Ultima ora
Publicat: joi, 27 februarie 2014

Ucraina: deputații cer UE ajutor financiar, dar și sancțiuni țintite

UE trebuie să ajute financiar Ucraina, urgent, dar și să pună în aplicare sancțiuni țintite împotriva celor responsabili de violențele din țară, spun deputații într-o rezoluție adoptată joi. Provocările majore cu care se confruntă Ucraina sunt realizarea unui dialog constructiv între forțele politice, menținerea integrității teritoriale, lupta împotriva corupției și organizarea alegerilor libere și corecte.

Pentru a ajuta Ucraina să combată dificultățile economice și financiare, UE și organizațiile financiare ar trebui să ofere un pachet de redresare financiară pe termen scurt, dar și lung, pentru a sprijini reformele necesare, spun deputații, cerând UE să fie în prima linie a organizării unei conferințe a donatorilor pentru a strânge bani.

Menținerea sancțiunilor

UE trebuie să pună în aplicare interdicții de călătorie și înghețarea bunurilor în UE pentru responsabilii de violențele din Ucraina, conform acordului statelor membre din 20 februarie, se arată în rezoluție. Deputații cer de asemenea statelor UE să oprească fluxul de bani „delapidați” din Ucraina.

Cei care au utilizat greșit puterile pe care le-au avut și sunt responsabili de crimele împotriva cetățenilor ucraineni trebuie să fie judecați independent, se arată în text. O entitate independentă internațională ar trebui să investigheze încălcările drepturilor omului, se mai spune.

Viitorul european al Ucrainei

Rezoluția reiterează faptul că UE este gata să semneze un acord de asociere și un acord comercial cu Ucraina, de îndată ce se rezolvă criza politică. Dar parteneriatul nu este „scopul final al cooperării UE-Ucraina”, se mai arată. Deputații subliniază că Tratatul UE permite oricărui stat european, inclusiv Ucrainei, să depună candidatura pentru aderare la UE, cu condiția de a respecta democrația, libertățile fundamentale și drepturile omului și ale minorităților, asigurând statul de drept.

Lupta împotriva corupției, dar fără vânătoare de vrăjitoare

UE ar trebui să ajute noul guvern al Ucrainei să lupte împotriva „corupției endemice” care afectează dezvoltarea Ucrainei, spun deputații.

Rezoluția cere tuturor părților să nu lase loc „spiritului de răzbunare”, ci să se angajeze într-un dialog politic inclusiv pentru a ajunge la compromisuri și pentru a evita „răzbunarea extrajuridică”.

Noii lideri ai Ucrainei ar trebui să se distanțeze de extremiști și să evite provocările care ar putea stimula „mișcările separatiste”, avertizează deputații, adăugând că trebuie să respecte drepturilor minorităților din țară, inclusiv dreptul de a folosi limba rusă și orice alte limbi minoritare. Deputații condamnă și atacul asupra cartierului general al Partidului Comunist din Ucraina.

Alegeri libere și corecte

 

Deputații subliniază că alegerile prezidențiale din 25 mai trebuie să fie credibile, libere și corecte. Ei cer Parlamentului din Ucraina (Verkhovna Rada) să adopte legislația electorală necesară, inclusiv o nouă lege a finanțării partidelor politice. Ucraina ar trebui să organizeze și alegeri legislative înainte de sfârșitul anului, mai spun ei.

 

Rusia trebuie să respecte granițele Ucrainei

Deputații subliniază că Rusia s-a angajat să respecte integritatea teritorială a Ucrainei în „Memorandumul de la Budapesta”, semnat cu SUA și Marea Britanie în 1994. În același document, s-a mai angajat și să se abțină de la exercitarea presiunilor economice asupra Ucrainei, menite a o subordona propriilor sale interese.

Deputații europeni cer sprijin pentru democrația din Ucraina

Evenimentele dramatice din Ucraina, care s-au soldat cu 80 de morți și au dus la înlăturarea de la putere a președintelui Ianukovici, au schimbat țara, iar UE ar trebui să susțină democrația, au spus deputații europeni în plen, pe 26 februarie. Vorbitorii au lăudat ucrainenii pentru curajul lor și au arătat că aceștia trebuie să poată hotărî viitorul propriei țări.
Vorbind în numele Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate, Catherine Ashton, comisarul pentru extindere, Štefan Füle, a subliniat trei elemente care au putea forma o soluție de durată: o reformă constituțională cuprinzătoare, un guvern nou și alegeri corecte.
„A durat trei luni până au scăpat de președintele Ianukovici, dar stabilitatea țării și redresarea economiei vor dura mai mult”, a spus eurodeputatul José Ignacio Salafranca (PPE, Spania). „UE trebuie să conducă o conferință a donatorilor internaționali cu SUA, Rusia, FMI și alții”, a adăugat dumnealui.
Domnul Hannes Swoboda (S&D, Austria) a cerut reforme în Ucraina, adăugând că este vorba de „un proces pas cu pas, care trebuie să înceapă acum”, la sfârșitul căruia va fi posibilă aderarea la UE. Dumnealui a cerut Rusiei să „încerce să se împrietenească și cu poporul din Ucraina, nu numai cu oligarhii”.
Guy Verhofstadt (ALDE, Belgia) a spus că protestele nu au fost împotriva Rusiei, ci împotriva „escrocilor și oligarhilor” care se aflau la putere în Ucraina. Dumnealui a adăugat că UE ar fi putut lansa sancțiunile mai devreme și a cerut facilitarea vizelor pentru ucraineni.
„Poporul ucrainean are sprijinul și angajamentul nostru și aceasta vor și apreciază ucrainenii”, a spus doamna Rebecca Harms (Verzi/ALE, Germania).
„Nu trebuie să fim surzi la bătaia Ucrainei la poarta Europei și trebuie să spunem clar că în viitor va fi un loc pentru Ucraina în UE”, a spus polonezul Ryszard Czarnecki (Conservatorii și Reformiștii Europeni).
Conform domnului Helmut Scholz (GUE/NGL, Germania), „schimbul de putere de la Kiev pare să se fi derulat așa cum se dorea, dar conflictul social care a deșirat Ucraina ani de zile este departe de a fi depășit”.
Jacek Kurski (EFD, Polonia) a criticat reacția UE la criza din Ucraina, spunând că a fost „foarte slabă”, în timp ce Rusia a acționat „foarte puternic”.
Adrian Severin (NI, România) s-a concentrat pe provocările imediate cărora trebuie să le facă față Ucraina: „evitarea anarhiei, a falimentelor bancare și a scindării statului”. „Toate celelalte priorități, indiferent de cât de justificate și legitime ar fi, sunt de importanță secundară”, a adăugat dumnealui.

Yanukovici se consideră încă președintele Ucrainei și cere sprijinul Rusiei

Viktor Yanukovici declară că este liderul legitim al Ucrainei și lansează un avertisment cu privire la un conflict militar intern, cerând, totodată, Rusiei să îi asigure securitatea amenințată de acțiunile “extremiștilor” care au preluat puterea în Ucraina.

“Pe străzile din multe orașe ale țării noastre, crește numărul extremiștilor. Amenințări privind vătămări corporale sunt lansate împotriva mea și a colaboratorilor mei. Sunt nevoit să cer autorităților ruse să îmi asigure siguranța personală amenințată de acțiunile extremiștilor”, a declarat președintele Yanukovici.

Sudestul Ucrainei și Crimeea nu recunosc violențele din Ucraina, în urma cărora “liderii sunt aleși de mulțime”, se mai arată în declarația președintelui.

Duminică, noul parlament de la Kiev a votat numirea purtătorului de cuvânt al legislativului, Aleksandr Turchinov. în funcția de președinte al țării.

Noul regim a votat imediat anularea tuturor puterilor lui Yanukovici, profitând de lipsa acestuia din capitală, și a decis organizarea de noi alegeri, ce urmează a avea loc pe data de 25 Mai.

Luni, Rada a decis punerea sub urmărire a președintelui Yanukovici pentru presupusa sa implicare în comiterea infracțiunii de genocid, în timpul revoltelor de la Kiev.

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>