Ultimele titluri
Ultima Oră

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Vasile

Creştinii ortodocşi sărbătoresc pe 1 ianuarie pe marele ierarh Vasile ce Mare, unul dintre cei mai importanţi Părinţi ai Bisericii, care a trăit în secolul al patrulea după Hristos în Capadocia, intre anii 330 si 379, in vremea imparatului Constantin.

Sf. Vasile s-a nascut in Cezareea Capadochiei, din parinti credinciosi si instariti, Emilia si Vasile, tatal sau fiind dascal in cetate. Iubitor de invatatura si inzestrat pentru carte, Sf. Vasile si-a imbogatit cunostintele invatand in scolile din Cezareea, Bizant si Atena, la cea din urma cunoscandu-l pe Sfantul Grigorie de Nazians, cu care a legat o stransa prietenie. A fost inaltat la rangul de arhiepiscop al Cezareei in anul 370, in vremuri grele pentru biserica. Intre scrierile sale de mare importanta teologica, la loc de cinste este “Liturghia Sfantului Vasile cel Mare”.

Sf. Vasile este unul dintre sfintii care au facut minunile cele mai mari. El este primul ierarh care a intemeiat, pe langa biserici, aziluri si spitale pentru saraci, leprozerie si un asezamant pentru recuperarea prostituatelor. A murit in ziua de 1 ianuarie a anului 379, cand inca nu implinise 50 de ani, intrand in istoria crestina cu numele de Sfantul Vasile cel Mare.

Iata si care sunt traditiile, obiceiurile si superstitiile pentru aceasta zi.

In Moldova, in Ajunul lui Sf. Vasile, se asaza 12 coji de ceapa, in care se pune sare. A doua zi se va afla in care luna va ploua si in care nu: daca ceapa a lasat apa, inseamna ca acea luna va fi ploioasa, daca nu, semn de seceta.

Tot prin partile Moldovei se spune ca daca de Sfantul Vasile noaptea este lina si senina, anul va fi bun.

Fetele nemaritate isi fac “punti” din crengute de mar pe care atarna un inel, busuioc, o batista, o para argintata si un sir de margele, apoi le ascund afara. Daca a doua zi gasesc puntile cu bruma pe ele se vor marita cu om bogat, daca nu, vor lua un om sarac.

 Tot in prima zi din an, fetele nemaritate se duc in grajd sau in cotetul porcului, lovesc animalele cu piciorul si spun “anul acesta”, “anul viitor” sau “al doilea an”. Daca porcul grohaie sau vita se misca la prima strigare, atunci fata se va marita in urmatoarele luni, iar daca se misca la urmatoarele strigari, atunci fata se va marita peste un an sau doi.

 Ai noroc daca, in prima zi a anului, versi vin pe masa sau rastorni cutia cu chibrituri, atingi cocoasa unui cocosat sau dai de pomana unui sarac, iti tiuie urechea stanga sau strici un pahar de culoare alba.

Totodată , dacă dormi de Sfântul Vasile, rişti să fii leneş tot anul.

Se considera ca asa cum este musafirul din aceasta zi, bogat sau sarac, asa va fi omul tot anul. In traditia romanilor, Anul Nou, intampinat, in noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie, se mai numeste Revelion sau seara Sf. Vasile.

Se spune ca in noaptea de Sf. Vasile cerul se deschide de trei ori pentru cate o clipa. De asemenea, se spune ca pe Iisus Hristos il cheama Vasile: Iisus Hristos s-a nascut de Craciun, iar la o saptamana, de Sf. Vasile, a fost botezat in legea cea veche si a primit numele “Vasile”. Numele Hristos (crestin) i-a fost pus la varsta de 30 de ani, cand a fost botezat.

In traditia populara se spune ca Sfantul Vasile s-a rugat de Dumnezeu sa-i dea o zi, iar Domnul i-a dat cea dintai zi, cea a Anului Nou. Fericit, Sf. Vasile a luat un clopotel, i-a legat la toarta o crenguta de busuioc si s-a suit la Dumnezeu sa-i ureze lucruri bune. De aceea, de Sf. Vasile exista obiceiul de a ura. In ziua de Anul Nou, copiii umbla cu Sorcova din casa in casa, in special pe la cunoscuti, urandu-le viata lunga, sanatate si prosperitate. Sorcova era confectionata, la inceput, din una sau mai multe ramurele de pomi fructiferi (mar, par, visin, prun) sau de trandafir, taiate si puse in apa la inmugurit si inflorit in ziua de Sfantul Andrei (30 noiembrie) sau de Mos Nicolae (6 decembrie). Apoi, sorcova a inceput sa fie realizata dintr-o nuia cu ramurele impodobite cu fire colorate de lana, cu beteala si cu un fir de busuioc in varf. In Bucovina, sorcova are atasat un colopotel.
Sorcova, simbol al vegetatiei de primavara, este facuta astazi din hartie colorata si flori artificiale. Copiii, dupa ce isi sorcovesc parinti si rudele apropiate, pornesc, cate doi-trei, colindatul prin vecini. In timpul uratului, acestia ating ritmic cu Sorcova usa sau fereastra, daca se colinda afara, sau corpul gazdelor, daca se colinda inauntru. Dupa terminarea colindatului, Sorcova se pastreaza peste an, ca un lucru sfant, agatata de peretele de la rasarit al casei, la icoana sau in alt loc curat al gospodariei. De asemenea, in prima zi a noului an, se pastreaza in unele zone obiceiul colindatului cu o capatana de porc, impodobita cu panglici si margele, traditie denumita “Colindul cu Vasilica (Sf. Vasile)” (Siva). Dupa terminarea colindatului, ceata se strange la o carciuma pentru a chefui. Apoi, colindatorii se despart, dezgatind capatana si luandu-si fiecare ce a pus, iar din ea fac un pranz, pentru ca obiceiul sa fie inchis pentru anul respectiv.

Un alt obicei de Sf. Vasile este cel al Dezlegarii Anului. Grupuri mici sau cete de feciori dezleaga anul si rodul colindand pe ulite, iar vacarmul pe care-l fac cu bicele, buciumele sau oalele are ca scop inlaturarea fortelor malefice: seceta, taciunele de grau, insectele si animalele daunatoare recoltei. De asemenea, feciorii dezleaga si cununiile, cu un descantec: “Slobozim caslegiile/ Sa maritam fetele/ Umblati, feciori,/ Sa fie petitori”.

Tot in ziua de Sf. Vasile se zice ca este bine sa bei mult vin, existand credinta ca atat cat va bea omul in aceasta zi va avea sange in obraz in timpul anului. Traditia populara spune ca de Anul Nou se innoiesc toate si de aceea oamenii trebuie ca in prima zi din an sa-si puna un gand bun, ca sa le mearga bine tot anul: “Atunci sa te pazesti sa nu te superi, sa nu te sfadesti, sa fii vesel si tot anul asa vei fi”.
Pentru ca familiei sa-i mearga bine tot anul si sa aiba spor, in popor exista obiceiul ca in ziua de Anul Nou sa se fiarba in oala un cap de porc, pentru ca asa cum porcul rama numai inainte, tot asa va merge si omul spre belsug. Tot la Anul Nou, pe nemancate, fiecare om trebuie sa ia in mana unealta cu care lucreaza in timpul anului si s-o manuiasca de trei ori, pentru spor la lucru in anul ce vine. Si in ceea ce priveste vremea, traditia populara are numeroase interpretari. Astfel, conform traditiilor, cum este ziua de Anul Nou asa va fi tot anul: bun sau rau. De asemenea, credinta populara spune ca, daca in ziua de Anul Nou e ger mare si daca pe zapada se vad multe stelute, e semn ca anul ce urmeaza va fi bun si vor fi multe cununii.

De asemenea, daca in ziua de Sf. Vasile ninge, anul ce urmeaza va fi unul imbelsugat, iar daca este senin si geros, oamenii vor fi sanatosi pe parcursul anului. Totodata, se spune ca, daca noaptea de Anul Nou este “lina si senina”, este un semn ca noul an va fi unul bun.

 Sursa: AM PRESS

Comments

comments

Short URL: http://ultima-ora.ro/?p=20832

Posted by on Ian 1 2018. Filed under Social. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0. You can leave a response or trackback to this entry

Leave a Reply

RSS De la ANM:

  • Tipul mesajului : Atentionare nowcasting
    COD : GALBEN Ziua/luna/anul : 24-01-2018 Ora : 8 Nr. mesajului : 1 Intre orele : 08:20 si 11:00 In zona : Județul Harghita: Miercurea Ciuc, Cârța, Ciceu, Ciucsângeorgiu, Cozmeni, Dănești, Frumoasa, Leliceni, Mădăraș, Mihăileni, Păuleni-Ciuc, Racu, Sâncrăieni, Sândominic, Sânmartin, Sânsimion, Sântimbru, Siculeni, Tomești, Tușnad;Județul Covasna: Întorsura Buzăului, Barcani, Sita Buzăului, Valea Mare; Se vor […]

24 ianuarie 2018, 11:24
 

E
Soare
-3°C
4 km/h
Perceput de temperatură: -1°C
Presiunea: 1040 mb
Umiditate: 63%
Vânt: 4 km/h E
Rafale de vânt: 4 km/h
UV-Index: 1
Răsarit: 7:43
Apus: 17:14
Prognoza 25 ianuarie 2018
Zi
 

SV
Predominant însorit
-2°C
Vânt: 4 km/h SV
Rafale de vânt: 7 km/h
max. UV-Index: 2
Noapte
 

NNE
Senin
-8°C
Vânt: 0 km/h NNE
Rafale de vânt: 7 km/h
max. UV-Index: 2
More forecast...
 
O creație Gabfire themes