Vara copiilor

   Există o adevărată inflație de competiții muzicale pentru copii: cei mici își au modelele lor, vor să le calce pe urme, iar părinții fac orice sacrificiu pentru a-și vedea odrasla pe scenă, de dorit și cu un premiu la final de concurs. Din acest motiv, competițiile au proliferat, unele fiind găzduite de localități mici sau chiar de comune. De aici pînă la a cădea în extrema cealaltă nu a mai fost decît un pas, făcut de organizatori pentru care nu calitatea contează, ci încasările, aceștia impunînd taxe de înscriere foarte mari și renunțînd total la preselecții, deci la o ”sită” care să cearnă valoric. Stela Enache îmi povestea de curînd că a făcut parte din juriu la un asemenea concurs unde nu-i va mai călca piciorul, fiind nevoită să audieze sute de copii, de la prima oră pînă noaptea tîrziu! În plus, așa cum declara compozitorul Horia Moculescu într-un interviu acordat ziarului festivalului de la Amara, înmulțirea acestor competiții nu este benefică și datorită faptului că nimeni nu se mai interesează de soarta celor talentați, care se pierd în uitare și nepăsare. Altfel spus, avem tot mai multe ”fabrici” de premii și diplome, dar fără nici o finalitate, ca unele facultăți particulare. Nimeni nu spune că un copil n-are dreptul să aibă un hobby, să cînte, să iubească muzica ușoară, dar lui trebuie să i se explice de la bun început că trebuie să atingă măcar un prag minim al evoluției la microfon pentru a fi primit la concursuri. Dar nu numai lui, ci și părinților, care ar fi scutiți de cheltuieli inutile, mai ales pe vestimentații scumpe…

     În acest context, acum doi ani s-a lansat la Focșani, de către Centrul cultural Vrancea (manager: prof. dr. Liviu Nedelcu), un concurs național de muzică ușoară pentru copii foarte frumos și decent, ”Inocență de copil”. Decența și bunul gust rezidă din toate aspectele organizării, din care spiritul mercantil de care aminteam mai sus lipsește cu desăvîrșire, dovadă că s-a făcut din timp o preselecție, cu audierea unui ”pozitiv” al melodiei alese (obligatoriu din repertoriul românesc, admițîndu-se și prelucrările folclorice, această din urmă prevedere putînd să dispară în viitor, ar fi mai bine), în format mp 3. Inițiat de Consiliul județean Vrancea și de Centrul cultural Vrancea, concursul își propunea însă de la prima ediție valorificarea potențialului creator al copiilor, descoperirea de noi talente interpretative, promovarea muzicii ușoare românești de calitate, afirmarea și lansarea unor voci tinere. Profesionalismul și seriozitatea organizatorilor rezidă și din enunțarea criteriilor de selecție și de jurizare: melodia să corespundă particularităților de vîrstă și temperamentale (compoziție și text), să exprime preocupările și aspirațiile copiilor și tinerilor; evoluția să fie plăcută, fără emoție și disconfort, să conțină elemente originale și să încînte publicul; concurentul să dea dovadă de claritate timbrală, intonație, amplitudine vocală, dicție și emisie vocală foarte bune, să aibă costumație adecvată cîntecului și vîrstei; se vor depuncta vulgaritatea, imitația și melodiile neadecvate vîrstei. După cum se vede, un ”program” foarte ambițios, pe care din păcate unii soliști nu l-au respectat, aici vinovați fiind înainte de toate profesorii lor și chiar părinții, la Focșani numărul lor, datorită regulamentului ferm, fiind totuși mult mai mic decît în alte părți. Și ne-a mai plăcut precizarea fără echivoc: ”Deciziile juriului sînt irevocabile și incontestabile”, pentru că ne-am săturat de contestații, proteste, scandaluri. Mai ales că la ”Inocență de copil” juriul a avut în frunte doi profesioniști redutabili, compozitorul Ionel Tudor, președinte al juriului, și ”vocea de aur” de la Radio România, Titus Andrei, personalități a căror probitate nu mai poate fi pusă la îndoială.

       Așadar, ca în fiecare an pe data de 1 iunie copiii și-au sărbătorit ziua lor prin cîntec, pe scena elegantei săli ”Balada” din centrul Focșanilor (ansamblul folcloric ”Țara Vrancei” a fost partener). In acea zi capitala Vrancei, în care au loc, în Piața Unirii, cele mai mari spectacole muzicale din țară, era în sărbătoare, spre încîntarea micuților și a părinților lor. Iar cei peste 30 de finaliști ai ediției a III-a a festivalului național ”Inocență de copil” s-au îmbrăcat elegant, au făcut ultimele vocalize și au încercat să-și învingă emoțiile în fața exigentului juriu. Ca o observație generală, referitor și la nerespectarea indicațiilor din regulament, dincolo de alegerea uneori neinspirată a melodiei de concurs, a surprins neplăcut (atenție, dascăli!) strădania unor concurenți de a ”ține” note lungi, în registrul acut, de parcă era un concurs de operă, nu alta! Muzica ușoară înseamnă înainte de toate sensibilitate, căldură, nuanță, relație perfectă solist-muzică-text, nu țipete aplaudate generos de părinți. Compozitorul Ionel Tudor, președinte al juriului, a dialogat permanent cu concurenții, iar la Gala laureaților a spus: ”Sunteți superbi, copii, și este cel mai minunat lucru să vezi copii cîntînd, să-i asculți, să vezi ceva din sinceritatea lor, din care noi avem foarte mult de învățat. Am avut o categorie 10-12 ani foarte bună. Este păcat că nu am putut oferi mai multe premii. Departajarea a fost la sutimi între locurile 1, 2 și 3. Problema principală este însă repertoriul. Nu se poate ca din 31 de copii, 29,5 să urle! Sunt piese demonstrative, copilul are sinceritatea lui, are gingășia lui. Lăsați-l să urce pe scenă cu un repertoriu adecvat. Pentru ediția de anul viitor voi trimite două CD-uri cu muzică pentru copii create de Uniunea compozitorilor din România”. Atenționarea ilustrului muzician confirmă cele scrise de noi în prima parte a articolului.

       Au fost 3 categorii de vîrstă și, cum se întîmplă de obicei, mulți finaliști au fost la 7-9 ani. S-a detașat prin acuratețea interpretării piesei ”Pentru ea, muzica”, de Gabriel Băruță, dar și prin muzicalitate, Andreea Miruna Meleșcanu, care a primit premiul I. Deși este din localitatea băcăuană Glăvănești, ea a reprezentat școala de muzică Soul Music Art din Bîrlad (profesor: Dragoș Gheorghiu), cu performanțe la concursuri. Orădeanul Băruță este specializat în creația muzicală pentru copii, dar cu ani în urmă o melodie a sa, cîntată de un solist…englez amator, a reprezentat țara noastră la Eurovision. Județul Bacău a dominat secțiunea celor mai mici finaliști, premiul II revenind Mirunei-Ștefania Hârbu, care a cîntat o piesă a aceluiași Gabriel Băruță (”negativele” orchestrale se procură relativ greu, sînt autori mai harnici din acest punct de vedere). Pe poziția a treia s-a situat Maria-Bianca Miron din jud. Galați, instruită la Centrul cultural ”Dunărea de Jos” de o fostă interpretă laureată la Amara și apoi angajată la Teatrul muzical ”Nae Leonard”, Emilia Savu. Laureata a dat viață unei piese cu tentă rock scrisă de fratele Monicăi Anghel, Alexandru Anghel, ”Ne iubește cineva”. Totuși, ne-au reținut mai mult atenția Elizabeth Andreea Marinescu din Galați (elevă a aceleiași Savu) sau Andra Georgiana Ciocîrlan din Rîmnicu-Sărat, dar, așa cum spunea și Ionel Tudor, diferențele de punctaj au fost mici. Cu excepția unor creații de Viorel Gavrilă – ”Ce noroc!” sau Robert Anghelescu (de la ProConsul) – ”Cerul”, finaliștii de la 7-9 ani au apelat, confirmînd cele scrise mai sus, la titluri aparținînd unor compozitori nelipsiți de la competițiile pentru cei mici sau specializați pe melodii de gen: Nicolae Caragia, Gabriel Băruță, regretatul Bujor Mișcuția, Cătălin Dascălu.

          Cum spunea și președintele juriului, categoria 10-12 ani a fost de departe cea mai ofertantă, fiind vîrsta la care se sedimentează talentul real al valorilor afirmate la vîrste fragede. Că, din păcate, nu se mai interesează nimeni de aceste voci de mare viitor este mai mult decît trist și evident, dovadă categoria 13-16 ani, la care ne vom referi la timpul potrivit. ”Mijlociii” au dat o învingătoare detașată și absolut merituoasă, singura notată de noi cu 9. Poate deloc întîmplător ea vine din orașul Amara, care anul acesta ne invită la cea de-a 50-a ediție a Festivalului ”Trofeul tinereții” – vedeți ce rol important joacă emulația? Cristina Frățilă a cîntat ”Mociriță cu trifoi”, a reprezentat Liceul de artă ”Ionel Perlea” din Slobozia și este pregătită – iarăși nimic nu este întîmplător! – de autenticul șlefuitor de talente care este compozitorul Marius Țeicu. Sîntem nevoiți să subliniem din nou importanța unor dascăli pasionați și competenți. Deținătoarea premiului II, Amalia Bleoju, a reprezentat aceeași Școală de muzică ”Soul Music Art” din Bîrlad, fiind pregătită de prof. Dragoș Gheorghiu. Laureata a cîntat sprințara creație a lui Virgil Popescu ”La la la”, fiind inspirată și repertorial cu acest cîntec vesel, alți copii sau profesori mizînd pe piese greoaie, dificile, nepotrivite cu vîrsta soliștilor. O altă confirmare și pentru școala buzoiană (amintirea Mihaelei Runceanu dăinuie…), cu premiul III obținut de Ilona Andreea Necula de la Liceul de artă ”Margareta Sterian” din Buzaău; ea a cîntat ”Lie ciocîrlie” și se pregătește în particular cu compozitorul Dan Dimitriu. Numărul mult mai mare de finaliști, dar mai ales de voci și interpretări de calitate i-au determinat pe membrii juriului să solicite mutarea mențiunii prevăzute de regulament pentru cei mari la această secțiune (pe viitor am sugera chiar renunțarea la unele premii și ”teleportarea” lor către cei merituoși de la alte categorii, prin distincții ”ex aequo”, imobilismul nefolosind nimănui). Mențiunea cu pricina a avut-o drept destinatar pe Teodora Lupu din Galați, de această dată de la ”Vital music” (prof. Doina Cecoi), interpretă a piesei ”Stai lîngă mine, mamă!” de Șerban Georgescu, pe versurile neuitatei Mădălina Manole. Cum spuneam, concurența a fost foarte mare, la fel de bine putînd intra în palmares și Karla-Elena Bălășoiu din Ploiești, Milena Sălbatecu și Andreea Denisa Ungureanu, ambele din Rîmnicu-Sărat, Alexandra Mihaela Neculai din Galați, Bianca Ana Maria Grigore din Bîrlad, Ruslana Ungureanu din Adjud. La această secțiune opțiunile repertoriale au fost mai diverse, mergînd de la Edmond Deda (ce minunat este cînd un copil cîntă cîntecul ce datează de 5 decenii, ”Of, inimioară”!), Ion Cristinoiu, George Natsis, Viorel Gavrilă, Nicolae Caragia la Nicu Damalan, Mircea Guțu, Cornel Tudose și Sorin Călin.

      Dacă la secțiunile celelalte au fost, de bine-de rău, 3 băieți, la 13-16 ani nici urmă de ei, semn că fotbalul și jocurile pe computer sau telefon i-au îndepărtat definitiv de muzica ușoară. Victorie indiscutabilă și categorică a solistei de 16 ani Emanuela Gabriela Moț, reprezentînd Școala de arte din Tulcea, unde o are ca profesoară pe cunoscuta interpretă în activitate Alexandra Canareica, al cărei palmares este remarcabil: două premii de interpretare la Mamaia, tot două la Amara (de altfel este invitată de onoare la cea de-a 50-a ediție a festivalului), deținătoare a Trofeului ”Steaua fără nume” al TVR. Absolventă de Conservator, Canareica i-a transmis experiența sa solistei, care a dat viață excelent melodiei ”Dorul” de Nicolae Sulac, artist care dă numele său Palatului Național din Chișinău. Localitățile în care au loc mari festivaluri de muzică ușoară atrag și mulți pasionați de muzică, așa încît nimic mai normal ca premiul II să plece  în orașul unde are loc de 13 ani festivalul internațional ”George Grigoriu”, Brăila. Bianca Florentina Bănică a descoperit, bravo ei!, o veche compoziție a lui Vasile Șirli, ”Rug”, căreia i-a dat viață foarte corect. Bucurie mare și pentru gazde, la final, deoarece premiul III a fost acordat Danielei Ciuciu din Focșani, a cărei profesoară are un nume…sensibil, Adina Suflețel. Ea a cîntat piesa lui Adrian Romcescu, ”Rămîi cu mine”. Evoluții bune au mai avut Miruna Elena Bucur din Adjud și mai ales Georgiana Andrieș din localitatea Homocea, tot din jud. Vrancea. Înafara celor amintiți au mai fost cîntați Ion Aldea Teodorovici, George Natsis, Mihai Trăistariu.

        Cu profesori buni, între ei interpreți valoroși, cu opțiuni repertoriale mai adecvate (pînă la a aborda piese sau prelucrări folclorice am sugera dascălilor și organizatorilor de festivaluri să instituie obligativitatea de a se cînta melodii de muzică ușoară românească, învățîndu-i pe copii să frazeze, să nuanțeze, să înțeleagă limba română, să se familiarizeze cu tradițiile muzicale autohtone|) și jurii exigente, ca la Focșani, cu siguranță se vor mai descoperi curînd voci noi. Încă de la ediția a III-a, Festivalul național de muzică ușoară românească pentru copii și tineret ”Inocență de copil” s-a înscris în prima linie a  genului.

 

Octavian URSULESCU

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.