Ultima ora
Publicat: vineri, 20 octombrie 2017

Taxa de solidaritate: ce se ascunde, de fapt, în cei 2% și de ce a ales guvernul soluția asta

Guvernul va introduce o taxă de solidaritate de 2% din fondul de salarii, taxă ce va fi plătită de angajator, a anunțat joi, oficial, ministrul de Finanțe, Ionuț Mișa.

Cei 2 % vor fi aplicați angajatorilor, după ce contribuțiile sociale vor fi transferate la angajat și vor intra în salariul brut al acestuia.

În ieșirea publică de joi, ministrul Finanțelor a insistat că ”nu e vorba de o taxă nouă”, ci de ”o contribuție socială  corelată cu măsura privind reducerea numărului contribuțiilor sociale”.

Însă partea cea mai mare din cei 2% va merge la bugetul de stat, nu la bugetele de contribuții sociale specifice.

Coroborând explicațiile ministrului de Finanțe cu aritmetica (cei 2% ai angajatorului se aplică pentru brut-ul mărit al angajatului) și situația reală din teren, cursdeguvernare.rodisecă această taxă și ajunge la constatările pe care le prezentăm mai jos.

Mai întâi, situația din explicațiile Finanțelor:

Ce a spus ministrul Ionuț Mișa:

  • “O parte din acest 2% se va constitui ca venit la bugetul de stat, urmând ca, ulterior, de la bugetul de stat să fie acoperite finanțări pentru partea de sănătate și pentru partea de asigurări sociale. Vor fi aceste două componente. Practic, 90% va merge la bugetul de stat pentru a acoperi diverse destinații în funcție de solicitările bugetare și 10% va merge către sprijinirea tuturor salariaților care se vor confrunta cu situații deosebite în caz că angajatorul intră în insolvență și nu le achită obligațiile.”
  • “Astăzi, dacă ne referim la procentul care merge la Fondul de garantare al salariaților pentru a garanta ca în situația în care intră în insolvență să le fie plătite contribuțiile, acesta este de 0,25%. În viitor va deveni 0,2%.”

“Din Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale se asigură plata salariilor în situația în care angajatorii intră în insolvență, în limita a 3 salarii medii brute pe economie pentru fiecare salariat”, spune ministerul.

Noua invenție fiscală este necesară pentru a putea face față anul  viitor creșterii salariilor bugetarilor. Calculele au arătat că statul nu are pur și simplu cum să susțină un asemenea efort financiar, chiar dacă sacrifică din nou capitolul investiții.

Ce se întâmplă, în aritmetică și în realitate

În programul de guvernare se promitea reducerea totalului contribuțiilor sociale, de la 39,25 la 35% – reducere luată în calcul la prezentarea modului cum vor fi transferate contribuțiile de la angajator la angajat.

Promisiunea a fost repetată până joi, 19 octombrie.

Cum se achită în momentul de față contribuțiile sociale:

Contribuțiile la pensii – 26,3%, pentru condiții normale de muncă

  • 10,5% pentru contribuția individuală a salariatului
  • 15,8% pentru contribuția datorată de angajator

Contribuțiile la sănătate – 10,7%

  • 5,5% în cazul contribuției individuale a salariatului
  • 5,2% în cazul contribuției datorate de angajator

Contribuțiile la șomaj – 1%

  • 0,5% pentru contribuția individuală a salariatului
  • 0,5% pentru contribuția datorată de angajator

Contribuția la Fondul de garantare pentru plata creanțelor salariale – 0,25% (este plătită de angajator)

Contribuția pentru concedii medicale – 0,85% (plătită de angajator)

Contribuția de asigurare pentru accidente de muncă și boli profesionale – 0,15%(plătită de angajator)

Ce spunea coaliția de guvernare că se va întâmpla din 2018:

Ultimele patru contribuții sociale (la șomaj, la Fondul de garantare pentru  plata creanțelor salariale, boli profesionale și cea pentru concedii medicale) urmau să dispară total. Banii acestor sisteme sociale ar fi trebuit, conform programului de guvernare, decontați de la buget.

De asemenea, totalul contribuțiilor urma să se reducă la 35%, de la 39,25%.

Ce se va întâmpla, conform noii formule anunțate de Ionuț Mișa

Ministrul a explicat joi că această contribuție, la Fondul de garantare, scade de la 0,25% la 0,2%.

În realitate, cele patru contribuții (care însumează acum 2,25%) se combină într-o taxă compusă dintr-o taxă și o contribuție și care va fi de 2%. Această taxă de solidaritate cuprinde, în funcție de destinație:

  • cele trei contribuții cae dispar (pentru șomaj, concedii medicale și accidente de muncă), în cuantum de 1,8%. Se duc la bugetul central, de unde se vor plăti indemnizațiile de șomaj, concediile medicale etc.
  • 0,2% totalul de 2% rămâne contribuție și se duce în Fondul de garantare a creanțelor salariale, pentru situațiile de insolvență.

Așa ajunge la 37% totalul CAS și CASS ce vor fi impuse de la 1 ianuarie 2018.

Realitatea care urmează: 90% din cei 2% se duc la bugetul de stat nu la contribuții

Ministrul Mișa a spus joi că noua taxă de solidaritate, numită inițial de ministru chiar așa, taxă  de solidaritate, se va numi contribuție.

Realitatea – Contribuțiile ajung la fondurile specializate aferente, pe când taxa de solidaritate:

  • 90% din cei 2% (adică 1,8% din taxă) intră în bugetul consolidat. Șomajul și cheltuielile pentru concedii medicale și boli profesionale vor fi acoperite de la buget, iar diferența dintre încasările provenite din taxă și aceste cheltuieli va acoperi parte din golurile de la pensii sau salarii
  • doar 10% din taxă (adică 0,2%) merge direct la Fondul de garantare a creanțelor salariale, așa cum se întâmplă acum

De ce face guvernul asta: scăderea reală contribuțiilor să nu fie la 35 ci la 37%, iar diferența să intre direct la bugetul de stat

Sumele exacte ce vor ajunge astfel la buget nu se cunosc, ținând cont de majorările salariale ale bugetarilor programate pentru anul viitor și cifrele vagi furnizate de autorități, dar bugetul asigurărilor sociale de anul acesta oferă o imagine aproximativă:

  • pentru sistemul asigurărilor pentru şomaj se estimau venituri de 1,812 miliarde lei și un excedent de 694,3 milioane lei
  • la Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale estimarea veniturilor era de 370,8 milioane lei, a cheltuielilor – 23,5 milioane lei, adică un excedent de 347,3 milioane lei
  • sistemul de asigurare pentru concedii medicale și boli profesionale avea prevăzute venituri aproximate la 411,7 milioane lei și excedent de 281,6 milioane

Totalul excedentelor estimate era de 1,3 miliarde lei, însă intrările pe 2017 vor depăși sumele prevăzute, întrucât și majorările salariale din sistemul public au fost peste cele prognozate. De asemenea, baza de raportare este mult mai mare decât înainte, după transferul contribuțiilor datorate de angajator.

Articol integral pe cursdeguvernare.ro

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>