Ultima ora
Publicat: luni, 20 februarie 2017

Transfăgărășan

DN7C, așa cum este numerotat Transfăgărașanul, este un drum rutier din România, care începe în comuna Bascov din județul Argeș, situat în apropierea orașului Pitești, spre orașul Curtea de Argeș și se termină în apropierea comunei Cârțișoara, la intersecția drumului DN1 între Sibiu și Brașov, traversând Munții Făgăraș pe axa nord-sud, având o lungime de 151 km.

Transfăgărășanul se situează pe locul al doilea ca altitudine în clasamentul șoselelor alpine din România după Transalpina, ajungând în apropierea tunelului de lângă lacul Bâlea la altitudinea de 2042 m. La nord de orașul Curtea de Argeș, șoseaua trece prin fața hidrocentralei Vidraru, amplasată în masivul Cetățuia. În apropierea cetății Poenari, drumul urcă pe serpentine, trece trei tunele scurte și ajunge pe Barajul Vidraru ce leagă Munții Pleașa de Vidraru. În continuare, drumul urcă urmând cursul văii râului Capra până la tunelul Capra-Bâlea, care trece pe sub creasta Munților Făgăraș. Acest tunel rutier este cel mai lung din România, având o înălțime de 4,4 m, o lățime de 6 m și o lungime de 887 m. După tunel, drumul trece pe lângă  lacul glaciar Bâlea, urmat de o coborâre abruptă în serpentine. Apoi trece prin apropierea cascadei Bâlea, ajungând șa Cabana Bâlea Cascadă iar de aici până în apropierea comunei Cârțișoara, la intersecția cu DN1, mai sunt 21 km.

Transfăgărășanul a fost construit între anii 1970-1974, la cererea lui Nicolae Ceaușescu. România la momentul respectiv avea deja mai multe treceri ale Carpaților Meridionali, însă un motiv întemeiat ce a dus la construirea drumului a fost invazia Cehoslovaciei din 1968. Transfăgărășan a fost gândit ca un drum strategic care să lege garnizoanele Piștetului și Sibiului și nu numai, acesta putea fi folosit și pentru pășunile alpine și pentru realizarea unui centru turistic montan în zona Lacului Bâlea.
Una dintre propunerile inițiale a fost cea a unui tunel de aproximativ 7 km, care ar fi pornit din zona cabanei Bâlea-Cascadă, trecând pe sub Căldarea Glaciară Bâlea, creasta Făgărașului și ar fi ieșit în zona Piscului Negru, ce ar fi permis ca drumul să fie deschis pe tot parcursul anului, dar datorită costurilor mari și a dificultăților de realizare, propunerea a fost abandonată.
La 10 decembrie 1969, Consiliul de Miniștri au aprobat indicatorii tehnico-economici pentru ”obiectivul strategic Transfăgărășan”, ce prevedea ca drumul să aibă o singură bandă de circulație și acostament, însă, în anul 1971, se hotărăște ca drumul să fie realizat conform normelor de drum național în zona montană.
Drumul a fost realizat cu eforturi materiale considerabile și cu prețul vieții a multor soldați și muncitori, ajungând până șa câteva sute de vieți omenești pierdute.
Inaugurarea oficială, a avut loc în data de 20 septembrie 1974 în prezența lui Nicolae Ceaușescu, dar nu a fost în totalitate terminat, lucrările au mai continuat încă câțiva ani pentru asfaltarea drumului astfel terminarea lui a avut loc în anul 1980.

Ce putem vizita pe traseul Transfăgărașanului?

Mănăstirea Curtea de Argeș, situată în orașul Mânăstirea Curtea de Argeș (11)cu același nume, este una dintre cele mai cunoscute monumente de arhitectură din Țara Românească
și este inclusă pe lista monumentelor istorice din România. Mănăstirea a fost construită de Neagoe Basarab, fiind terminată de către ginerele voievodului, Radu de la Afumați. Mai târziu devine necropolă regală, aici fiind înmormântați regii și reginele României.

Cetatea Poenari (5)Cetatea Poenari, este un monument istoric ce datează din secolul XIV-lea, este situată pe vârful unui munte din Chelile Argeșului,
la câțiva kilometrii de barajul și Centrala Hidroelectrică Vidraru.  Aceasta a început să fie construită în timpul domniei lui Negru Vodă și dezvoltată mai târziu de către Vlad Țepeș.

Lacul și Barajul Vidraru (3)Lacul Vidraru este un lac de acumulare în județul Argeș, creat de Barajul Vidraru, în anul 1965, a fost construit pentru producția de energie electrică, irigații și pentru prevenirea inundațiilor. Are o suprafață de 893 ha, o lungime de 10,3 km și o adâncime a apei de 155 m.

 

Lacul Bâlea,lacul-balea-4 este un lac glaciar , format într-un circ glaciar, situat la o altitudine de 2040 m. Este situat la aproximativ 80 km de orașul Sibiu, în zona Munților Făgăraș, are o lungime de 360 m, o suprafață de 46508 m² și o adâncime de 11,35m.

Zona montană a DN7C este deschisă circulației rutiere în fiecare an de la 30 iunie până în 1 noiembrie,  deoarece pe timp de iarnă drumul este înzăpezit iar deszăpezirea lui este foarte greu de realizat, un alt risc este determinat de către avalanșe și căderea pietrelor. Cât timp drumul este închis , la Lacul Bâlea se poate ajunge cu telecabina de la cabana Bâlea Cascadă.

Mai multe fotografii aici.
Pentru ziarul online Ultima Oră, Daniela Eremia

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>