Ultima ora
Publicat: marți, 17 octombrie 2017

Ședința CSAT. Subiectele incluse pe agenda

La 17 octombrie 2017, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) se reunește în ședință, urmând să analizeze tematica privind Cooperarea structurată permanentă – PESCO și implicațiile pentru România. Totodată, se vor discuta aspectele evoluțiilor recente referitoare la activarea acestui mecanism, efectele sale pentru România, precum și decizia politică privind posibila implicare a țării noastre în formatul Cooperării Structurate Permanente.

Precedenta ședință a CSAT a avut loc la 14 septembrie 2017. Cu acel prilej, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a aprobat participarea Armatei României, cu o capabilitate navală, la o misiune sub conducerea NATO, în semestrul al II-lea al acestui an. Totodată, s-a analizat și avizat Strategia națională în domeniul prevenirii proliferării armelor de distrugere în masă.

Reuniunile CSAT din timpul mandatului actualului președinte al țării, Klaus Iohannis:

CSAT s-a reunit pentru prima dată sub conducerea președintelui Klaus Iohannis la 3 martie 2015 și a discutat, printre altele, pe marginea stării de securitate din Ucraina și implicațiile pentru România, integrarea în Uniunea Europeană a statelor din Balcanii de Vest, provocările generate de migrație în contextul securitar din zone cu potențial terorist.

La 9 iunie 2015, CSAT s-a întrunit pentru a discuta despre Strategia Națională de Apărare a Țării, impactul defrișărilor ilegale ale fondului forestier național, forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara țării, în 2016, stadiul implementării deciziilor Summitului NATO din 2014, pregătirea Consiliului European din iunie 2015 pe dimensiunea politicii de securitate și apărare.

Defrișările ilegale a reprezentat una dintre temele luate în discuție și la reuniunea Consiliului din 30 iulie 2015, în cadrul căruia a mai fost abordat și subiectul privind impactul regional și consecințele pentru România ale evoluțiilor de securitate din proximitatea flancului estic al NATO.

La 17 septembrie 2015 a avut loc ședința CSAT care a abordat teme precum: modul de implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării; migrația și poziția României la Consiliul Justiție și Afaceri interne din 22 septembrie 2015; evoluțiile din Orientul Mijlociu (Siria și Iran); necesitatea ca România aibă o contribuție mai mare la forțele de menținere a păcii organizate sub egida ONU.

Ghidul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019 și planul de întrebuințare a forțelor armate ale României care se trimit la misiuni și operații în afara țării în 2016 (misiunea NATO din Afganistan — Resolute Support Mission, menținerea participării la operațiile NATO KFOR și UE ALTHEA) au fost temele de pe ordinea de zi a CSAT din 10 decembrie 2015.

La 11 martie 2016, președintele Klaus Iohannis a convocat o reuniune de urgență a CSAT, pentru a analiza, a dezbate și a găsi soluții în timp real la situația creată de decizia Curții Constituționale nr. 51 din 16 februarie 2016 privind constituționalitatea interceptărilor telefonice. În cadrul reuniunii, CSAT a avizat proiectul de OUG al Ministerului Justiției privind unele măsuri pentru punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică dispuse în procesul penal.

În cadrul ședinței CSAT din 15 martie 2016, s-a convenit asupra măririi graduale a alocațiilor bugetare pentru înzestrarea Armatei României până în anul 2027. S-a mai analizat impactul actorilor non-statali de factură jihadistă asupra mediului de securitate din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, fenomenul migrației ilegale, dar și stadiul acțiunilor întreprinse în vederea combaterii fenomenului tăierilor ilegale din fondul forestier național.

La ședința din 26 mai 2016, au fost discutate subiecte precum strategia militară a României, programul privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2026 și în perspectivă, precum și stadiul îndeplinirii obiectivelor și priorităților Ministerului Apărării Naționale, stabilite prin Directiva de planificare a apărării, în anul 2015.

Summitul de la Varșovia din 8-9 iulie 2016 a reprezentat principala temă a CSAT din 26 iulie, președintele Klaus Iohannis declarând, la finalul ședinței, că reuniunea la nivel înalt a NATO a fost un succes pentru România prin atingerea tuturor obiectivelor propuse.

La 27 septembrie 2016, CSAT a luat în discuție deciziile adoptate la summitul NATO de la Varșovia, migrația, sistemul de sănătate publică din România și alte teme precum: evoluțiile din Orientul Mijlociu și implicațiile pentru România; situația operatorilor din industria de apărare; evaluarea nivelului de securitate cibernetică a instituțiilor publice din România; constituirea și operaționalizarea Brigăzii multinaționale pentru dezvoltarea și consolidarea elementelor esențiale ale prezenței aliate înaintate, avansate.

Ultima reuniune CSAT din 2016 s-a desfășurat la 29 noiembrie și a vizat adoptarea unei Strategii pe termen mediu și lung privind relația României cu Republica Moldova; aprobarea forțelor armate ale României care pot participa la misiuni și operații în afara țării, în 2017; aprobarea Planului Național de Priorități Informative pentru 2017; evaluarea privind planul de implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2019, potrivit presidency.ro.

Prima reuniune a CSAT din 2017 s-a desfășurat la 31 ianuarie, pe ordinea de zi fiind avizarea proiectelor de buget pentru ordonatorii din domeniul securității naționale. CSAT a avizat favorabil bugetele pe securitate națională, președintele Klaus Iohannis subliniind, într-o declarație de presă dată la finalul ședinței, că Guvernul, prin premier și ministrul finanțelor, s-a angajat ca, la rectificarea bugetară, să vină în completarea acestor sume, acolo unde apar probleme, în special în domeniul salarizării personalului.

La ședința CSAT din 21 martie 2017, a fost analizată, printre altele, informarea referitoare la stadiul îndeplinirii, în 2016, a Programului privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în 2026 și în perspectivă. A fost aprobată o formă actualizată a acestui Program, ca urmare a alocării a 2% din PIB pentru bugetul Ministerului Apărării Naționale. Cu același prilej, au fost analizate și aprobate obiectivele României la Summitul NATO de la Bruxelles, desfășurat la 25 mai 2017. A fost analizată activitatea Ministerului Apărării, a Ministerului Afacerilor Interne, a Serviciului de Informații Externe, a Serviciului de Protecție și Pază și a Serviciului de Telecomunicații Speciale pe 2016, fiind trecute în revistă și principalele obiective ale acestor instituții pentru 2017.

La 4 iulie 2017, președintele Klaus Iohannis a declarat, la finalul unei noi ședințe CSAT, că strategia Uniunii Europene pe dimensiunea de securitate și apărare s-a numărat printre temele abordate și a precizat că România este interesată și dorește să participe la acest proiect. Potrivit acestuia, concluzia simplificată este: România e interesată de acest proiect și dorește să devină parte a lui. Un alt punct de pe ordinea de zi a ședinței CSAT s-a referit la un proiect care se reia anual și care prevede aprobarea forțelor și mijloacelor Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Afacerilor Interne care pot fi puse la dispoziție pentru misiuni externe, respectiv misiuni ce se desfășoară în afara teritoriului național.

În ședința CSAT din 1 august 2017, au fost aprobate Planul de înzestrare a Armatei României 2017-2026 și numirea directorului Serviciului de Telecomunicații Speciale, potrivit http://csat.presidency.ro/. Planul de înzestrare a Armatei României 2017-2026 este documentul prin care se realizează o planificare multianuală a programelor de înzestrare, în concordanță cu prevederile Strategiei de înzestrare a Armatei României și ale Programului privind transformarea, dezvoltarea și înzestrarea Armatei României până în anul 2026 și în perspectivă. În ceea ce privește Serviciul de Telecomunicații Speciale, la propunerea președintelui Klaus Iohannis, CSAT a aprobat numirea generalului-maior ing. Ionel-Sorinel Vasilca în funcția de director.
***

Consiliul Suprem de Apărare a Țării este, conform Constituției, o autoritate administrativă autonomă, sub controlul Parlamentului, care se ocupă cu organizarea și coordonarea unitară a activităților care privesc apărarea țării și siguranța națională.

Președintele țării îndeplinește funcția de președinte al CSAT, în timp ce prim-ministrul este vicepreședinte al Consiliului. Membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării sunt: ministrul Apărării Naționale, ministrul Afacerilor Interne, ministrul Afacerilor Externe, ministrul Justiției, ministrul Economiei, ministrul Finanțelor Publice, directorul Serviciului Român de Informații, directorul Serviciului de Informații Externe, șeful Statului Major General și consilierul prezidențial pentru securitate națională.

La lucrările Consiliului pot participa ca invitați, cu aprobarea președintelui, și reprezentanți ai Parlamentului, ai administrației publice centrale și locale, ai organizațiilor neguvernamentale, ai altor instituții publice cu atribuții în domeniul apărării și siguranței naționale, precum și ai societății civile.

CSAT se convoacă de către președintele acestuia, trimestrial sau ori de câte ori este necesar, dar poate fi convocat și la inițiativa a cel puțin unei treimi din numărul membrilor săi.

Ședințele CSAT au un caracter secret, se desfășoară în prezența a cel puțin două treimi din numărul membrilor săi și sunt conduse de președintele acestuia, iar în absența sa, de vicepreședinte. Ordinea de zi este stabilită de președinte, cu consultarea vicepreședintelui.

Sursa: AGERPRES

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>