Ultima ora
Publicat: duminică, 19 ianuarie 2014

Vis de iarnă, episodul trei: Dar din dar…

Dintotdeauna sărbătorile de Crăciun au fost speciale întrucât au o semnificație religioasă și sunt un prilej de a le arăta apropiaților noștri cât îi prețuim și îi iubim. Desigur că acest lucru ar trebui să îl facem mereu, însă aceste Sfinte Sărbători sunt cel mai bun pretext pentru a face acest lucru. Pe de altă parte, Crăciunul este momentul în care familia se reunește, în care fiecare dintre noi ar trebui să conștientizăm că familia este cea mai importantă în viața asta, asta în cazul în care avem o altă părere.

Crăciunul, pentru mine, a fost mereu o sărbătoare de suflet, o sărbătoare pe care o așteptam cu sufletul la gură, ori pentru ca eram nerăbdătoare să vad ce am primit de la Moșul, ori pentru ca abia așteptam sa merg cu colinda sau să gust din bunătățile bunicii si ale mamei. Anul acesta, însă, am trăit sărbătorile la intensitate maximă și am încercat sa profit de fiecare clipa petrecută cu familia și prietenii. Este greu când ești departe de familie și de cei apropiați și mărturisesc că sărbătorile de Crăciun au fost de-a dreptul emoţionante și m-au umplut de fericire si optimism în vederea viitoarelor provocări pe care le voi întâmpina in 2014 și cărora le voi face față cu brio!
Îi mulțumesc lui Dumnezeu că am o familie minunată care mi-a fost mereu aproape și m-a susținut in orice decizie bună pe care am luat-o, dar a avut inspirația să mă corecteze și să mă pună cu picioarele în pământ ori de câte ori a fost nevoie.
O bucurie imensă a fost atunci când, cu ajutorul părinților mei, am cumpărat pentru un copil sărac, pe care l-am cunoscut în drum spre Iași, hăinuțe, jucării, mâncare, caiete si un ghiozdan pentru școală. A fost un sentiment extraordinar atunci când am ajuns la el acasă cu toate cumpărăturile, iar el ne aștepta în fața porții, în frig, încă de dimineaţa de la ora 7. Mi-a mulțumit, m-a pupat și i-am simţit obrajii aproape înghețați. Fericirea care i se citea pe chip este totuși de neuitat. Mă bucur și că Matei, fratele meu a fost de acord sa cedeze bicicleta sa copilului cu doar un an mai mare decât el, după ce a văzut în ce condiții trăia micuțul, părăsit de mama sa încă de la vârsta de 3 ani. Sunt extrem de fericita că am reușit să îl ajut pe Sabin, cel care periodic mă suna de la telefonul magazinului din sat. Îmi mumulțumește şi îmi spune ca se roagă pentru mine în fiecare seară. Superb!
Așadar, sărbătorile mele de Crăciun au fost extrem de frumoase, pline de voie bună, fericire si de ceea ce mi-a lipsit o lungă perioada, liniștea sufletească, departe de tumultul cotidian.

Larisa LUPOAEA

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>