Ultima ora
Publicat: marți, 04 iulie 2017

ZILE NAȚIONALE: 4 iulie 1776 – 4 iulie 2017, 241 de ani de existență pentru Statele Unite ale Americii

Statele Unite ale Americii sărbătoresc la 4 iulie, Ziua națională. Cunoscută ca Ziua Independenței, aceasta marchează aniversarea declarației de independență din 1776, față de Marea Britanie, semnată de 13 colonii de pe continentul nord-american.

Unul dintre cele mai întinse state din lume (9.833.517 km pătrați și 323.995.528 locuitori, estimare iulie 2016, potrivit www.cia.gov), cu o varietate spectaculoasă și un uriaș contrast al condițiilor naturale, SUA ocupă partea centrală și de nord-vest a Americii de Nord și are ca limite — Canada în nord (inclusiv Alaska), Oceanul Atlantic în est, Mexic și Golful Mexic în sud și Oceanul Pacific în vest.

Imagine din cadrul muzeului El Dorado Canyon, aflat în deșertul Nevada

Relieful SUA prezintă trei zone distincte, potrivit volumului ”Enciclopedia Statelor Lumii” (2005), și anume: partea centrală a Americii de Nord (48 state, 83,8% din teritoriul național), nord-vestul continentului (statul Alaska, 16% din teritoriul țării) și Arhipelagul Hawaii (0,2% din suprafață). În partea continentală, de la est la vest, relieful este diferențiat în trei mari zone paralele, orientate nord-sud: Munții Apalași (Appalachian Mountains), Marile Câmpii (Great Plains) și Munții Stâncoși (Rocky Mountains). Apalașii, munți vechi și erodați (2.500 km lungime; altitudine maximă Mt. Mitchel 2.037 m), se desfășoară paralel cu țărmul Oceanului Atlantic, pe direcția NE-SV.

Munții Stâncoși (altitudine maximă Mt. McKinley 6.194 m, Alaska), parte a sistemului Cordilierilor, care se găsește în ambele continente americane, se întind în vest, paralel cu țărmul pacific. Aceștia se prezintă sub forma unor lanțuri distincte, paralele: Stâncoșii propriu-ziși în est (Mt. Elbert 4.402 m), Munții Cascadelor (Cascade Range) și, în continuarea lor, spre sud, Sierra Nevada (Mt. Whitney 4.418 m). Lanțurile muntoase închid vaste podișuri interioare înalte (altitudini 1.500-2.000 m), precum: Columbia Plateau, Great Basin (600.600 km pătrați) — cu cel mai coborât punct de pe teritoriul SUA — Valea Morții/Death Valley (86 m) și Colorado Plateau (300.000 km pătrați). Între Apalași și Stâncoși se întind, pe o lățime de peste 1.000 km, regiuni de podișuri și câmpii înalte cunoscute sub numele de Marile Câmpii (Great Plains).

Într-un mesaj video transmis AGERPRES de ambasada Statelor Unite la București, ambasadorul american Hans Klemm i-a invitat pe români să sărbătorească marți, 4 iulie, ziua independenței SUA.

„Bine v-am regăsit. Azi este 4 iulie și sărbătorim 241 de ani de la Declarația de Independență a Statelor Unite ale Americii. Anul acesta aniversăm și 20 de ani de Parteneriat Strategic între România si Statele Unite. Acest parteneriat a fost recent ferm reconfirmat de președintele Trump și președintele Iohannis, la Casa Albă de la Washington. Privind spre viitor, eu și Ambasada SUA vom colabora acum cu prietenii noștri români pentru a consolida Parteneriatul Strategic în toate dimensiunile sale. Prioritățile noastre rămân promovarea securității, promovarea democrației și statului de drept și promovarea prosperității. Vă invităm să sărbătoriți alături de noi Ziua Independenței SUA”, spune ambasadorul, conform transcrierii furnizate de biroul de presă al ambasadei.

Statul Hawaii, singurul aflat în afara continentului nord-american, este format din arhipelagul vulcanic cu același nume (20 insule, dintre care 8 principale: Hawaii, Mani, Oahu, Kanai ș.a.), aflat în partea centrală a Oceanului Pacific (altitudine maximă în vulcanul Mauna Kea, 4.205 m), notează același volum.

Imagine din cadrul muzeului El Dorado Canyon, aflat în deșertul Nevada

Clima, puternic influențată de diversitatea reliefului, este temperată în jumătatea nordică, cu nuanțe oceanice pe coastele nord-atlantică și nord-pacifică, și subtropicală în sud. Precipitațiile au valori cuprinse între cca 2.000 mm anual în Florida și 250-500 mm în vestul Marilor Câmpii. Se înregistrează și mai puține precipitații în depresiunile și podișurile interioare din vestul țării (50 mm/an în Valea Morții). Circulația generală a maselor de aer induce periodic, în spațiul american, uragane ce afectează litoralul atlantic și cel al Golfului Mexic (uraganele Katrina, Matthew) și tornade în vestul mijlociu și sud-estul țării.

Partea centrală a statului american este străbătută de fluviul Mississippi, unul dintre cele mai mari din lume (6.019 km lungime, împreună cu afluentul său Missouri, 3.250.000 km pătrați suprafața bazinului). Alte râuri: Kansas (1.000 km), Ohio (1.578 km), Columbia (1.953 km), Arkansas (2.333 km), Colorado (2.740 km), care taie cel mai lung și spectaculos canion din lume (Grand Canyon). În nord-est, la granița cu Canada, se află Marile Lacuri (Superior, Michigan, Huron, Erie și Ontario), cel mai mare sistem de lacuri cu apă dulce de pe Glob (246.000 km pătrați), și, totodată, un important sistem hidroenergetic și de navigație.

Vegetația naturală este formată în est din păduri amestecate (conifere și foioase), în zona centrală din prerii, cu ierburi înalte în câmpiile centrale și ierburi joase în Marile Prerii, vegetație stepică, semideșertică și deșertică în Podișul Marelui Bazin, păduri de conifere în Stâncoși, vegetație subtropicală în sud. Fauna, bogată și variată, include cea mai mare parte a animalelor caracteristice zonelor temperată și arctică, precum și elemente subtropicale și tropicale. Se remarcă fauna pădurii de conifere, cu animale caracteristice precum ursul grizzly (în Munții Stâncoși), lupul, vulpea roșie, jderul mare, veverița roșie și cea zburătoare, sconcsul, râsul, castorul ș.a. Între elementele subtropicale și tropicale se înscriu jaguarul, aligatorul, salamandra etc. Avifauna este, de asemenea, extrem de bogată și variată.

În SUA există un impresionant număr de zone ocrotite, între care 48 parcuri naționale (Yellowstone, cel mai vechi parc național din lume, fondat în 1872), 82 păduri naționale, 89 parcuri de stat, 91 monumente naționale ș.a., unele dintre ele fiind incluse în lista Patrimoniului Mondial Cultural și Natural UNESCO.

Imagine din Las Vegas

Numeroase triburi amerindiene (irochezi, sioux, apași, comanși ș.a.) de vânători și pescari, ai căror strămoși imigraseră din Asia peste strâmtoarea Bering spre sfârșitul Paleoliticului, populau teritoriul nord-american în epoca precolumbiană (circa 26.000 î. Hr.). În jurul anului 1 000, coastele răsăritene (New England și Newfoundland în Canada) au fost vizitate de vikingii veniți din Islanda, sub conducerea lui Leif Eriksson. În 1492, genovezul Cristofor Columb a fost navigatorul care a dezvăluit Europei existența noului continent.

Spaniolii, conduși de Pedro Menendez de Aviles, au fondat în 1565, Sf. Augustin (Florida), prima așezare europeană permanentă de pe continentul nord-american. Pe coasta Atlanticului au luat ființă, între 1607 și 1733, potrivit mae.ro, 13 colonii engleze — Massachusetts (1620), Maryland (1634), Pennsylvania (1681), Georgia (1733) ș.a. Florida a fost colonizată de spanioli, Canada, valea fluviului Mississippi cu Louisiana de francezi, astfel încât din secolele XVII-XVIII, coloniile engleze au fost implicate în conflictele care au opus aceste mari puteri. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, măsurile discriminatorii adoptate de metropolă față de coloniile nord-americane au determinat, în cele din urmă declanșarea Războiului de independență (1775-1783).

La 4 iulie 1776, cele 13 colonii și-au proclamat independența, adoptând ”Declarația de independență” a Congresului (Thomas Jefferson, B. Franklin, J. Adams ș.a.), prin care au fost rupte legăturile cu Marea Britanie, fapt recunoscut prin Tratatul de la Paris din 3 septembrie 1783. În 1787 a fost adoptată Constituția SUA (în vigoare, cu amendamente, până astăzi), care a proclamat SUA stat federal și introduce sistemul prezidențial de guvernământ — George Washington (1789-1797) — primul președinte al țării. Colonizarea Vestului Îndepărtat a cunoscut apogeul la jumătatea secolului al XIX-lea, mai ales după 1848, când au fost descoperite depozitele de aur din California. Victoria în Războiul Mexican (1846-1848) a adus în posesia SUA a încă șapte state (printre care California și Texas). Granița de nord-vest a fost stabilită prin Tratatul cu Marea Britanie din 1846.

Statuia Libertății, monument în portul ‘Liberty Island’ din orașul New York (SUA).

În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, SUA a continuat expansiunea pe continent prin adăugarea unor noi state, numărul lor ajungând la 50. Contradicțiile dintre statele sudice, partizane ale sclaviei, și cele nordice, aboliționiste, au condus la părăsirea uniunii de către 10 state sudice și la izbucnirea Războiului de secesiune (1861-1865). După victoria nordului, SUA au cunoscut o dezvoltare economică rapidă, devenind, la sfârșitul secolului al XIX-lea, prima putere industrială a lumii.

În Primul Război Mondial, SUA, după trei ani de neutralitate, au intervenit de partea Antantei (1917), însă la sfârșitul acestuia nu au semnat Tratatul de la Versailles (1919) și nici nu au devenit membru al Societății Națiunilor. În perioada interbelică au adoptat o politică de izolaționism. SUA și-a proclamat neutralitatea în contextul izbucnirii celui de-al Doilea Război Mondial, dar au sprijinit economic, militar și moral statele aflate în luptă cu puterile fasciste. În urma atacului japonez de la Pearl Harbour (1941), SUA au intervenit în război, luptând pe fronturile din Pacific, Africa de Nord și Europa. Războiul s-a încheiat în urma capitulării necondiționate a Germaniei (mai 1945) și lansării bombelor atomice asupra orașelor japoneze Hiroshima și Nagasaki (august 1945).

Brooklyn Bridge (New York — SUA).

Forma de guvernământ a SUA este republică federală, constituită istoric prin uniunea liber consimțită a 50 de state (cărora li se adaugă un district federal și un ”stat asociat” — Puerto Rico), se arată pe site-ul menționat. Constituția federală (în vigoare din 1787, completată ulterior cu 27 de amendamente) impune o serie de mecanisme complexe de echilibrare a puterii federale centrale (Președinția — Administrația și Congresul) cu puterile locale, aparținând statelor (guvernatorii și legislativele statale). În SUA, președintele este cumulativ și prim-ministru, ca șef al executivului compus din miniștri denumiți secretari.

Cele 50 de state ale SUA sunt: Alabama, Alaska, Arizona, Arkansas, California, Colorado, Connecticut, Delaware, Florida, Georgia, Hawaii, Idaho, Illinois, Indiana, Iowa, Kansas, Kentucky, Louisiana, Maine, Maryland, Massachusetts, Michigan, Minnesota, Mississippi, Missouri, Montana, Nebraska, Nevada, New Hampshire, New Jersey, New Mexico, New York, North Carolina, North Dakota, Ohio, Oklahoma, Oregon, Pennsylvania, Rhode Island, South Carolina, South Dakota, Tennessee, Texas, Utah, Vermont, Virginia, Washington, West Virginia, Wisconsin, Wyoming și un district — Columbia.

Totodată, SUA dețin mai multe teritorii dependente: în Oceanul Pacific — Samoa Americană, Guam, Ins. Mariane de Nord, Ins. Baker, Ins. Howland, Ins. Jervis, Atolul Johnston, Atolul Palmyra, Ins. Wake, Ins. Midway, Reciful Kingman; în Arhipelagul Antile — Puerto Rico, Ins. Virgine Americane, Ins. Navassa.

Monumentul lui Lincoln din Washington.

Orașe principale ale SUA și populația urbană (2015, www.cia.gov): Washington D.C. (4.955.000 locuitori), New York — Newark (18.593.000 locuitori), Los Angeles-Long Beach-Santa Ana (12.310.000 locuitori), Chicago (8.745.000 locuitori), Miami (5.817.000 locuitori), Dallas-Fort Worth (5.703.000 locuitori).

Capitala Statelor Unite este Washington D.C., un oraș fondat la 16 iulie 1790, și numit după primul președinte al SUA, George Washington (1732-1799). Orașul găzduiește nenumărate memoriale și monumente, biblioteci și muzee, galerii și grădini, unele dintre cele mai importante simboluri americane: Casa Albă, reședința oficială a președinților Statelor Unite ale Americii; Capitoliul, sediul Congresului american; Memorialul Lincoln înfățișat de un templu în stil doric, iar coloanele ce încadrează monumentul la exterior reprezintă statele în număr de 36, la momentul președinției lui Abraham Lincoln (1861-1865); Monumentul Washington, un obelisc înalt de 169 de metri, construit între anii 1848 și 1884, în onoarea primului președinte american, George Washington, toate reunite sub forma unui parc uriaș — National Mall; Biblioteca Congresului, cea mai mare bibliotecă din țară, inaugurată în 1800; Galeria Națională de Artă fondată în 1937; Muzeul Național Aero-Spațial, care deține cea mai mare colecție de exponate din domeniul aero-spațial din lume; Institutul Smithsonian, cel mai mare complex muzeal, educațional și de cercetare din lume înființat în 1846; faimoasa Union Station, construită în 1907 și multe altele.

Sursa: AGERPRES

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>