Siderat de România: O fi la ei cald, bine şi frumos
Cu noaptea în cap, în timp ce îmi pregăteam micul dejun şi mă gândeam cum naiba să îmi mai planific traseul astfel încât să nu mai iau apă în galoşi, îl ascultam în plan secund pe ditamai premierul României cum îl gâdila în orgoliu pe chirurgul Oprescu. Ascultam cât de mulţumiţi sunt politicienii de modul cum se face deszăpezirea în Capitală, cât de curate sunt trotuarele şi cât de negre sunt şoselele. Şi priveam tâmp pe geam, gândindu-mă dacă nu cumva înregistrarea era de anul trecut. La mine în cartier negrul s-a metamorfozat într-un alb dictatorial ce nu pare a pleca prea curând.
Mi s-a părut ieşirea lui Oprescu alături de Ponta asemănătoare cu cea a unui copil, luat mai mereu în şuturi de răii din cartier, care a plecat cu tăticul la plimbare ca să le arate cât de tare poate fi. Primarul chirurg nu avea nevoie de un asemenea episod în cariera sa. Ce trebuia să mai demonstreze? Că e depăşit de situaţie? Se ştie de demult. A demonstrat-o de fiecare dată când a transmis în direct şedinţele la care a luat parte. Orice om cu scaun la cap a priceput deja că funcţia îl depăşeşte. Şi atunci ce căuta lângă premier? Şi-o fi pregătind terenul pentru un loc mai sus în ierarhia politică. Vom reveni asupra acestui aspect cu altă ocazie…
Alaltăieri când treburile cotidiene m-au forţat să ies din casă, vedeam cum plugurile mai mult stăteau decât lucrau, iar dacă ieşeau din hibernare o luau cătinel către anumite direcţii. La doi paşi de celebrul RIN nici chip să te poţi aventura pe trotuar. Cu toţii, pietoni şi maşini, pe stradă. Amestecaţi, într-un fatidic de riscant joc al vieţii cu moartea. La semafoare ditamai băltoacele (acolo iei cu siguranţă apă la bordul ghetelor). Şi numeroşi idioţi care consideră că mai comod e să arunce zăpada pe trotuare ori în mijlocul străzii în loc să o depoziteze de-a stângă ori de-a dreapta maşinii.
Asta e realitatea domnilor politicieni. Nu cea văzută de la etajul nşpe al unei clădiri cu geamuri fumurii. Pe acolo, prin zonă, s-o fi văzând negrul asfaltului şi trotuarele or fi curăţate. Nu am de unde a şti. Eu, unul, nu am ajuns să văd „minunea” întrucât înot de zor zilnic pentru a ajunge măcar până la staţia RATB, îngropată şi ea în ditamai mormanul de zăpadă.
Lăsaţi, aşadar, discursul de două parale pe care îl tot flenduriţi în faţa camerelor de filmat, puneţi mâna pe lopată şi arătaţi cetăţenilor că nu degeaba v-au acordat votul. Acuşica vine campania electorală şi dacă nu faceţi manevre precum Pristanda a lu’ Conu’ Iancu, patru, opt ani veţi sta pe tuşă. Şi cei (inclusiv subsemnatul!) pe care acum i-aţi lăsat de izbelişte, pentru a le face pe plac fiţoşilor şi îmbuibaţilor din zonele ultracentrale ale urbei, merg la vot. Nu uitaţi asta!
