Ultima ora
Publicat: luni, 03 februarie 2014

Tsunami mondial generat de schimbarea conducerii băncii centrale a Statelor Unite

După opt ani de mandat, Ben Bernanke nu mai este şeful Federal Reserve (Fed), banca centrală a Statelor Unite, fiind înlocuit de fosta vicepreşedintă a instituţiei, Janet Yellen.

Bernanke, un republican numit in 2006 la conducerea Fed de catre presedintele George W. Bush, va ramane in istorie drept unul dintre cei mai importanti sefi ai Fed-ului, datorita deciziilor neconventionale, fara precedent, pe care le-a adoptat pentru contracararea crizei din 2008 si pentru relansarea economiei americane.

Astfel, Bernanke, in varsta de 60 de ani, a fost cel care a pus in practica asa-numita Quantitative Easing (QE), o masura fara precedent de stimuli financiari, constand in achizitii de titluri de stat si obligatiuni ipotecare in valoare de 3 trilioane de dolari, dupa ce Fed-ul a epuizat principala sa arma de politica monetara, reducand dobanda la 0%.

Fost profesor la Princeton, specialist in Great Depression, Bernanke avut avantajul de a detine solide cunostinte teoretice despre cum sa actionezi in cazul unei panici declansate de o criza bancara. Pe care le-a pus in practica, in momentul izbucnirii subprime housing bubble in 2007, care a declansat apoi criza financiara mondiala din 2008.

“Bernanke s-a dovedit decis sa faca lucruri creative si radicale”, spune Laurence Meyer, fost guvernator al Fed-ului american, citat de Reuters. “A ales sa puna in joc mai multe variante, in speranta ca unele, chiar daca nu toate, vor functiona. A fost genul de abordare, de leadership si determinare de a-ti asuma riscuri”, a adaugat el.

Dar la fel ca predecesorul sau, Alan Greenspan, care a fost ridicat in slavi in 2006, cand si-a incheiat mandatul la Fed, ca la scurt timp sa fie aratat cu degetul ca fiind arhitectul crizei, QE-ul lui Bernanke va fi considerat un succes abia in momentul in care trilioanele de dolari vor fi retrase din piata fara ca economia sa cada iar in recesiune sau sa produca inflatie.

A pompat 3 TRILIOANE de dolari in economia americana

Dupa cum se stie, bancile centrale pot influenta doar dobanzile pe termen scurt, acordand bancilor comerciale imprumuturi pe termene scurte, de o saptamana sau doua, sau de urgenta, tip overnight. Dar cum Fed-ul a ajuns in decembrie 2008 cu dobanda la 0, dupa izbucnirea crizei, fara ca economia sa dea semne de revenire, Bernanke a fost nevoit sa adopte politici neconventionale, precum QE, pompand lichiditati in economia americana in schimbul obligatiunilor.

Au urmat trei runde de achizitii masive de obligatiuni, a caror valoare s-a ridicat la nu mai putin de 3 TRILIOANE de dolari, astfel incat valoarea totala a bilantului Fed-ului s-a majorat de patru ori, pana la 4,1 TRILIOANE dolari.

Cumparand titluri cu scandente pe termene lungi, de 10 ani, Fed-ul a influentat astfel si dobanzile pe termen lung, permitand reducerea costurilor creditelor ipotecare sau a celor pentru companii.

Doi economisti chiar au calculat, prin metoda shadow rate, care ar fi echivalentul in rata dobanzii a QE-ului si au descoperit ca aceasta ar insemna o reducere a dobanzilor de referinta pe termen lung cu 1,98%.

Un calcul apropiat a fost facut chiar de Bernanke, intr-un discurs din august 2012 la Jackson Hole, Wyoming, cu o luna inainte de Fed-ul sa inceapa a treia runda de stimuli financiari. El a citat studii potrivit carora primele doua runde de achizitii de bonduri au determinat o scadere intre 0,55 si 1,55 puncte procentuale a dobanzii la titlurile trezoreriei americane pe 10 ani, care a ajuns acum la 2,7%, fata de aproape 5% in urma cu 8 ani.

Banca Centrala Europeana a recurs, la randul sau, la masuri exceptionale (Outright Monetary Transactions), chiar inainte ca dobanda sa ajunga aproape de 0, dar nu a cumparat obligatiuni ipotecare ci doar titluri de stat, intrucat problema Europei au fost statele in pericol de a intra in faliment, riscand un efect de contagiune si asupra sistemului financiar, multe grupuri bancare europene fiind raspandite de-a lungul continentului.

O alta premiera in politica monetara neconventionala adoptata atat de Bernanke cat si de Draghi, seful BCE, a fost asa-numitul forward guidance, prin care cei doi au asigurat investitorii ca atat nivelul dobanzilor cat si a achizitiilor de obligatiuni sau titluri de stat vor continua pe termen lung, atat timp cat va fi necesar pentru revenirea economiei.

Bernanke a introdus si regula conferintelor de presa trimestriale, reducand semnificativ opacitatea unui institutii cu o vechime de doar o suta de ani, o „nepoata” din acest punct de vedere in comparatie cu BNR, cum ii place sa se laude Mugur Isarescu.

Apropo de Isarescu, sa ne amintim ca BNR nu a fost pregatita in momentul izbucnirii crizei, in toamna lui 2008, pentru a furniza lichiditate bancilor, in conditiile in care banca noastra centrala era debitor net al sistemului bancar, adica in loc sa imprumute bancile, atragea depozite de la acestea. Motiv pentru care a izbucnit o criza de lichiditati, bancile neavand pregatite mecanismele de imprumuturi de urgenta de la BNR, si in acelasi timp cu o criza a cursului de schimb, pe fondul unui atac al speculatorilor. Se stie ca BNR a dat atunci vina doar pe banci si in particular pe cativa directori de trezorerii pentru aceasta situatie, neavand demnitatea sa-si asume si propria raspundere in acest caz.

Nu s-au sinchisit de prabusirea lirei turcesti

QE-ul s-a dovedit de succes: ratele dobanzilor au scazut, increderea investitorilor a revenit, economia americana a inceput sa creasca iar cea europeana urmeaza sa iasa si ea din recesiune in acest an.

Astfel ca odata cu plecarea sa, Bernanke a decis ca a venit momentul ca si stimulii financiari sa fie retrasi treptat. Prima miscare a fost facuta in decembrie, cand valoarea achizitiilor lunare de obligatiuni a fost redusa cu 10 miliarde de dolari, la 75 de miliarde, iar miercuri, la ultima sedinta a Fed-ului condusa de el, s-a decis o noua reducere de 10 miliarde de dolari.

Decizia continuarii planului de retragere a stimulilor financiari a fost luata in consens de catre conducerea Fed-ului, fara a exista controvese, cum s-a intamplat la prima decizie, motivatia fiind aceea ca economia americana si-a continuat cresterea iar somajul este in scadere.

Americanii nu s-au sinchisit insa de faptul ca pietele emergente erau deja in fierbere, din cauza instabilitatii politice iar marti noapte banca centrala a Turciei s-a intrunit de urgenta pentru a dubla dobanda, dupa ce lira s-a devalorizat puternic.

„QE functioneaza in practica, mai putin in teorie”

Imediat dupa decizia Fed-ului de miercuri, monedele tarilor emergente, din Turcia si Ucraina, inclusiv Ungaria sau Polonia, pana in Argentina, si-au accelerat deprecierea, obligand bancile centrale ale acestor tari sa intervina masiv in sustinerea lor si adoptand chiar masuri exceptionale, precum cresterea dobanzilor in Turcia sau interzicerea cumpararii de valuta in Argentina.

Zlotul polonez a scazut cu 2,7% in aceasta saptamana si cu 6,1% de la inceputul anului, forintul maghiar s-a prabusit cu 3,8% in aceasta saptamana si cu 6,6% de la inceputul anului iar lira turceasca a revenit aproape de valoarea minima record de marti, inainte ca banca centrala a Turciei sa dubleze dobanda de politica monetara pentru a evita o criza a cursului.

BNR a aruncat pe piata o jumatate de miliard de euro, potrivit estimarilor analistilor, reusind sa aprecieze leul cu 1% in aceasta saptamana.

Critici au inceput sa apara la adresa deciziei Fed-ului de a renunta la stimulii financiari, inclusiv din India. Guvernatorul bancii centrale a Indiei, Raghuram Rajan, a declarat, citat de Reuters, ca “Statele Unite ar trebui sa se ingrijoreze cu privire la efectele politicii sale asupra restului lumii”.

„Am vrea sa traim intr-o lume in care tarile sa tina cont de efectele pe care le produc politicile acestora in alte state si sa nu se gandeasca doar la ce e bine pentru propria patrie”, a adaugat el.

Se poate spune, asadar, ca Bernanke ne-a scos din criza, dar ne-a lasat cu o povara poate la fel de grea, cea de a ne reveni la normalitate.

Intrebat, la ultima sa aparitie publica in calitate de sef al Fed-ului, daca este convins ca politica sa de quantitative easing nu va avea efecte secundare, Bernanke a raspuns cu subinteles: „Problema cu QE este functioneaza in practica, mai putin in teorie”.

sursa: bancherul.ro

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>