Ultima ora
Publicat: marți, 14 ianuarie 2014

Ziua băbuţelor kamikaze?!

Încerc să-mi dau seama, de ce am un sentiment bizar? Ceva este pe cale să-mi strice ziua? Am ajuns la concluzia că este doar în capul meu, paranoia să zicem. M-a trezit gândul că ceva este anapoda, o stare de nelinişte ciudată, confuză, pe care nu am mai avut plăcerea s-o cunosc până acum. Îmi reproşez că este doar imaginaţia mea, cobor în bucătărie, prepar o cafea tare (fără zahăr că nu suntem amatori) şi dau drumul la televizor. Prima ştire pe ziua de astăzi:” Cadrele medicale de la spitalul judeţean din Petroşani lovesc din nou. O operaţie banală la piciorul stâng al pacientei X, s-a transformat într-o operaţie la piciorul drept (cel sănătos) “. Scârbit de ştire, butonez telecomanda. Următoarele 3 canale TV, îmi arată aceeaşi ştire: “Un accident pe nu ştiu ce drum european… un autocar plin cu călători, s-a lovit frontal cu un autoturism Dacia (Logan), în urma impactului şoferul autoturismului a decedat”. Şoc! În timp ce urmăream ştirea, simt cum părul de pe ceafă se ridică uşor şi sentimentul acela bizar care m-a trezit, revine. Oare chiar sunt nebun? Îmi urmez tabieturile dimineţii, mă îmbrac, plec să-mi duc mama la muncă. Drum lejer, facem jaloane cu craterele de la Moara Domnească, că na… doar trăim în România şi trebuie să fim obişnuiţi cu drumurile proaste. Ajung la destinaţie, apoi plec spre treaba mea. Prima trecere de pietoni din comuna Voluntari, o băbuţă sare ca iepuraşul, frânez, acord prioritate, pornesc iar la drum. La 50 de metri mai încolo, mă trezesc brusc cu altă băbuţă care alergă pe şosea, stânga dreapta, indecisă dacă are timp să traverseze strada neregulamentar. Frânez, îi fac semn să stea potolită, dau semnal s-o depăşesc, moment în care ea se decide să-şi încerce norocul. Frânez brusc, înjurăturile de rigoare, claxoane de la ceilalţi şoferi, băbuţa nu are stres. Îmi continui drumul, intru în Bucureşti, toate bune şi frumoase, navigam playlist-ul de pe telefon în timp ce aşteptam culoare verde a semaforului, unde se afla acum mulţi ani avionul de la doamna Ghica. Găsesc ceva ce-mi place: Gorillaz, bun… se face verde, dau să plec, iar mă trezesc cu o băbuţă care aleargă pe lângă trecerea de pietoni în timp ce maşinile plecau de la stop. Clar astăzi se întâmplă ceva bizar în capitală, toate băbuţele au devenit kamikaze? Ziua încă nu s-a terminat, sentimentul încă persistă. Întrebarea este, oare o să dispară curând? Sau urmează inevitabila “lovitură sub centură”?

Alex VOICU

Ziarul Ultima Oră este de acord cu orice tip de comentariu atât timp cât păstrează termenii unui limbaj civilizat, fără atacuri injurioase ori diverse amenințări la adresa semnatarilor articolelor susmenționate. Restul mesajelor ( cu un conținut inadecvat, injurios, nepotrivit cu ținuta morală și etică a publicației noastre ori având o clară tendință de mesaj publicitar) va fi eliminat din sistem iar ”atacatorii” vor fi blocați. Vă mulțumim!

Leave a comment

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>