Ultima ora
Publicat: sâmbătă, 16 septembrie 2017

Sindromul burnout – posibil risc pentru medici și pacienți

Un studiu realizat de Colegiul Medicilor din Municipiul București și-a propus să măsoare nivelul de stres profesional în rândul medicilor din București. Chestionarele aplicate și metodologia folosită sunt standardizate internațional, conform Copenhagen Burnout Inventory, care măsoară trei tipuri de burnout: personal, profesional și cel legat de lucrul cu pacienții. Studiul a fost realizat în perioada aprilie-august 2017.

Sindromul burnout sau sindromul epuizării profesionale reprezintă o stare de epuizare, atât fizică, cât și psihică, care apare în special la persoanele a căror profesie implică o responsabilitate deosebită și interacțiuni frecvente cu oamenii. Apare tot mai frecvent în epoca modernă și conduce la scăderea performanțelor la locul de muncă, afectează relațiile cu cei din jur și calitatea vieții individului.

Cauzele acestui sindrom sunt, potrivit psihologilor, imposibilitatea de a deține controlul la locul de muncă, absența recunoașterii sociale și munca în exces, care lasă prea puțin timp de relaxare sau pentru activități în familie.

Sindromul burnout duce la scăderea concentrării și a memoriei, insomnie, crește riscul erorilor și reduce productivitatea. Persoanele afectate pot ajunge la depresie, anxietate, au dificultăți în luarea deciziilor, sau o iritabilitate crescută cu episoade de agresivitate.

Fenomenul este cunoscut și analizat de zeci de ani în Occident, urmărindu-se identificarea cauzelor, evaluarea impactului și reducerea riscului de epuizare profesională. Este evident că în domeniul medical sindromul burnout produce suferințe atât profesioniștilor, cât și pacienților, deoarece crește riscul de eroare și reduce performanțele.

Sondajul realizat de CMMB a urmărit măsurarea nivelului de epuizare și identificarea principalilor factori care accentuează stresul profesional în rândul medicilor, ca și a soluțiilor propuse de aceștia pentru remedierea situației.

Participanții la studiul CMMB au declarat că lucrează în medie 42,9 ore pe săptămână și consultă în medie 18,2 pacienți pe zi. 30 la sută au două locuri de muncă, iar 12 la sută, trei sau mai multe job-uri.

Studiul arată că 55 la sută dintre medicii bucureșteni suferă de burnout personal, 52 de burnout profesional, 36 la sută de burnout legat de interacțiunea cu pacientul, iar 24% suferă de toate cele trei tipuri.

Cifrele din studiul efectuat de Colegiul Medicilor din Municipiul București sunt mai mari decât cele din alte țări europene. Nivelul sindromului burnout în Franța este de 42,4%, în Germania de 48,7%, iar în SUA, de 45,8%. Un studiu efectuat în 12 țări europene arată că 43% dintre medici suferă de epuizare emoțională. În Marea Britanie, studii de specialitate arată cu unul dintre trei medici are simptome de burnout.

Concluziile cercetării sunt:

– burnout-ul este prezent într-un număr destul de mare de cazuri, dar este mai puțin legat de lucrul cu pacienții, ci mai degrabă de factorii de sistem (birocrație, legislație neclară, presiuni emoționale ale  rudelor, recunoaștere socială redusă, lipsuri materiale). Scorul de stres pentru lucrul cu pacienții este în mod constant mult mai mic decât cel pentru alți factori.

– soluțiile propuse de medici se referă în mare parte la reorganizarea sistemului sanitar, de la reducerea birocrației la reglementările mai clare și adecvarea resurselor alocate (de la dotări la numărul personalului) la nivelul solicitărilor din partea societății.

-femeile sunt mai afectate de fenomenul burnout decât bărbații.

 

Ce măsuri trebuie luate?

Un real ajutor ar putea fi oferit medicilor de implementarea unor programe de management al stresului. De asemenea, ar fi important ca societatea să cunoască și să recunoască existența fenomenului burnout. Blamarea medicilor și campaniile de culpabilizare nu rezolvă problema lipsei de dotări și de personal, ci amplifică stresul și frustrarea profesioniștilor, închizând un cerc vicios.

Autoritățile au prima responsabilitate în ruperea acestuia, prin îmbunătățirea condițiilor de lucru, inclusiv accesul la toate variantele terapeutice pentru tratarea pacienților, dotarea corespunzătoare nivelului de așteptare din societate, debirocratizarea sistemului, realizarea unor legi și protocoale terapeutice clare.

CMMB trage un semnal de alarmă privind nivelul de stres și factorii care duc la acesta și se arată deschis pentru dialog cu instituțiile responsabile de schimbarea situației.

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>