea unor măsuri specifice care să vizeze, în principal, contracararea fenomenului radicalizării online, coordonarea privind prevenția și combaterea extremismului violent și a finanțării terorismului. Referitor la apărarea europeană, au fost abordate subiectele dezvoltării capabilităților și industriei de apărare și s-a decis lansarea procesului de cooperare structurată permanentă (PESCO), care este un cadru de cooperare pe teme precum lansarea de misiuni și operațiuni sau crearea de capacități de apărare.

De asemenea, au fost discutate propunerile de creare a unui Fond european pentru apărare și modalitatea de finanțare a Grupurile tactice de luptă ale UE.

În cadrul aceleiași Reuniuni de la Bruxelles, Președintele Klaus Iohannis a reiterat solicitarea României ca noile instrumente de securitate internă să fie aplicate unitar la nivelul UE, fără abordări distincte între statele membre aparținând spațiului Schengen și cele precum țara noastră, care sunt în așteptarea unei decizii de aderare la spațiul Schengen.

Următoarea temă de pe ordinea de zi a CSAT a fost analiza și aprobarea Forțelor Armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, sub egida NATO, UE, ONU și OSCE, în anul 2018.

Astfel, Armata României va putea participa cu 5.093 militari și civili, din care 1.793 militari și civili vor participa la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, iar alți 3.300 militari se vor afla în așteptare pe teritoriul național, cu posibilitatea de a fi dislocați la ordin. Forțele care pot fi puse la dispoziție de către Ministerul Afacerilor Interne vor cuprinde 1.865 militari și polițiști, 1.016 participând la misiuni și operații, iar alți 894 în așteptare.

Comparativ cu anul 2017, forțele Armatei României care participă la astfel de misiuni sunt cu 253 de militari mai mari, iar ale Ministerului Afacerilor Interne sunt mai mari cu 564 de militari și polițiști.

De asemenea, în cadrul ședinței CSAT a fost analizat Raportul de activitate al Serviciului Român de Informații în anul 2016. Astfel, Consiliul a constatat că, în contextul internațional al anului trecut, în care România s-a confruntat cu un mediu extern de securitate complex (tensiuni regionale, amplificarea fenomenului terorist în spațiul comunitar și a fluxului de refugiați spre spațiul comunitar) și cu persistența unor riscuri și vulnerabilități în plan intern, Serviciul Român de Informații și-a îndeplinit principalele obiective asumate, precum și misiunile sale fundamentale de prevenire și contracarare a riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale și de promovare a intereselor României.

În plus, Consiliul a reținut faptul că Serviciul și-a menținut implicarea semnificativă în cooperarea internațională de intelligence, cu prioritate în ceea ce privește combaterea amenințărilor transfrontaliere și a terorismului internațional. Perpetuarea crizei refugiaților și a riscurilor de securitate asociate au intensificat, pe dimensiunea amenințărilor transfrontaliere, dialogul cu serviciile din statele aflate în proximitatea României. Activitatea SRI a vizat susținerea deciziei strategice prin furnizarea, către beneficiarii legali, de informații de interes pentru securitatea națională, pe domeniile de competență, concomitent cu promovarea transparenței instituționale.

Consiliul Suprem de Apărare a Țării, în calitate de coordonator strategic, a aprobat un nou Regulament de organizare și funcționare a Centrului de Coordonare Operativă Antiteroristă, adaptat realităților curente în domeniu, având în vedere evoluțiile asociate terorismului, care au impus o serie de adaptări structurale și la nivelul instituțiilor componente ale Sistemului Național de Prevenire și Combatere a Terorismului.

Totodată, a fost analizată și avizată Carta Albă a Apărării, care reprezintă principalul instrument care fundamentează planificarea apărării la nivel departamental, care transpune unitar viziunea Guvernului României privind apărarea națională, asigură implementarea obiectivelor de apărare stabilite prin Programul de guvernare 2017-2020, corelat cu obiectivele stabilite în Strategia națională de apărare a țării 2015-2019 și cu Acordul politic național privind creșterea finanțării pentru Apărare. Principalele elemente ale documentului se referă la: nivelul de ambiție militar, capacitatea Armatei României de a menține un nivel ridicat de reacție pentru apărarea națională, dezvoltarea capabilităților necesare participării la apărarea colectivă a aliaților în cadrul NATO și asistența reciprocă a partenerilor în cadrul UE.

În cadrul CSAT, s-a discutat, de asemenea, și despre evoluția recentă a fenomenului migrației și principalele măsuri implementate la nivel național. S-a constatat în anul 2017, comparativ cu anul 2016, o scădere a fluxului migratoriu. Au fost menținute rutele deja consacrate Grecia-Macedonia/Bulgaria – Serbia-Ungaria, dar a crescut presiunea la frontiera Serbiei cu Croația și cu România. În baza deciziilor UE, pentru România a fost repartizată, inițial, o cotă de 4.180 de persoane, care să fie relocate, până în luna septembrie 2017, ulterior fiind reconfigurată, la 6.025 de persoane. Dintre acestea, s-a acceptat relocarea pentru 1034 de persoane. Pentru limitarea efectelor și gestionarea situației, la nivel național, s-au realizat demersuri pentru îmbunătățirea cadrului normativ, fiind puse în aplicare măsurile aferente „nivelului II de intervenție”, prevăzute în Planul general de măsuri.

Pe ordinea de zi a ședinței CSAT s-a aflat și Planul de înzestrare a Armatei României 2017-2026, document care realizează o planificare multianuală a programelor de înzestrare, în concordanță cu prevederile Strategiei de înzestrare a Armatei României și ale Programului privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2026 și în perspectivă, în limitele resurselor alocate.

Întrucât s-a constatat că acest document nu este elaborat în concordanță cu Acordul politic privind alocarea, până în anul 2026, a 2% din PIB pentru Apărare, inițiatorul, respectiv Ministerul Apărării Naționale, a retras acest Plan pentru a fi adaptat deciziei politice anterioare și prezentat într-o ședință viitoare a CSAT.

În continuare, vă prezentăm textul declarației de presă susținută de șeful statului la finalul reuniunii:

”Am condus ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării care s-a încheiat acum puține minute. O ședință care a avut o ordine de zi destul de bogată și mă refer în continuare la unele subiecte care au fost discutate astăzi.

Am discutat despre Strategia Uniunii Europene pe dimensiunea de securitate și apărare, un material prezentat de Ministerul Afacerilor Externe, o temă foarte importantă pentru noi. Știți că am mai discutat pe această temă. Este vorba despre o inițiativă europeană, care vizează, în prima etapă, cercetare militară, un studiu asupra modului în care industria de apărare europeană poate fi îmbunătățită și, în perspectivă, va studia felul în care armatele naționale vor colabora mai intens, vor fi mai bine coordonate în chestiuni legate de interesul european.

Această informare a fost prezentată și, în final, aprobată. Concluzia simplificată este: România este interesată de acest proiect și dorește să devină parte din proiect. Vreau să vă reamintesc de discuția pe care am avut-o despre Europa cu mai multe viteze, și am explicat atunci că nu se mai discută despre așa ceva, ci se discută despre proiecte care rămân deschise pentru toată lumea, dar participă cine dorește și cine poate. Când e vorba de securitate și securitatea granițelor externe, securitatea cetățenilor noștri, România dorește să participe.

Am avut un proiect care se reia în fiecare an și care prevede aprobarea forțelor și mijloacelor Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Afacerilor Interne care pot fi puse la dispoziție pentru misiuni externe, deci misiuni care se desfășoară în afara teritoriului național. Am discutat aceste chestiuni, în baza rapoartelor prezentate de cei doi miniștri, Ministrul Apărării și Ministrul Afacerilor Interne, și au fost aprobate acestea.

Nu vreau să intru în prea multe detalii, dar este totuși important de știut că a fost majorat numărul forțelor care pot fi puse la dispoziție. Avem, așadar, un număr maximal – o să revin imediat cu o explicație – de 1793 de persoane, militari și civili, care pot participa la misiuni externe din partea MApN, și un număr de 971 de persoane, atât militari, cât și civili, care pot participa din partea MAI la misiuni externe.

Acestea sunt maximele. În realitate, acum nu sunt atâtea persoane angajate, și probabil nu vor fi nici în 2018, dar cu toții am văzut că situațiile se pot schimba de la o zi la alta, și vrem să fim asigurați că dispunem de o marjă confortabilă pentru a aloca, atunci când considerăm că este cazul, un număr suplimentar de oameni pentru aceste misiuni. În afară de aceste maxime, care au fost stabilite, au mai fost stabilite pentru fiecare în parte un număr de militar și civili care sunt, așa cum spune, în așteptare pe teritoriul național și, în cazul unei crize, pot fi alocați suplimentar.

Am avizat, după aceea, Cartea Albă a Apărării 2017, un document prezentat de Ministerul Apărării Naționale, care a fost găsit foarte bun și oportun.

Am analizat un raport al Ministerul Afacerilor Interne privind evoluția fenomenului migrației, în special, sigur, migrația ilegală. Acest fenomen migraționist, care s-a intensificat neașteptat de mult în 2015, nu mai este demult ceva extraordinar, ci a devenit ceva cu ce trebuie să ne confruntăm zilnic. Și acesta a fost mesajul meu pentru cei din Ministerul Afacerilor Interne, să ieșim din paradigma că vorbim de o criză limitată în timp și să ne pregătim să facem față acestei mișcări migraţioniste pentru mulți ani de acum înainte.

Avem date și de la Uniunea Europeană, și de la serviciile cu care colaborăm, servicii de intelligence – nu există nici un indiciu că această presiune migraţionistă se va diminua. Avem în continuare, în special din Africa, semnale care trebuie să ne mențină în alertă. Nu avem, din păcate, semnale pozitive în ce privește războiul din Siria.

Așadar, ceea ce trebuie să facă MAI este să fie bine pregătit și pentru cei care vor încerca ilegal să pătrundă pe teritoriul țării noastre, dar și pentru cei care vor fi relocați în baza deciziei care s-a luat la nivel european.

Am aprobat astăzi raportul de activitate al SRI pe anul 2016, pe anul trecut, un raport complet, bine documentat și care a arătat o dată în plus cât de importantă este munca pe care o depune SRI pentru a ne apăra de teroriști. Și tot în zona luptei împotriva terorismului, am avut un punct pe ordinea de zi, care privește îmbunătățirea regulamentului centrului de coordonare operativă antiteroristă, document pe care l-am găsit necesar și potrivit, pentru a fi pregătiți în această zonă.

Un document pe care nu l-am discutat, fiindcă a fost retras pe de ordinea de zi, vreau să îl menționez totuși – Planul de înzestrare a Armatei pentru perioada 2017-2026. S-a constatat că acest document a neglijat un aspect important, și anume acordul politic de a aloca 2% din PIB pentru Apărare pentru cel puțin un deceniu. Documentul a fost, ca atare, retras de inițiator. Urmează să fie adaptat dorinței politice și urmează să fie prezentat într-o ședință ulterioară a CSAT.

Acestea au fost temele pe care am considerat că e bine să le cunoască opinia publică. Dacă aveți întrebări, poftiți!

Sesiune de întrebări și răspunsuri:

Jurnalist: Faptul că nu s-a discutat acest subiect pe care l-ați menționat puțin mai devreme, în această ședință și faptul că au fost cumva întârziate câteva etape, ce efecte ar putea avea? Și, pentru că este un subiect legat de înzestrarea Armatei, accidentul din Argeș în care trei militari și-au pierdut viața a scos la iveală, încă o dată, problemele Armatei în ceea ce privește dotările, și nu vorbim doar de tancuri, avioane, muniție, ci pur și simplu de vehiculele cu care sunt transportați militarii, ce putem face cu privire la acest aspect?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aceste probleme sunt cunoscute, ele au fost tot timpul cunoscute și Armata a atras atenția politicienilor tot timpul că dotarea nu este corespunzătoare. De ce până acum nu s-au luat aceste avertismente în serios nu face obiectul discuției de astăzi, însă vă amintiți că, de la începutul mandatului meu, am luat foarte în serios aceste chestiuni, am invitat partidele și am hotărât împreună, și pentru aceste motive, să alocăm o sumă de 2% din PIB pentru cheltuieli de Apărare. E clar și a fost din capul locului intenția noastră să nu cheltuim toți banii numai pentru dotări de tip armament, ci și pentru dotări de tip logistică, pentru dotarea completă a Armatei. Și acest accident regretabil, care a avut loc în Argeș arată, o dată în plus, de ce este nevoie de această dotare și de ce este nevoie să punem în practică un plan de înzestrare. Faptul că astăzi a fost retras documentul și se va reveni nu este o problemă principială din acest punct de vedere. Sper să nu fie o problemă principială politică. Noi am aprobat planurile și acest document venea în completare. Proiectele pentru achizițiile strategice au fost înaintate în Parlament la începutul anului, aprobate acolo și urmează ca Ministerul Apărării să pună în practică ceea ce s-a decis acolo. Și cred că toată lumea a înțeles că aici nu putem să tergiversăm lucrurile. Fiecare zi de întârziere, iată, poate să aducă atingere securității naționale.

Jurnalist: Avem un orizont de timp? Cât de repede se va rezolva măcar problema logistică?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Aceste achiziții vor începe în acest an, dar evident că va dura câțiva ani până când întreaga bază materială a Armatei va avea un nivel satisfăcător.

Jurnalist: Vă rog să-mi permiteți să vă pun o întrebare legată de un alt subiect, este subiectul acestor săptămâni, scandalul din DNA. Au apărut acele înregistrări în care șefa DNA le cerea procurorilor să decapeze instituțional ca să se ajungă la Premier, să înhațe demnitari, că nu au mai făcut acest lucru de 5 săptămâni sau să preseze cu dosare. După aceste înregistrări a început o anchetă în DNA, iar procurorii acuză că Laura Codruța Kövesi a făcut chiar presiuni în această anchetă. Dumneavoastră considerați că în acest moment șefa DNA își mai poate exercita atribuțiile?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Am fost informat despre aceste abordări media și cred că este bine să se verifice. Din informațiile mele, se fac verificări și în interiorul DNA. De asemenea, CSM se ocupă de anumite aspecte și am luat act de faptul că Ministrul Justiției a solicitat o inspecție pe management, atât la Parchetul General, cât și la DNA. Aceste demersuri vor clarifica toate aceste aspecte. În ce privește activitatea și a Parchetului General, și activitate DNA, eu m-am exprimat în repetate rânduri și pot să repet: eu sunt foarte mulțumit de activitatea acestor instituții și de activitatea conducerilor acestor instituții.

Jurnalist: Chiar și dacă ați auzit acele înregistrări în care nu se făceau referiri la soliditatea probelor, ci erau niște sintagme care cereau altceva?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Am auzit prea multe așa-zise interceptări, ascultări, interpretări, ca să mai cred în ele. Cei îndrituiți de lege să verifice aceste lucruri vor face verificările de rigoare și, la final, vom afla cu toții unde este adevărul.

Jurnalist: Până atunci, credeți că ar trebui suspendată din funcție doamna Kövesi tocmai pentru că procurorii, cei care fac această activitate, spun că doamna Kövesi s-a implicat în anchetă, că a făcut presiuni, că le-a cerut lucruri. Ar trebui suspendată, până când, așa cum cereți dumneavoastră, să fie clarificate lucrurile de către o anchetă?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu văd niciun motiv de suspendare.

Jurnalist: Și dacă se poate, o precizare legată de planul de înzestrare a Armatei. În acest moment, pentru că nu mai este timp să cheltuim 2% din PIB, există un pericol față de angajamentele țării noastre, faptul că nu putem să cheltuim acești bani în timp, anual?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Este foarte adevărat, timpul se scurge și chiar astăzi în ședința CSAT, am atras atenția Prim-ministrului, Ministrului Apărării, Ministrului Finanțelor Publice, să accelereze foarte mult aceste proceduri. Altfel. Pur și simplu, num mai rămâne timp fizic pentru a le duce la bun sfârșit.

Jurnalist: Aș reveni puțin la scandalul din DNA. Aș vrea să vă întreb dacă ați discutat cu Laura Codruța Kövesi de când a izbucnit tot acest scandal? Și a doua întrebare, dacă Ministrul Justiției propune demiterea Laurei Codruța Kövesi, semnați această demitere?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Interesante întrebări. Nu discut cu șefa DNA astfel de chestiuni. Nu intră în fișa postului Președintelui. Și aștept cu mare interes concluziile verificărilor care se fac instituțional. Dacă voi semna sau nu, asta este din filmul „dacă și parcă”. Când vom avea o concluzie, discutăm pe ea.

Jurnalist: Nu credeți că este afectat totuși statul de drept, în condițiile în care a izbucnit acest scandal în DNA?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Nu, nu cred că este afectat statul de drept.

Jurnalist: Multă lume a fost surprinsă de faptul că ați acceptat foarte repede noua propunere a PSD și ALDE cu privire la nominalizarea lui Mihai Tudose în fruntea Guvernului. Acuzațiile de plagiat care planează asupra lui Mihai Tudose cumva contrazic criteriile de integritate pe care dumneavoastră le susțineți?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Evident că nu. Altfel nu l-aș fi desemnat. Dar, dacă astfel de acuzații se adeveresc, atunci problema trebuie rezolvată nu de mine, ci de cei care au propus persoana, respectiv de persoana în cauză și eu pornesc de la premisa ca, dacă vor exista confirmări ale acestor acuzații, vor apărea și urmările în consecință. Cred că trebuie să mai repet un pic despre ce vorbim aici. Există o majoritate PSD-ALDE în Parlament. La consultări această majoritate a propus o persoană. Eu am acceptat această propunere. Nu este propunerea mea, este propunerea PSD-ului, PSD răspunde integral, și până la sfârșit, de prestația domnului Prim-ministru Tudose, iar domnul Prim-ministru Tudose, în calitate de persoană privată, răspunde de activitatea proprie, anterioară numirii în funcția de Prim-ministru. Cred că este bine să clarificăm un pic aceste lucruri  fiindcă altfel ar putea să apară impresii total eronate și greșite, legate de sintagma „Guvernul meu”. Este un guvern PSD-ALDE.

Jurnalist: PSD și ALDE au propus acum un program de guvernare modificat față de cel promovat inițial. S-au introdus noi taxe, precum taxa de solidaritate sau impozitul pe cifra de afaceri. Cum vedeți dumneavoastră noul program de guvernare?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Cred că m-am exprimat destul de colorat în discursul de învestitură și nu aș vrea să repet acele lucruri. Dar, cred că s-au grăbit un pic și pentru a schimba paradigma din zona impozitării și, în general, a fiscalității, este nevoie de o discuție amplă, cu toți cei afectați și, în niciun caz. Nu putem să schimbăm lucrurile, așa peste noapte, fiindcă s-a hotărât undeva, în centrala de partid. Așa simplu nu e, nici oportun. Dacă se va proceda la asta sau nu, vom vedea. Una peste alta, premierul s-a arătat sceptic față de aceste schimbări.

Jurnalist: Ați cerut, la învestirea Guvernului, explicit continuarea luptei împotriva corupției și a eforturilor pentru întărirea statului de drept. Dumneavoastră aveți o analiză proprie în urma acestor scandaluri pe care le-au menționat și colegele mele. Considerați că lupta anticorupție se desfășoară cu aceeași intensitate cu care am fost obișnuiți și până acum sau există riscul ca ea să fie afectată?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: Sincer, nu cred că este afectată lupta anticorupție și ea se desfășară la viteza ei intrinsecă normală. Însă, nu vreau să las impresia că aceste scandaluri sunt bune la ceva. Aceste scandaluri nu sunt bune, ele zguduie încrederea cetățeanului în instituțiile statului și pun mari semne de întrebare partenerilor și aliaților noștri. De aceea vreau să am clarificări urgente și nu doar urgente ci pertinente. Trebuie să știm foarte exact ce e adevărat și ce nu e adevărat. Indiferent dacă este un scandal creat de media sau de unii politicieni corupți interesați în compromiterea luptei anticorupție. Sau, dacă chiar a fost o scăpare, clarificarea trebuie să vină repede și trebuie să fie credibilă. Altfel, lumea rămâne cu anumite semne de întrebare, care în această zonă nu trebuie să existe.

Jurnalist: De la cine așteptați aceste clarificări, domnule Președinte?

Președintele României, domnul Klaus Iohannis: De la instituțiile care trebuie să vină cu ele, recte Inspecția Judiciară, CSM, Ministrul Justiției.”

Sursa: Administrația Prezidențială

 

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>