ACTUALITATE ARMONII ȘI DISONANȚE by TAVI URSULESCU Cultură CULTURĂ Opinii. Comentarii 

Crizantema de aur, următorii 50 de ani…

Crizantema de aur, următorii 50 de ani…

 

Ediţia jubiliară, din 2017, a Festivalului internaţional al romanţei, “Crizantema de aur”, a atins, aşa cum consemnam la timpul respectiv, un nivel extrem de ridicat, pe care anticipam că-l va egala cu greu ulterior. Iată însă că, în ciuda unui buget evident mai redus, ediţia purtând nr. 51 s-a situat şi ea la mare înălţime, ţinând cu sufletul la gura spectatorii din micuţa, dar ospitaliera sala a Teatrului municipal “Tony Bulandra” din Târgovişte (directorul acestuia, Mihai Constantin Ranin, a semnat de altfel şi anul acesta regia şi scenografia), dar şi, mai ales, pe telespectatorii TVR3, care a transmis în direct mai bine de 16 ore – performanţă demnă de salutat (producătoare: dr. Maria Tănase Marin). Pus sub genericul “Romanţa ne uneşte. Celebrăm Centenarul Marii Uniri”, evenimentul, de mare amploare, a marcat colaborarea perfectă dintre Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, Ministerul culturii şi al identităţii naţionale (festivalul a avut loc sub egida Anului European al Patrimoniului Cultural), Uniunea Muzicienilor din Moldova, Centrul cultural pentru UNESCO “Cetatea Romanţei” Târgovişte (festivalul s-a desfăşurat şi la actuala ediţie sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO). Consecvenţa duce întotdeauna la rezultate foarte bune, atunci când factorii locali îşi dau mâna, conştienţi că este vorba de un “brand” atât de important, aşa încât şi organizatorii au fost aceiaşi: Consiliul local şi Primăria Municipiului Târgovişte (primar Daniel Cristian Stan), Consiliul judeţean Dâmboviţa (preşedinte Daniel Comănescu), Centrul judeţean de cultură şi, fireşte, Teatrul “Tony Bulandra”. Oraşul şi-a întâmpinat sărbătoreşte oaspeţii, cu frumoase afişe şi bannere, cu teatrul pavoazat cuceritor şi cu romanţe difuzate în surdină, cu scena propunând un amestec de epocă, o trăsură dominând fundalul, cu un tablou desprins parcă din Delta Dunării, cu mult stuf şi raţe sălbatice. Iar programul de sală, oferit şi de această dată gratuit spectatorilor, ca şi cupa cu vin de Cotnari din pauză, a fost, practic, o mică enciclopedie, cu informaţii complete despre jurii, concurenţi, fotografii, repertorii, preselecţii, recitaluri, prezentatori (actriţa Alexandra Velniciuc a fost şi de aceasta dată la mare înălţime), dirijori, orchestre, dar nu numai. Astfel, se face referire la “Casa romanţei”, muzeu absolut excepţional din Târgovişte, unde o planşă specială prezintă istoria actualului Imn Naţional al României, provenit din romanţa “Din sânul maicei mele” de Anton Pann (pe versurile poetului târgoviştean Grigore Alexandrescu), compusă în 1836, a cărei linie melodică a fost aleasă în 1848 de Andrei Mureşanu pentru a ilustra poezia sa “Un răsunet”. Este publicat de asemenea Apelul pentru introducerea Romanţei în Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, semnat de specialişti în patrimoniu cultural din 12 ţări. Sub semnătura Alinei Mavrodin Vasiliu, director artistic al manifestării şi directoare a Centrului cultural pentru UNESCO “Cetatea Romanţei”, se face o trecere în revista a altei iniţiative demne de toată stima – programul naţional de concerte “Romanţa ne uneşte”, cu spectacole găzduite de Craiova, Cluj-Napoca, Alba Iulia, Chişinău, Bucureşti, Constanţa, în care valoroasa artistă a fost nu numai cap de afiş în recitaluri, dar şi prezentatoare, dânsa fiind de fapt fermentul tuturor acţiunilor circumscrise romanţei la nivel naţional din ultimii 5 ani.

Audienţa sporită a festivalului a însemnat şi ea enorm, pentru că până nu demult romanţa era percepută ca un gen minor, gustat doar de melomanii în vârstă. Prin implicarea TVR, în postura de co-producător, cu transmisiile integrale în direct pe TVR3 (cu cele 5 posturi regionale) şi secvenţe retransmise pe TVR2, TVRi, TVR Moldova, lucrurile s-au schimbat radical, un partener serios fiind şi Radio România, cu cele 5 canale ale sale (“Antena satelor” a transmis în direct gala laureaţilor), precum şi publicaţiile“ Actualitatea Muzicală” sau “Ultima Oră”. Referitor la partenerii audio-video, opinăm că ar fi meritat mult mai mare atenţie evenimentele găzduite în foyer, în cele 3 pauze ale concertelor (programul a fost lung şi dens). S-a detaşat, de departe, inaugurarea standului permanent al Casei de discuri Eurostar, în prezenţa producătorilor Venera şi Paul Stîngă, cu zeci de noi apariţii de muzica uşoară şi romanţe, între care albumul în premieră, “Romanţe de aur”, al Alinei Mavrodin Vasiliu, dar şi alte CD-uri editate special în acest scop (Nicolae Niţescu, George Rotaru, “Târgovişte, romanţă nouă”, s.a.). Un interes uriaş a stârnit lansarea ediţiei revăzute şi actualizate a “Istoriei Crizantemei de aur”, monumentala lucrare a lui Teodor Vasiliu, apărută în condiţii grafice senzaţionale şi distribuită gratuit, graţie Primăriei Municipiului Târgovişte. “Omagiu corifeilor romanţei” a fost un alt eveniment, realizat cu sprijinul Fundaţiei “Henry Mălineanu” (sponsor al festivalului), cu scopul promovării creaţiei renumitului compozitor, precum şi a altor creatori ai generaţiei sale. În sfârşit, atât pe scenă, cât şi în foyer, a fost promovată “Marea poezie a romanţei”, prin albumele conţinând romanţe pe versurile poeţilor Eminescu, Coşbuc, Goga, Alecsandri, în interpretarea aceluia care a fost omagiat pentru “O viata închinată romanţei”, Gheorghe Sărac. Inafara sponsorului oficial, Cotnari, alţi sponsori au mai fost EuroGas Prescom Fieni, Adelle Style, Iulia Flower Iris Târgovişte.

În rândurile de mai sus am reuşit să parcurgem doar o mică parte din formidabilul program al festivalului, care a inclus, înafara celor 6 ore zilnice de la sala, simpozioane şi mese rotunde la “Casa romanţei”, conferinţe de presă. Ca de obicei, concursul a inclus cele două secţiuni, Interpretare şi Creaţie. Juriul de la Interpretare l-a avut drept preşedinte de onoare pe maestrul Eugen Doga, cei însărcinaţi cu stabilirea ierarhiei finale fiind Daniela Vlădescu, Alexandru Pugna, Florentina Satmari, Matilda Pascal Cojocăriţa, Antoniu Zamfir, Petre Neamţu, Florin Georgescu, Alina Mavrodin Vasiliu, acompaniamentul fiind asigurat de orchestra “Dor romănesc” dirijată de Stefan Cigu. Trofeul a fost acordat, oarecum surprinzător, având în vedere ca n-are studii muzicale, Nicoletei Vasile, 34 de ani, din Aninoasa, jud. Dâmboviţa. Ea a reuşit să-i devanseze pe Alina Ureche, 30, Republica Moldova (pr. I), Theodora Manolache, 22, Iaşi (pr. II), Ionuţ Cristinel Boancheş, 26, Constanţa (cu o treapta mai sus în urmă cu 3 ani) – pr. III. Elevul de 18 ani Matei Tudose din Braşov a cucerit premiul special “Ioana Radu”, Lidia Bahnaru din Chişinău a fost recompensată cu un alt premiu special, “Romanţa ne uneşte”, iar Ina Cristea, 31, Iaşi, cadru didactic la Universitatea de arte “G. Enescu”, a dobândit premiul “Cetatea romanţei”, interpretând cu sensibilitate creaţia mentorului său Titel Popovici, “Îmi pare rău”. Finaliştii au mai dat viaţă unor lucrări compuse de Ion Vasilescu, Nelu Danielescu, Mia Braia, Paraschiv Oprea, Florentin Delmar, Dan Mizrahy, Constantin Bărdan, Gherase Dendrino, George Cavadia, Mircea Vasilescu, Angela Moldovan, Titel Popovici, N. Kirculescu, Ioan Tomescu, Aurel Giroveanu, Dan Stoian, Cornel Vântu, George Grigoriu.

Juriul secţiunii de Creaţie a fost desemnat de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, respectiv de Uniunea muzicienilor din Moldova (să speram ca pe viitor această paritate să fie respectată şi la competiţiile de dincolo de Prut…). Preşedinte al juriului a fost maestrul Jolt Kerestely, dânsul fiind secondat de Marius Ţeicu, Viorel Gavrilă, Mircea Drăgan, iar din partea basarabeană de Constantin Rusnac, Svetlana Bivol, Aurelian Dănilă. Festivitatea de premierea a adus la rampă, înfara principalilor organizatori, pe Adrian Cioroianu, ambasador al României pentru UNESCO la Paris, şi pe Doina Gradea, preşedinte al TVR. În acompaniamentul orchestrei “Romanţa”, dirijate de Lucian Vlădescu, au fost audiate, în ordine inversă, melodiile premiate. Surpriză şi la aceasta secţiune, premiul I plecând la Iaşi, cucerit fiind de melodia unui debutant, Marcel Maxim, “De ce pleci? De ce-ai veni?”, deşi toate pronosticurile mergeau către “Povestea mea” de Nicolae Caragia (tot locul II, ca şi anul trecut). Mare bucurie pentru veteranul compozitor local Marcel Morărescu, premiul III cu “Pe sub castanii înfloriţi”. Valorosul compozitor basarabean Marian Starcea a fost distins cu premiul special “Ionel Fernic”, pentru “Oda vieţii”, iar vasluianul Marcel Iorga a intrat şi de aceasta dată în palmares, cu “Romanţa inelului” (premiul “Romanţa ne uneşte”). Decan de vârsta şi deţinător al numeroase distincţii la Târgovişte, Ionel Bratu Voicescu a fost recompensat cu premiul “Henry Mălineanu”, pentru piesa “Amândoi”. Un debut aplaudat, încununat cu premiul special “Cetatea romanţei”, pentru “Romanţa malului de mare”, a fost cel al îndrăgitului compozitor şi solist de muzica uşoară Ovidiu Komornyik. Piesele laureate au fost interpretate, în ordinea citarii lor în textul de faţă, de Aurel Niamţu, Iordache Basalic, Cristi Petrescu, Raisa Bârnaz, Daniela Răduică (o voce remarcabilă), Ina Dincă Velica, Iulian Bratu. Între debuturile de la secţiunea de Creaţie: Gheorghiţa Burcea (laureată a festivalului “Rapsodii de toamna” de la Câmpulung-Muscel) şi mai ales cel al cunoscutului muzician militar Ionel Croitoru, cu o romanţă încredinţată lui Marcel Roşca, venit special din Germania. Distins cu premiul II la ediţia anterioară, Viorel Covaci a sperat la o nouă bună clasare, dar juriul, se pare, ar fi dorit o mai mare apropiere de specificul romanţei în ce priveşte textul şi interpretarea piesei “Romanţa pădurii”. Într-un moment “In memoriam” Dumitru Lupu ne-a fost reamintit cântecul distins în 2017 cu premiul I, “Voi nu vedeţi că deranjaţi?” – versuri şi interpretare acelaşi Marian Stere.

Se înţelege, dincolo de emoţia concursurilor, atenţia marelui public a fost atrasă în bună măsură de secvenţele înafară de concurs, de la “Bobocii de crizantema” Mihaela Spiridon, 11 ani, Botoşani, şi Andreea Tican, 12, Chişinău, la marile vedete ale genului. Din acest punct de vedere, marea revelaţie a fost Paul Surugiu-Fuego, recitalul său, pus sub genericul “De la doină la romanţă”, fiind absolut copleşitor, prin intensitatea emoţiei, talent actoricesc şi trecerea lejeră de la un gen muzical la altul. Şi cum el a încheiat cu “Of, inimioară!” (1968, Edmond Deda), ne-am amintit ca de-a lungul ultimilor ani Alina Mavrodin Vasiliu a marcat aceasta apropiere dintre romanţă şi alte genuri muzicale, prin recitalurile susţinute aici de Marina Voica, Stela Enache, regretatul Alexandru Jula, Adrian Nour, Maria Buza, care ar putea continua în anii următori, pentru o necesară diversificare, cu invitarea altor artişti, cum ar fi Alexandru Arşinel, Petre Geambaşu, Gabriel Dorobanţu, George Rotaru… Aşa a fost, la actuala ediţie, show-ul lui Sergiu Cioiu, cu “Romanţe printre stele” şi îndeosebi cu cântecele poetice ale lui Alexandru Mandy. O altă idee aplaudată a directoarei artistice, dacă tot vorbim de dialogul artelor, a fot recitalul muzical-poetic susţinut de actriţa Daniela Nane, cu un omagiu marilor poeţi, şi de ilustra harpistă Cristina Munteanu, cu un fond muzical asigurat de teme muzicale celebre aparţinând unor Marţian Negrea, Laurenţiu Profeta, Dan Mizrahy, Henry Mălineanu, Dan Stoian. Un regal, şi acesta, ca şi “Poveste din Bucureştii de altadată”, în care delicata, atât de înzestrata actriţă şi cântăreaţă Miruna Ionescu a revenit pe scena festivalului, unde a fost ani la rând o fermecătoare prezentatoare. Adusă la rampă împreună cu formaţia reputatului violonist Valentin Albeşteanu, “Povestea…” a fost exact ceea ce trebuie la o asemenea manifestare: un fior de tandră emoţie şi nostalgie. Tot din altă zonă a muzicii a fost “recrutat” recitalul lui Constantin Lătăreţu şi al tarafului său, care n-a ocolit nici creaţii de Ionel Fernic sau Vasile Veselovski, precum şi acela al cunoscutului interpret de muzică populară (a nu se uita totuşi că este absolvent al Academiei de muzica “Gh. Dima” din Cluj-Napoca!) Gheorghe Turda, care a adus la microfon, cu vocea sa impresionanta, câteva partituri binecunoscute.

Recitalurile circumscrise strict romanţei au fost extrem de diverse şi de atractive. Margareta Ivănuş (Republica Moldova), Trofeu în 1990, a optat pentru un medalion componistic Constantin Rusnac, încheiat cu compozitorul la pian. Ne-am putea închipui o “Crizantema” fără Florin Georgescu? Ca de obicei, îndrăgitul tenor a optat pentru câteva romanţe celebre, în timp ce colega sa de juriu şi de celebritate Daniela Vlădescu a fost din nou strălucitoare, trecând cu distincţie de la romanţă la “surorile” ei, şansoneta şi fado-ul. Cristian Lorand a oferit un medalion Dan Mizrahy, mentorul său, cu patru titluri mai vechi, în timp ce un alt laureat, ceva mai recent, Bogdan Hrestic, şi-a grupat repertoriul sub genericul “Mari poeţi ai romanţei”. Silvia Goncear, artistă emerită a Republicii Moldova (unde, să nu uităm, Paul Surugiu-Fuego este Artist al poporului!), a cucerit Trofeul la Târgovişte în 2008 şi ne-a propus un duios remember cu romanţe de Aurel Giroveanu, Florentin Delmar, Titel Popovici, Emil Gavriş. O altă secţiune a grupat “Voci de aur ale romanţei”, între acestea fiind Domniţa Moroşanu (Trofeu în 1993), Sorin Lupu (Trofeu în 2010), marea speranţă Tudor Barboş (pr. I în 2016), Zorina Bălan (Trofeu în 2016), George Cojocărescu (Trofeu la “Crizantema de argint” de la Chişinău în 2017), Olguţa Berbec (Trofeu în 2017), Jana Gherbovei din Rep. Moldova (Trofeu la Chişinău în 2018). După cum se vede, sunt promovaţi în continuare laureaţii din trecut, ceea ce este foarte bine. Specială a fost şi anul acesta prestaţia grupului vocal “Doruleţul”, condus de Mihai Vlădăreanu, impresionând mai ales prin încă puţin cunoscuta romanţă “Din sânul maicei mele” de Anton Pann, adaptată şi în formă de cântec bisericesc de Gavril Ucenescu. Inspirat de un discurs patetic al Mitropolitului Andrei Şaguna, poetul Andrei Mureşanu scrie o poezie în care românii sunt chemaţi să se trezească din somnul cel de moarte şi aşa ia naştere “Un răsunet”, actualul nostru Imn Naţional. “Doruleţul” a cântat alături de întreagă sala celebră romanţă eminesciană a lui Guilelm Şorban, “Mai am un singur dor”, dar mai ales, cu toţi artiştii pe scena, “Ciobănaş cu 300 de sute de oi”, cântec emblematic care încheie, simbolic, în ultimii ani, toate marile festivaluri ale romanţei.

Comisia Naţională a României pentru UNESCO şi Federaţia europeană a asociaţiilor, centrelor şi cluburilor pentru UNESCO au decernat, prin dr. Daniela Popescu, 8 diplome de onoare, iar organizatorii – 23 de Diplome de excelenţă “O viaţă închinată romanţei” şi alte 12 Diplome de excelenţă “Romanţa ne uneşte” unor instituţii cu contribuţii esenţiale la propăşirea romanţei româneşti. Au fost onorate cu diplome, flori, plachete, dar mai ales ovaţii, două mari doamne ale romanţei, frumoase şi distinse amândouă, ale căror recitaluri au însemnat adevărate lecţii de respect pentru acest gen muzical şi pentru tradiţiile lui, prin implicare, gest, talent actoricesc, opţiuni repertoriale, eleganta. Matilda Pascal Cojocăriţă a trecut de la Ionel Fernic şi Constantin Drăghici la contemporanul Constantin Bardan, iar Alina Mavrodin Vasiliu (cum a putut fi atât de proaspătă şi de copleşitoare la miezul nopţii, în ultima seara de festival, după o trudă organizatorică infernală?) A accentuat la rându-i preocuparea întru promovarea repertoriului de data mai recentă, din ultimele decenii, cu piese semnate de Vasile Veselovski, Dan Stoian, Ioan Tomescu, Paraschiv Oprea. Indiscutabil, romanţa românească se află pe mâini bune!

În toamna anului 1968, în actuala clădire de patrimoniu care găzduieşte “Casa romanţei” se semna actul de naştere a festivalului “Crizantema de aur”, care a intrat, după cum se vede, sub cele mai bune auspicii în a doua jumătate de veac a existentei sale. La a 52-a ediţie să speram că vom putea anunţa introducerea romanţei în lista reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii!

Octavian URSULESCU

Comments

comments

Related posts

Leave a Comment

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Susținem cu mândrie Ora Pământului - 30 martie 2019, ora 20:30.
Switch to desktop version