Ultima ora
Publicat: duminică, 19 martie 2017

Valoarea importurilor de produse agroalimentare, 6,51 de miliarde de euro în 2016!

Valoarea importurilor de produse agroalimentare au urcat anul trecut până la 6,51 de miliarde de euro, ceea ce reprezintă un record istoric, potrivit unei analize a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) prezentate de Agerpres și preluate de cursdeguvernare.ro.

În 2016:

  • România a înregistrat un deficit de 557,4 milioane de euro în comerțul cu produse agroalimentare, de peste 6 ori mai mare decât cel din 2015,
  • exporturile au însumat 5,95 de miliarde de euro, în creștere cu 3,8% față de 2015
  • importurile au crescut în ritm mai rapid, respectiv cu 11,8%, până la un nivel de 6,51 de miliarde de euro, valoare considerată un record istoric.

“Nivelul excedentului comercial al schimburilor cu țările terțe, de 1,256 de miliarde de euro, nu a fost suficient de ridicat pentru a compensa lipsa de performanță a schimburilor agroalimentare ale României cu celelalte state membre, deficitul record consemnat cu UE fiind aproape dublu față de anul precedent, respectiv de 1,814 de miliarde de euro”, precizează analiza MADR.

Livrările externe de grâu au totalizat aproximativ 7 milioane de tone, fiind de două ori mai mari decât în anul precedent, ceea ce a adus încasări de 1,14 miliarde de euro și a plasat grâul pe primul loc în topul exporturilor de produse agroalimentare.

O parte importantă din volumul majorat de grâu exportat în 2016 a provenit din achiziții din Ungaria și Bulgaria în vederea re-exportului prin Portul Constanța.

Produse la care au acrescut exporturile

  • din exportul de animale vii din specia bovine s-au încasat 159 de milioane de euro (+32,5 milioane euro față de 2015)
  • din preparate alimentare — suma de 112,6 milioane de euro (+25,3 milioane euro)
  • ciocolată 71,3 milioane de euro (+18,1 milioane de euro)
  • produse de brutărie, patiserie și biscuiți 107,1 milioane de euro (+16,7 milioane de euro)
  • carne de porc 49 de milioane de euro (+14,1 milioane euro)
  • animale vii din specia ovine sau caprine 166,3 milioane de euro (+12 milioane de euro)
  • cârnați, salamuri și produse similare 42,8 milioane de euro (+7,2 milioane de euro față de 2015).

Produse la care au scăzut exporturile

  • exporturile de porumb cu 257,5 milioane de euro, până la 702,4 milioane de euro pentru o cantitate de 3,43 de milioane de tone
  • s-au diminuat și exporturile de țigări cu 176,4 milioane de euro
  • orz – cu 107,3 milioane de euro
  • uleiul și șrotul de floarea-soarelui – cu 41,9 milioane de euro, respectiv cu 26,9 milioane de euro.
  • deși în termeni cantitativi exportul de carne de pasăre s-a menținut relativ constant (66.500 tone), din punct de vedere valoric a scăzut cu 21,2 milioane de euro până la 112,3 milioane de euro.

Importurile

  • carnea de porc se menține în top cu o cantitate de 197.000 de tone, în valoare de 343,6 milioane de euro. Față de 2015, creșterea valorică a fost cu 16,2% (+47,9 milioane de euro).
  • s-au majorat și importurile de grâu, până la 2,156 milioane de tone, în general pentru a fi re-exportate, valoarea acestora fiind de 330,9 milioane de euro
  • produsele de brutărie, patiserie și biscuiți (+44 milioane de euro)
  • ciocolată (+43 milioane de euro).
  • au fost importate 63.500 tone de brânzeturi, în valoare de 178 de milioane de euro (+39 milioane de euro față de 2015)
  • preparate alimentare de 226 de milioane de euro (+38 milioane de euro față de 2015)
  • cafea de 197,6 milioane de euro (+27,9 milioane de euro)
  • citrice de 163 milioane de euro (+23,8 milioane de euro)
  • banane de 125,4 milioane de euro (+17,2 milioane de euro)
  • carne de pasăre  – 161,7 milioane de euro, în plus cu 15,4 milioane de euro față de anul precedent.
  • importurile de lapte și smântână au crescut de la 150.900 tone în 2015 la 190.700 în 2016, majorarea cantitativă fiind de 26,3%, iar din punct de vedere valoric de 14,6 milioane de euro, totalizând 74,9 milioane de euro.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, precizări privind programul de susținere a producătorilor de carne de porc

Referitor la articolele publicate în mass-media cu privire la condițiile în care s-a asumat realizarea unor programe de susținere a produselor deficitare în balanța comercială, respectiv a programului de susținere a producătorilor de carne de porc din ferme românești, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale face următoarele precizări:

”Analiza asupra produselor cele mai deficitare în balanța comercială a României a fost făcută pe date publice și a avut în vedere identificarea primelor două produse deficitare din această balanță, respectiv a produselor unde importul de produs depășește în termeni maximi exportul de produs și capacitatea internă de producție.

Programul de susținere a produselor deficitare nu și-a propus un scop limitativ, în sensul de a se referi doar la două produse în opt ani, ci de a veni, cu scheme de sprijin, in fiecare an, pe primele două produse deficitare rezultate din balanța comercială a României, așa cum este ea comunicată de către Institutul Național de Statistică.

Astfel, dacă în primul an, produsele deficitare sunt tomatele și carnea de porc, pentru anul următor, produsele pentru care se caută finanțare vor fi cele care vor rezulta din analiza anuală a acestei balanțe comerciale. Fiecare schemă de sprijin se acordă pe o perioada de opt ani, considerându-se că această perioadă este una suficientă pentru echilibrarea capacității de producție interne și asigurarea consumului de produse alimentare din piața autohtonă.

România importă cca 230.000 tone porci și carne de porc (circa 30.000 tone porci vii și 200.000 to carne de porc), în valoare de circa 350 milioane euro și exportă circa 4000 to carne și produse din carne de porc.

În ceea ce privește sectorul de creștere a suinelor trebuie menționat, încă de la început, că acest sector a fost unul care, după anul 1989 a întâmpinat cele mai mari dificultăți, din cauza subvenționării precare, a costurilor de producție din ce în ce mai mari, a concurenței cu piața europeană și a altor factori care au apărut și pe care o să-i prezentăm în continuare.

Pentru a vă face o imagine asupra modului în care carnea de porc, carcasa de porc a fost susținută în România, ar trebui să prezentăm o comparație cu alte sisteme de finanțare pe alte specii de animale.

Astfel, dacă la bovine subvențiile oferite potrivit reglementărilor europene ajung la peste 600 de euro pe cap de animal, la porcine, plata pe bunăstare ajunge la cel mult 30 euro/cap de animal, crescătorii de porci neavând dreptul la alte subvenții.

Însă plata pe bunăstare nu este o subvenție care se cuvine doar pentru că un crescător crește animalele. Plata pe bunăstare înseamnă acoperirea unor costuri care țin de diminuarea capacităților de producție, de costuri privind condițiile de transport și de creștere a animalului. Iar asta se petrece în contextul în care, la o carcasa de 100 de kg, 40% din costul de producție o reprezintă costul purcelului tânăr importat, iar 45% o reprezintă costul furajelor (la un cost al purceilor de cca 50 euro/cap).

​Dintr-o altă perspectivă, în domeniul creșterii animalelor, concurența cu produse din afara țării a avut influențe negative în valorificarea produselor obținute. Acestui context i s-au adăugat și disfuncționalitățile pieței, care periclitează existența unei economii funcționale și echitabile în acest sector, confruntat și în prezent cu dificultăți legate de pierderile de venit ale producătorilor, cauzate de perturbările înregistrate pe piață: embargoul impus de Federația Rusă la începutul anului 2014, seceta severă din anii 2015 și 2016 care a condus la creșterea costurilor inputurilor în cadrul exploatațiilor agricole.

În plus, continuă să se înregistreze un deficit de produse proaspete, atât pentru consum direct, cât și pentru industria alimentară.

De asemenea, în prezent, producătorii de carne de porc înregistrează pierderi de venit considerabile din cauza contextului global nefavorabil, în ceea ce privește dezechilibrarea raportului dintre cerere și ofertă.

Deși înainte de anul 2014 România nu a fost unul dintre statele exportatoare de produse agricole în Federația Rusă, instituirea embargoului din vara anului 2014 a afectat în mod indirect producătorii români din cauza surplusului de produse existent pe piața UE. Ca urmare, scăderi severe ale prețurilor au fost înregistrate chiar și în perioade în care acestea ating în mod normal vârful de sezon.

În prezent, produsul carne de porc necesită sprijin financiar pentru a asigura necesarul de consum din producția internă.

Având în vedere contextul volatilității tot mai persistente manifestate pe piața Uniunii Europene şi mondiale agroalimentare,  distorsionarea mecanismului cerere-ofertă urmare a embargoului impus de Federaţia Rusă şi reducerea exporturilor pe unele pieţe tradiţionale, producătorii de carne de porc din România se confruntă cu presiuni deosebite în valorificarea producţiei, care afectează grav competitivitatea, fapt ce poate avea consecinţe importante asupra PIB-ului, asupra menţinerii activității de creștere a porcinelor.

De asemenea, pentru a se asigura securitatea alimentară a populaţiei este nevoie de menţinerea capacităţilor de producţie locale cu referire directă la producţia primară şi unităţile de procesare, precum și realizarea unui procent echitabil de produse pe rafturile magazinelor care să consolideze poziţia producătorilor români și creșterea valorii adăugate.

Prin acordarea ajutoarelor de stat în domeniul creșterii porcinelor, se urmărește eficientizarea activităţii acestui sector, asigurarea necesarului de consum intern de produse proaspete, obținerea unor produse de calitate, competitive cu cele de pe piața europeană, a unei eficienţe economice în realizarea şi valorificarea acestora, acoperirea pierderilor de venit înregistrate de crescătorii de porcine, precum și evitarea migrației din mediul rural, odată cu crearea de noi locuri de muncă.

De asemenea, prin prezentul program se mențin efectivele de porci care reprezintă consumatorii principali de cereale, respectiv porumb și orz, precum și de oleaginoase, aceasta determinând creșterea producției și valorificarea superioară a materiilor prime.

Având în vedere cele de mai sus, ne exprimăm pe de o parte convingerea că reprezentanții mass-media vor înțelege că acest tip de ajutor de stat are ca obiectiv salvarea unui sector economic aflat în declin, precum și interesul de a pune pe masa consumatorului român carne românească proaspătă și de calitate.

​Ne exprimăm regretul că o intenție de a crea un echilibru pe piața românească și de a salva locuri de muncă și activități productivă este adusă în derizoriu doar pentru că există o posibilitate mediatică de exploatare tendențioasă și direcționată a unui subiect predilect. Așa cum nu putem agrea că o astfel de abordare poate fi una corectă și constructivă dacă dorim dezvoltarea capacităților de producție a României.”

Uniunea Europeană a fost principalul partener în comerțul agroalimentar al României: livrările către această destinație au avut o pondere valorică de 60,7% din total exporturi, iar achizițiile de produse agroalimentare din statele membre au deținut o pondere de 83,4% din total importuri.

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>