Ultima ora
Publicat: luni, 06 noiembrie 2017

Tripleta de aur a Justiției românești – Iordache, Nicolicea, Nicolae – ÎN ACȚIUNE

Proiectul de modificare a legilor Justiţiei promovat de ministrul Tudorel Toader a fost abandonat pentru că Guvernul trebuia să aştepte punctul de vedere al Comisiei de la Veneţia. Pentru a-l evita, mai mulţi parlamentari PSD în frunte cu celebrii Florin Iordache, Eugen Nicolicea şi Şerban Nicolae au făcut rapid un alt pachet legislativ în care au preluat modificările lui Tudorel Toader şi le-au edulcorat pe alocuri. Noul pachet legislativ, criticat de președintele Klaus Iohannis, va intra în procedură de urgenţă, deşi nimeni nu ştie exact de ce trebuie modificate legile Justiţiei, de ce fără asumare guvernamentală, şi de ce e atâta grabă. 

Care sunt principalele modificări aduse de noul pachet legislativ

Faţă de proiectul lui Tudorel Toader, pachetul tripletei Iordache-Nicolicea-Şerban Nicolae nu scoate preşedintele României din procedura de numire a şefilor marilor parchete. Şeful statului este scos însă din procedura de revocare, unde ministrul cere, iar Secţia de procurori a CSM decide. În opinia multor jurişti, această modificare ar fi neconstituţională întrucât, potrivit principiului simetriei, cel care numeşte trebuie să poată să şi revoce.

Însă şi mai important, preşedintele este scos din procedura de numire a şefilor de secţii. Prin urmare, şefii de secţii de la DNA vor fi numiţi la propunerea ministrului Justiţiei de către Secţia pentru procurori a CSM. Însă Secţia pentru procurori a CSM nu poate refuza propunerea ministrului decât o dată motivat.

  1. Noul pachet legislativ înfiinţează practic un nou parchet specializat în cadrul Parchetului general, aşa cum sunt DNA şi DIICOT. E vorba de de Direcţia pentru investigarea infracţiunilor săvârşite de judecători şi procurori (DIISJP), care va investiga magistraţii, inclusiv pentru corupţie. Noua structură va avea procuror şef, adjunct şi 50 de procurori.

În plus, noul proiect prevede că magistraţii să primească 80 la sută din leafă pe perioada suspendării ca urmare a inculpării. Acum, magistraţii împotriva cărora se pune în mişcare acţiunea penală, adică sunt inculpaţi, sunt suspendaţi automat şi rămân fără salariu

  1. Marile parchete trebuie să facă rapoarte anuale de activitate pe care să le prezinte ministrului Justiţiei care, la rândul lui, le prezintă Parlamentului. Practic, procurorii trebuie să dea raportul Parlamentului.
  2. Potrivit noului proiect, Inspecţia judiciară nu ar mai fi nici la CSM, nici la Ministerul Justiţiei, ci în coordonarea unui Consiliu de integritate al procurorilor şi judecătorilor ce urmează să fie înfiinţat prin lege şi din care nu se ştie cine va face parte.
  3. Studenţii de la Drept care vor să devină magistraţi trebuie să facă 4 ani la Institutul Naţional al Magistraturii în loc de 2 ani, cât e acum.

Ce spun magistraţii despre proiectul de lege al tripletei Iordache-Nicolicea-Şerban Nicolae

Cristi Danileţ, judecător:

“În continuare proiectul suferă, conţine nişte probleme care nu sunt în acord cu voinţa magistraţilor. Să nu uităm că a fost o reformă Justiţiei în anii 2004, 2005. Atunci s-au pus bazele independenţei Justiţiei. Acum, prin noile modificări, se vrea din nou trecerea sub control politic a instituţiilor judiciare. În primul rând, Inspecţia judiciară, care nu este clar dacă va fi la Ministerul Justiţiei, va fi independentă sau rămâne în continuare la CSM. Şi în al doilea rând numirea şefilor de la Parchetul General, DNA şi DIICOT, care în continuare se face la propunerea ministrului Justiţiei, ceea ce înseamnă practic o reminiscenţă a politicului, o intruziune a politicului în Justiţie. Or se optează pentru a se da în întregime decizia la CSM, or rămâne actual sistem cu decizia la preşedintele statului, care este până la urmă o persoană independentă”, a declarat judecătorul Cristi Danileţ pentru România Curată.

Laura Codruţa Kovesi, şefa DNA:

“Dacă acest pachet va fi adoptat în forma pe care am văzut-o, DNA o să investigheze fapte mărunte. Dacă o să mai poată investiga şi alte fapte, mă îndoiesc. În momentul în care va fi un control politic asupra activităţii DNA, tot ceea ce a făcut DNA în ultimul an nu se va mai întâmpla, cred că răspunsul este foarte clar”, a explicat procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kovesi, la televiziunea online Rezistenţa TV.

Dragoş Călin, judecător, preşedinte Forumul Magistraţilor:

„Asupra unui proiect asemănător, preluat în mare parte în această nouă iniţiativă, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a emis un aviz negativ, ţinând seama de voturile exprimate în numeroase adunări generale ale judecătorilor şi procurorilor de la instanţe şi parchete. În cursul lunii octombrie 2017, aproximativ 4000 de judecători şi procurori români, adică mai mult de jumătate din numărul lor total, şi-au însuşit Memoriul pentru retragerea proiectului de modificare a ”legilor justiţiei”, adresat Guvernului României. Susţinătorii memoriului au considerat că aceste modificări promovate de Ministrul Justiţiei încalcă flagrant Mecanismul de cooperare şi verificare, rapoartele sale constante şi fundamentele unei magistraturi fireşti într-un stat democratic.

Noul proiect propune, spre exemplu, punerea Inspecţiei Judiciare sub controlul unui organism paraconstituţional (Consiliul de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor din România), inexistent în prezent, dar care ar urma să fie înfiinţat printr-o lege separată (fără o formă legislativă cunoscută, deşi este esenţial să se cunoască organizarea, finanţarea, competenţa, regulile procesului decizional, garanţiile de independenţă etc.), nesocotind numeroase Rapoarte ale Comisiei Europene în cadrul MCV, precum şi rolul constituţional al Consiliului Superior al Magistraturii de garant al independenţei justiţiei.

Iniţiativa legislativă cuprinde foarte multe modificări care vor influenţa cariera şi activitatea profesională a magistraţilor şi vor produce dezechilibre în sistemul judiciar. Amintim aici numai modificarea duratei cursurilor de formare profesională la Institutul Naţional al Magistraturii, aptă a produce în timp disfuncţionalităţi imense în funcţionarea instanţelor şi a parchetelor, indisponibilizând aproximativ de 1000 de viitori magistraţi pentru 4 ani, în condițiile unui val de pensionări aşteptat pe termen scurt şi foarte scurt. De asemenea, susţinerea de către judecătorii şi procurorii stagiari a unor simple interviuri de capacitate în faţa colegiilor de conducere ale curţilor de apel, respectiv ale parchetelor de pe lângă acestea, nesocoteşte rolul Institutului Naţional al Magistraturii de a realiza formarea iniţială a judecătorilor şi procurorilor la standarde înalte şi înlătură, cel puţin în principiu, posibilitatea evaluării obiective a candidatului la finalizarea studiilor, aşa cum se desfăşoară în prezent.

În faţa unui asalt nemaiîntâlnit şi continuu împotriva justiţiei, în general, şi a corpului magistraţilor, în special, solicităm Comisiei Europene ca, în cadrul raportului de ţară ce va fi făcut public în luna noiembrie 2017, să analizeze posibilitatea de a recomanda autorităţilor române ca toate modificările propuse în prezent şi în viitorul apropiat să nu afecteze independenţa justiţiei, prin sublinierea – încă o dată – a unor limite clare, de netrecut, pentru respectarea MCV şi a parcursului european al României”, arată judecatorii de la Asociaţia Forumul Magistraşilor

Forumul Magistraţilor a strâns 4000 de semnături de la colegii lor împotriva proiectuli de lege iniţiat de ministrul Justiţiei Tudorel Toader.

Claudia Postelnicescu, avocat:

“Pachetul de legi privind Justiţia are, sub o serie de reglementări utile, câteva capcane.

În primul rând, remarc partea bună a pachetului legislativ, prin creşterea şi întărirea rolului CSM: este firesc ca judecătorii şi procurorii să fie propuşi, numiţi, revocaţi sau examinaţi de către colegii lor din CSM, fără amestecul politicului, prin Ministerul Justiţiei.

De aceea este extrem de ciudat că nu s-a păstrat o similaritate de abordare în acest sens şi, în Legea pentru modificare şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutului judecătorilor şi procurorilor, precum şi în Legea pentru modificarea şi completarea organizării judiciare nr. 304/2004, numirile şi propunerile de numiri ale judecătorilor şi procurorilor sunt făcute prin CSM şi prezentate preşedintelui României (acolo unde este cazul la ICCJ şi Parchetul de pe lângă ICCJ), mai puţin în situaţia procurorului general de pe lângă ICCJ, procurorilor şefi ai DNA şi DIICOT şi adjuncţii lor, care vor fi nominalizaţi de ministrul justiţiei, nu de CSM. Vorbesc despre art. 53 – 55 din aceste legi.

Având în vedere faima negativă pe care au căpătat-o iniţiatorii, nu pot să nu mă gândesc că această aparentă scăpare nu este justificată sau justificabilă, prin eliminarea completă a CSM din ecuaţie şi păstrarea rolului preşedintelui (care de altfel nu are niciun control real asupra calităţii profesionale a celor propuşi, doar CSM poate avea acest filtru).

Pe scurt, cred că este toxic să avem ministrul Jstiţiei, care este numit politic, implicat în orice fel în aceste numiri, indiferent cine este la putere. Trebuie să gândim legile pe termen lung, nu conjunctural.

O altă observație ar fi legată de acel Consiliu  Naţional de Integritate a Judecătorilor şi Procurorilor şi Inspecția Judiciară. Am remarcat că accentul este pe integritatea judecătorilor şi procurorilor, nicidecum un organism care să îi protejeze pe judecători şi procurori de acuze şi ofense aduse profesionalismului şi integrităţii lor. Aşadar cred că este un organism instituţional menit să pună presiune pe judecători şi procurori sau să inducă frică. Mi se pare extrem de periculos, iar din experienţa mea, de câte ori mai apare un supra-organism de verificare şi control al altor organisme deja existente, avem de a face cu sinecuri dirijate şi presiune din umbra”, a declarat avocata Claudia Postelnicescu pentru România Curată.

Iohannis: Tudorel e mai rău ca Iordache

Şeful statului Klaus Iohannis l-a acuzat joi pe ministrul Justiţiei Tudorel Toader că a promovat legile Justiţiei în Parlament, fără ca pachetul legislativ să fie adoptat de Guvern.

“Niciodată nu am avut până acum o astfel de procedură viciată de legiferare: pachet de legi asumat de ministru, cerut avize, toate negative. Nu se lasă ministrul, se duce fără să aibă drept de iniţiativă legislativă în Parlament, le dă fizic, parlamentarii le iau ca şi cum le-ar fi creat acasă. Aşa nu se legiferează”, a afirmat preşedintele.

Ministrul Tudorel Toader i-a dat replica preşedintelui şi a explicat că a fost invitat în Parlament la Comisia Specială de modificare a legilor Justiţiei, a prezentat proiectul lui acolo, parlamentarii i-au cerut proiectul şi apoi şi l-au asumat ca şi cum ar fi fost al lor:

“Există şi o decizie recentă a Curtii Constiţutionale, care spune că nimeni nu poate refuza să se prezinte în faţa unei comisii parlamentare. Decizia nici nu ar fi fost necesară, pentru că este o obligaţie legală. ÎIn baza acestei legi, (…), a deciziei CCR, am dat curs invitaţiei comisiei parlamentare. (…)

La invitaţia dânşilor, am prezentat 50 de minute principalele elemente din legile Justiţiei şi întrevederea din comisie putea să se oprească acolo. (…) Comisia însă a solicitat să le las draftul de proiect, l-am lasat în format fizic proiectul de lege, expunerea de motive şi solicitarea de aviz către Comisia de la Veneţia. Le-am lasat şi în format electronic. De altfel, l-au şi postat pe site”, a susţinut ministrul Justiţiei.

Ce spune Florin Iordache, unul dintre iniţiatori

“O serie de colegi din PSD şi ALDE am depus iniţiativa care vizează modificări la cele trei Legi — 303, 304, 317. În urma şedinței de Birou permanent, cele trei iniţiative au fost repartizate comisiei noastre. Se află în procedură de avizare la CSM, Guvern şi Consiliul Legislativ. Săptămâna viitoare, când vom avea avizele de la cele trei instituţii, vom intra în dezbatere”, a declarat fostul ministrul al Justiţiei Florin Iordache, cel care şi-a dat demisia din Guvern după protestele masive ca urmare a adoptării celebrei OUG 13 de modificare a codurilor penale.

Citeşte aici fişa proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.304/2004 privind organizarea judiciară

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=16610

Citeşte aici fişa proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=16611

Citeşte aici fişa proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.317/2004 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii

http://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=16612

 

Sursa: România Curată

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>