Ultima ora
Publicat: luni, 20 februarie 2017

Târgu Jiu

Municipiul Târgu Jiu este reședința județului Gorj, numele lui provenind de la râul Jiu de care este străbătut de la nord la sud.

Înainte de a cucerii romanii Dacia, localitatea era un sat, cu insule și poduri, situat între cursurile Jiului, Voivodiciului, Putnei și Paschiei, oferind un bun adăpost locuitorilor apărându-i de orice fel de năvăliri din afară. Prima menționare a orașului a fost în anul 1406 sub numele de „Jiul”, tot în aceeași perioadă localitatea avea calitate de târg. Într-un document din anul 1611 orașul este atestat ca organizare munincipală având la conducere un jude și mai mulți pârgari.  În secolul al XVII-lea devine reședință a Gorjului. În anul 1631 a fost gazda conflictului dintre trupele lui Matei Basarab și cele ale lui Leon Vodă Tomșa. La începutul secolului XIX orașul a fost jefuit de către turci, pasvangi, cârjali și adalăi. În anul 1821, Târgu Jiu este vizitat de Tudor Vladimirescu,care găsește aici elemente favorabile pentru planurile sale pe care le va susține pe Câmpia Padeșului câteva zile mai târziu. O bătălie din istoria orașului este reprezentată de lupta de la Podul Jiului unde, conform unui document contemporan, „bătrânii, femeile și copii Gorjului au oprit năvala vrăjmașă, apărându-și cu vitejie casele”. O tânără eroină, venită din rândul populației gorjene, a fost Ecaterina Teodoroiu ce și-a dat viața pentru apărarea pământului românesc în timpul luptelor din 1917 de la Mărășești. O altă personalitate gorjeană,  a fost Constantin Brâncuși, sculptor ce a contribuit la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană.

Câteva dintre emblemele orașului Târgu Jiu.

Coloana Infinitului situată în parcul cu același nume, este o sculptură concepută și realizată de Constantin Brâncuși. A fost inaugurată la data de 27 octombrie 1938, are o înălțime de 29,35 metri și este compusă din 16 moduli. Lucrarea este o stilizare a coloanelor funerare specifice sudului României, de aceea denumirea originală era „Coloana recunoștinței fără sfârșit”, fiind dedicată soldaților români  căzuți în luptele de pe malul Jiului în timpul Primului Război Mondial.

Poarta sărutului se află amplasată pe aleea de la intrarea din parcul orașului, este sculptat în piatră poroasă, fiind alcătuită din coloane groase, paralipedice, are o lățime de 6,45 m, o înălțime de 5,13 m și o grosime de 1,69 m. Poarta sărutului seamănă cu un arc de triumf și simbolizează triumful vieții asupra morții.

Masa tăcerii se află amplasată tot în parcul orașului, este lucrată în calcar, aceasta reprezintă simbolic masa de dinaintea bătăliei la care urmau să participe ostașii români. Scaunele din jurul mesei sunt în formă de clepsidră, acestea măsoară în mod simbolic timpul.

Mai multe fotografii aici.
Pentru ziarul online Ultima Oră, Daniela Eremia

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>