Ultima ora
Publicat: vineri, 31 ianuarie 2014

Traian Băsescu, în Germania: România vrea să intre în zona euro în 2018-2019

Preşedintele Traian Băsescu a declarat vineri, într-o conferinţă de presă susţinută în Germania, că România vrea să între în zona euro în 2018-2019.

Principalele declaratii facute de Traian Basescu:
In ceea ce priveste relatia romana-germana, politic este o relatie excelenta, prin comportamentul pe care l-am avut.
Venind in zona economica a relatiei bilaterale as vrea sa subliniez cateva elemente. Investitiile straine directe germane ale firmelor germane in Romania sunt de 4,6 mld de euro, sunt investitii orietate in primul rand catre industrie, si in mod deosebit industria de echipamente pentru constructia de automobile, care au generat un mare numar de locuri de munca in Romania. O alta zona de interes pentru investitorii germani a fost zona energiei, dar si zona serviciilor si a comertului.
Am avut tot timpul un dialog cu comunitatea de afaceri germana din Romania in cadrul Camerei Romano-Germana si vreau sa va spun ca sugestii ale oamenilor de afaceri germani au fost introduse in legislatia Romaniei. Cum ar fi, spre exemplu, la introducerea a noii legi a educatiei in 2010 s-a tinut cont de recomandarea si sugestia de a introduce sistemul dual de invatamant. Nu mai putin importanta a fost opinia oamenilor de afaceri germani care au sugerat o relaxare a pietei muncii iar noi am facut pasul mai departe mergand pana la o liberalizare aproape completa a pietii muncii.
Ne propunem ca in continuare sa fim parteneri a comunitatii de afaceri germane, pentru ca acest lucru a garantat un transfer de inalta tehnologie in Romania si a adus principii de eficienta manageriala pe care Romania nu le avea.
Relatia cu Germania este foarte importanta si din punctul de vedere al comertului bilateral.
In ceea ce priveste statul de drept, stiu ca este o problema larg discutata in UE. Au fost majoritati parlamentare care au incercat sa nesocoteasca faptul ca Romania a indeplinit demult criteriile de la Copenhaga care vizeaza statul de drept. Au fost incercari de nerespectare a statului de drept in vara anului 2012 ca de altfel si in luna decembrie 2013. Ce este semnificativ, si este relevat si in raportul MCV, semnificativ este ca institutiile statului au oprit incercarile de a nesocoti statul de drept, fie ca discutam de decizii ale CCR, decizii ale ICCJ sau actiuni ale Parchetului General.
Inca avem probleme in selectarea oamenilor politici care ajung in Parlament, partidele inca nu au responsabilitatea selectiei celor mai buni oameni pe care ii au la dispozitie, dar convingerea mea este ca lectiile ultimilor doi ani pentru actuala majoritate parlamentara vor duce la o revolutionare a modului de selectarea a oamenilor politici.
As trece la problematica legata de perspectivele de integrare mai profunda ale Romaniei in spatiul UE. Eu personal ca om de centru-dreapta sunt un sustinator al crearii candva, candva, a Uniunii Statelor Europene ca solutie de a ramane eficienti si foarte puternici in competitia globala. Nu vom putea fiecare in parte sa stam in competitie cu China, poate cu India, tari care au populatii extrem de mari si forte de munca foarte ieftina. Probabil o politica economica unica la nivelul uniunii, probabil o mai puternica integrare si de ce o comanda unica pe prinicipale directii de dezvoltare vor fi solutia de a sta in aceasts competitie extrem de puternica. Sunt, de asemenea, un adept al gasirii solutiilor de reindustriazare a UE, viata demonstrandu-ne ca nu putem trai avand o economie care se adreseaza intr-o proportie foarte mare serviciilor. Avem nevoie si de productie la noi, in UE.
In ce ne priveste, dincolo de a nota cu satisfactie ca de la 1 ianuarie suntem total integrati in piata muncii prin liberatlizarea completa a drepturilor de munca a romanilor pe teritoriul UE, un pas pe care ni-l dorim este inceperea apropierii de intrarea in Schengen, fie si pe etape, si, de asemena, vizam intrarea in euro. Romania indeplineste in momentul de fata 3 din cele 5 criterii de la Maastricht. Celelalte 2 vor fi, foarte probabil, indeplinite anul acesta.
Avem insa o mare problema pe care am constatat-o cu ocazia crizei si anume aceea ca nu este suficient sa indeplinesti crieterile pentru a fi performat in eurozona. Este obligatoriu sa ai o economie performanta, competitiva, ori din acest punct de vedere Romania are economia impartita in doua segmente foarte clare: sectorul privat in care investitorii germani contribuie consistent, care este performant si care asigura Romaniei exporturi de peste 50 mld de euro – este cifra anului trecut -, si sectorul de stat carea a ramas necompetitiv si cu management defectuos. De aceea, decizia Guvernului este sa accelereze procesele de privatizare, si acolo unde privatizarile nu sunt posibile, sa treaca la management privat.
Al treilea subiect – situatia regionala. Eu nu o pot judeca in principal decat prin ceea ce s-a intamplat la Vilnius cu ocazia Summitului UE – Parteneriatul estic. Acolo ar fi trebuit sa fie 4 tari care sa parafeze sau sa semneze atat acordul de asociere cat si acordul de liber schimb. In cele din urma au ramas doar doua care doar au parafat cele 2 acorduri, Armenia si Ucraina facand pasul inapoi. Este un esec al UE si esecul vine si din faptul ca noi nu am avut intelegerea deplina a ce inseamna procesul de apropiere a statelor din fosta URSS de UE. Sigur, pentru noi, ca romani, avem bucuria faptului ca Republica Moldova nu a facut pasul inapoi si isi continua drumul de apropiere de UE, dar marea pierdere a Europei, si aici nu suntem doar romani suntem si europeni, este pasul inapoi facut de Ucraina.
De ce acest lucru? Cu certitudine, Federatia Rusa doreste sa isi mentina influenta in spatiul fostei Uniuni Sovietice. Acest lucru cred ca a fost bine inteles la nivelul UE, ce n-am inteles insa, unde a fost confuzia, a fost legata de abordarea acestor tari din fosta URSS in acelasi mod in care au fost abordate fostele tari comuniste dar care nu au fost parte a fostei Uniuni Sovietice: Romania, Polonia, Ungaria, fosta Cehoslovacia, acum Cehia a si Slovacia etc. Ce nu s-a inteles e ca in fostele tari comuniste care acum sunt membre UE nu a existat o opozitie la drumul spre UE si spre NATO. Acolo nu au existat partide de opozitoie care sa vrea altceva decat UE, NATO. Chiar si partidele extremiste – Romania a avut in Parlament la vremea aceea un partid extremist, si acela a fost un mare sustinator al drumului euro-atlantic, si acest lucru s-a intaplat in toate tarile fost comuniste.
Marea problema cu statele foste membre ale Uniunii Sovietice, in toate aceste tari exista si o puternica opozitie in parlamente si in randul populatiei cu privire la drumul spre integrare europeana. Este cazul Ucrainei, Republicii Moldova, a Armeniei, observ ca acest curent e mai putin intens in cazul Georgiei.
Revenind la Romania, poate ar trebui sa va mai spun cateva cuvinte despre lupta anticoruptie. Am vazut formulari de multe ori nefericite spunand „coruptia in Romania este sistemica, endemica”. Contrazic aceste afirmatii. Institutiile statului roman au inceput sa lupte fara menajamente cu coruptia si, daca vreti, este o bucurie a mandatului meu ca am reusit sa tin justitia departe de influenta politica prin atributiile pe care un presedinte ales direct le are.
In momentul de fata, in Romania au fost condamnati definitiv 7 ministri si 18 membri ai parlamentului. In acelasi timp, deja au condamnari in prima instanta alti 5 ministri si alti circa 20 de parlamentari. Institutiile statului roman nu se mai joaca cu politicienii corupti. Aceasta perioada in care s-a reusit izolarea justitiei de influenta politica a facut ca judecatorii, procurorii din Romania sa nu mai aiba complexe fata de oamenii politici ceea ce este un bun castigat. Cred ca aceste decizii ale instantelor ii vor convinge, daca nu prin educatie macar de fruica, pe politicieni ca vremea in care administrau avutia nationala prin natura functiilor pe care le au este o vreme trecuta in Romania. Mai avem de facut suficiente lucruri in aceste lucruri, dar am convingerea ca suntem pe un drum bun.
Economia de stat care n-a fost încă privatizată, şi asta reprezintă circa 45% din economia românească, nu este încă la un nivel de competitivitate suficient. Şi atunci au fost declanşate operaţiuni de privatizare a marilor companii de stat din energie, din transport (…) Vom privatiza marile companii de stat pentru că ni se pare că aici este cheia creşterii competitivităţii sectorului de stat. (…) Apropo, am fi foarte interesaţi dacă, spre exemplu, Deutsche Bahn ar privi către licitaţia care se organizează pentru privatizarea celei mai mari companii de transport feroviar din România, companie care se numeşte CFR Marfă.

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>