55 de “Crizanteme de aur”

Este absolut incredibil ce au reuşit organizatorii Festivalului naţional al romanţei “Crizantema de aur”: 55 de ediţii neîntrerupt, începând din 1968!

Nu degeaba Târgovişte este numită “Cetatea romanţei”, capitala Dâmboviţei bătând în fiecare toamnă noi şi noi recorduri – de longevitate, de participare (inclusiv internaţională), de noi proiecte şi concerte originale.

De pildă, actuala ediţie a avut ca temă “Romanţa, tezaur cultural naţional”, iar între noutăţi s-au numărat o serie de evenimente asociate festivalului”: Programul naţional de concerte “Romanţa, regina inimilor”, “Conferinţa internaţională “Tineretul şi muzeele” (ediţia a 14-a a fost găzduită de ospitaliera “Casă a romanţei”, muzeu unic inclusiv pe plan european, moderator fiind conf. univ. dr. Ioan Opriş), Omagiu corifeilor romanţei, Programul naţional de concerte “Tinereţea romanţei”, Concertul “Romanţa ne uneşte”.

Altfel spus, aşa cum reiese din această înşiruire, la Târgovişte lucrurile stau cu totul altfel faţă de alte manifestări festivaliere, unde între două ediţii consecutive nu se mai întâmplă absolut nimic.

Cunoscuta interpretă Alina Mavrodin Vasiliu, directoarea artistică a “Crizantemei de aur”, bună cunoscătoare a fenomenului şi tălmăcitoare de clasă a romanţei, acoperă aproape fiecare săptămână a anului cu concerte, simpozioane, întâlniri, conferinţe, lansări, aşa încât romanţa nu trăieşte doar prin cele 3 zile de festival.

De la bun început trebuie să subliniem că dacă festivalul târgoviştean a atins performanţele şi nivelul actual de receptare la scară naţională şi internaţională, meritul îi aparţine în bună măsură acestei artiste trăind cu pasiune dragostea pentru romanţă!

Ea a semnat şi anul acesta direcţia artistică a festivalului, sub egida Asociaţiei culturale “Cetatea Romanţei”.

Festivalul s-a desfăşurat sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO şi cu toţii sperăm în înscrierea cât mai grabnică a romanţei româneşti în lista reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, proiectul fiind în derulare la Ministerul Culturii.

Dacă s-a ajuns la o ediţie a 55-a atât de strălucitoare şi mai ales dacă festivalul nu s-a întrerupt nici în pandemie, meritul aparţine autorităţilor locale, care au înţeles ce “marcă înregistrată” este romanţa.

Aşadar, jos pălăria în faţa organizatorilor: Primăria şi Consiliul local municipal Târgovişte, Consiliul judeţean Dâmboviţa, Centrul judeţean de cultură Dâmboviţa, Teatrul “Tony Bulandra”.

Mai este un aspect extrem de important ce se cere subliniat apăsat, ţinând de calitatea selecţiei, a jurizării şi impunând prestigiu manifestării – colaborarea cu Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, care a fost reprezentată de patru (din totalul de şapte) dintre membrii săi în juriul concursului de Creaţie: Sabin Păutza (preşedinte al juriului), Mircea Drăgan, Viorel Gavrilă şi Paula Seling.

Ceilalţi colaboratori au fost Ministerul Culturii şi Uniunea Muzicienilor din Republica Moldova (cu Svetlana Bivol şi Petre Neamţu în juriu, cel de-al şaptelea jurat fiind tânărul poet Narcis Avădănei, în egală măsură cunoscut om de televiziune).

Co-producători ai manifestării au fost TVR 3 şi TVR Craiova (au transmis în direct, seară de seară, cele 6 ore de concert!), Laura Constantinescu fiind producătoare din partea postului public de televiziune (Gala laureaţilor a fost transmisă în direct şi de Radio România-Antena satelor).

La loc de cinste, ca de obicei, partenerii media: revista “Actualitatea Muzicală” a U.C.M.R., cotidianul “Ultima Oră”, Radio România, Uniunea Ziariştilor Profesionişti din România (care a premiat-o la Gală pe Alina Mavrodin Vasiliu, la rândul ei o jurnalistă de prestigiu), Radio ProDiaspora.

Teatrul “Tony Bulandra” fiind în renovare, a 55-a ediţie a fost găzduită în premieră de cinematograful “Independenţa”, o incintă cum cu siguranţă nu mai există alta în ţara noastră, ţinând tot de teatru, aşa încât Mihai Constantin Ranin, directorul acestuia, l-a transformat într-un adevărat lăcaş de cultură, cu expoziţii permanente de pictură (aşa încât Paul Surugiu-Fuego mai că n-a avut unde să-şi expună lucrările, una din aceasta, el făcând parte din juriu, fiind dăruită câştigătoarei Trofeului), nemaivorbind de sutele de kg de mere (recoltă bogată în Dâmboviţa!) şi de crizanteme.

Această ambianţă de toamnă rodnică şi frumoasă a fost întregită de scenografia lui Bogdan Dobre, dublată de simpatica machetă din turtă dulce şi marţipan a muzeului “Casa romanţei”, adusă de la Viena de poeta Gabriela Raucă. În ziua când acest cinematograf va avea şi cabine pentru artişti va deveni o sală de spectacole de nivel european!

În excelentul program de sală (realizare tipografică de excepţie, nemaivorbind de informaţiile diverse), Teodor Vasiliu, dr. în istorie şi fondator al muzeului “Casa romanţei”, inserează câteva grăitoare opinii ale unor personalităţi.

Spicuim: “Lumea romanţei semnifică glorificarea muzicii autentice, în care melodia fermecătoare şi poezia de delicată muzicalitate se îmbină armonios, generând o ambianţă nostalgică, evocatoare, emoţionantă” (Doru Popovici); “Crizantema de aur este, fără rezerve, o realizare demnă de toată lauda, este cert originală prin unicitatea ei, aplecare sfioasă asupra unui cântec de esenţă pur românească”; “Departe de a fi un gen istovit, romanţa continuă să îmbrace aspecte contemporane, încât se poate urmări o linie evolutivă în neîntruptă schimbare, modificare, adaptare, de la cântecele de lume ale lui Anton Pann – romanţe şi ele în mare parte – la Ion Vasilescu” (George Sbârcea); “Romanţa a încins brâu în jurul pămîntului încă din adâncul veacurilor numai prin propriile puteri ale frumuseţii sentimentelor profund omeneşti pe care le poată cu ea: fără boabe şi linii, fără creion şi cerneală, fără căruţă, fără tren” (Ion Vasilescu); “În peisajul trepidant al vieţii cotidiene, cântecul liric, romanţa, acest gen atât de specific muzicii româneşti, rămâne parcă balsamul romantic veşnic amintitor de dragoste, de tinereţe, al omului conteporan” (Viorel Cosma); “Crizantema de aur a rămas unul dintre puţinele festivaluri de suflet ale muuzicii româneşti. Romanţa este reprezentativă pentru suflet, dar şi pentru muzica românească” (Titel Popovici); “Romanţa a creat un univers al nobleţei, al duioşiei, al stării de vis, contribuind din plin la îmbogăţirea spirituală a creaţiei româneşti” (Ludovic Spiess); “Crizantema de aur este sărbătoarea unui patrimoniu de mare preţ al României – regina muzicii româneşti” (Henry Mălineanu)…

Aşa concursul de Creaţie a suscitat pe drept cuvânt cel mai mare interes.

Dincolo de faptul că este extrem de importantă înnoirea repertoriului de romanţe (ceea ce s-a realizat din plin în ultimii ani, lucrări valoroase adăugându-se celor clasice, inevitabil preferate de marele public), anul acesta competiţia a adus faţă în faţă nu mai puţin de 5 membri ai UCMR, Horia Moculescu şi Adrian Romcescu debutând în postura de autori de romanţă!

Premiile au fost înmânate, alături de preşedintele juriului, Sabin Păutza, de primarul Daniel Cristian Stan (un mare sprijinitor al festivalului) şi de Alina Mavrodin, sub privirea încântată, din primul rând, a doamnei Daniela Popescu, preşedinte al Federaţiei Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor UNESCO din Europa şi America de Nord (FEACU).

Premiul special al Uniunii Muzicienilor din Republica Moldova a mers către compozitorul din Chişinău Ilie Văluţă, co-autor al textului (alături de Radmila Popovici, nepoata Ilenei Popovici), pentru piesa “Crizantema surori”, cântată de Diana Văluţă.

Se ştie că la Chişinău are loc festivalul “Crizantema de argint”, fratele mai mic al celui de la Târgovişte, la care iau parte probabil (aşa ar fi normal), în juriu şi la microfon, şi artişti de dincoace de Prut.

Un alt premiu special, cel al Fundaţiei “Henry Mălineanu” (compozitor cu câteva creaţii memorabile la activ), a fost acordat, la debut, lui Sile Jercan, pentru piesa “Scrisori de dor” (versurile Camelia Florescu, interpretare Nicoleta Vasile).

Poeta Camelia Florescu semnează şi versurile următoarei piese distinse cu Premiul special “Cetatea Romanţei”, ce l-a adus din nou pe podium pe Dumitru Caulea, de la Cernăuţi, Ucraina – romanţa sa, intitulată “Sub ploi de flori”, fiind cântată de Georgeta Plută.

A revenit printre laureaţi (are la activ chiar şi un premiu I) şi ieşeanul Maricel Maxim, răsplătit cu Premiul special “Romanţa ne uneşte” pentru melodia “Iubirea mea, romanţa” (versuri Viorel Vaşuta, solist Aurel Niamţu).

Compozitorul basarabean Adrian Beldiman a primit Premiul special “Tinereţea romanţei” pentru “În grădina “Te iubesc”“, versuri Luminiţa Dumbrăveanu şi interpretare Artista poporului din Republica Moldova Silvia Goncear.

Aminteam de membrii U.C.M.R., evident favoriţi prin prisma valorii şi performanţelor anterioare, nemaivorbind de experienţa profesională superioară.

Ei bine, spre cinstea ei, între cei patru laureaţi a reuşit să se “strecoare” doar talentata Camelia Florescu, cu un excepţional premiu II pentru romanţa pe versuri proprii (şi evident în interpretarea ei, fiind înainte de toate o solistă cunoscută) “De la fereastra inimii mele”.

Adrian Romcescu şi-a făcut un debut notabil cu melodia “Ţi-am luat iubirea cu-mprumut”, pe versuri de Andreea Andrei, cântată de promiţătorul solist din Vălenii-Şomcutei, jud. Maramureş, Andrei Petruş (iată de ci că romanţa întinereşte şi la capitolul interpretare!).

Petre Marcel Vârlan, conf. univ. dr. la Facultatea de muzică din Braşov, a intrat şi anul acesta în palmares cu romanţa pe versuri proprii “Cu romanţa la braţ”, încredinţată studentului său Ciprian Cucu şi distinsă cu premiul III.

Anul acesta a apărut în palmares un prestigios premiu al UCMR, preşedintele Dan Dediu apreciind importanţa romanţei ca gen muzical de patrimoniu, precum şi faptul că la “Crizantema de aur” are loc singurul concurs de Creaţie din ţară, unde breasla profesioniştilor muzicii este firesc implicată.

Mai mult decât meritat şi inspirat, juriul a acordat premiul celor care au ocupat primele două poziţii în clasamentul final, ambele romanţe fiind adevărate bijuterii ale genului.

Aşadar, premiul I şi premiul UCMR a fost acordat lui Horia Moculescu (debut în romanţă la vârsta maturităţii!), pentru superba lui compoziţie cu parfum autobiografic, pe versuri de Dana Dorian, “Anii mei”, în care l-a acompaniat la pian pe Aurelian Temişan, alt câştig cert pentru festival.

Trofeul “Crizantema de aur” 2022 şi Premiul U.C.M.R. l-au avut ca destinatar pe Nicolae Caragia, de asemenea cu o piesă minunată pe versuri de Daniela Doroftei, “Ce dor îmi e de tine, tată!”, adusă emoţionant la microfon de Marius Bălan (care tocmai cucerise trofeul festivalului de romanţe “Rapsodii de toamnă” de la Câmpulung-Muscel, deci are mână bună!).

Concertele au fost astfel structurate în festival încât în prima parte, în fiecare seară, a acompaniat orchestra “Dor românesc” din Bistriţa, condusă de Ştefan Cigu, iar în partea a doua orchestra “Romanţa” dirijată de Lucian Vlădescu.

Foarte legat de festival încă din tinereţe, acestuia din urmă i s-a decernat Diploma “Suflet de romanţă”, la aniversarea a 70 de ani de viaţă, aceeaşi diplomă revenindu-i poetului şi jurnalistului George Coandă, 85.

Romanţele laureate an de an la secţiunea de Creaţie a festivalului sunt preluate imediat de toţi reprezentanţii genului, inclusiv de cei tineri, care le introduc în repertoriul lor.

Acesta este marele câştig al competiţiei, ce-i stimulează pe creatori să elaboreze cântece cât mai frumoase, care să se menţină în memoria publicului alături de piesele clasice. Aşa s-au petrecut lucrurile şi anul acesta la secţiunea de Interpretare.

Asemeni tuturor concertelor din prima parte a spectacolelor din cele 3 seri, şi acesta a fost prezentat cu şarm şi documentat de talentaţii actori Miruna Ionescu şi Silviu Biriş, în timp ce în partea a doua s-a distins ca de fiecare dată frumoasa, eleganta şi inteligenta actriţă Alexandra Velniciuc.

Finaliştii de la Interpretare au fost acompaniaţi de orchestra ”Dor românesc” dirijată de Ştefan Cigu, iar la Gala laureaţilor premiile au fost înmânate de preşedintele juriului, compozitorul Eugen Doga, împreună cu Madlene Şerban (secretar general al UNESCO România), Gabriela Rusu Păsărin (preşedinte al Comisiei de salvgardare a patrimoniului material din Consiliul Culturii), Corneliu Ştefan (preşedinte al Consiliului judeţean Dâmboviţa), Daniel Cristian Stan (primarul Municipiului Târgovişte), fiecare susţinând o scurtă alocuţiune aplaudată de publicul cunoscător, avizat.

Ceilalţi membri ai juriului au fost Daniela Vlădescu, Antoniu Zamfir, Alina Mavrodin Vasiliu, Paul Surugiu-Fuego, Mihaela Mingheraş, Matilda Pascal Cojocăriţa, Ileana Vieru, Adrian Grigoraş şi Silvia Goncear.

Nicolae Palade a primit Premiul special al Uniunii Muzicienilor din Republica Moldova, Carolina Jitaru – Premiul special ”Cetatea Romanţei”, iar Taisia Caraman pe cel intitulat ”Romanţa ne uneşte”.

Alte două Premii speciale au mers la Manuel Bălănică (”Tinereţea romanţei”), respectiv Florentina Soare (”Ioana Radu”).

Primele patru poziţii în ierarhia finală au revenit, aşteptat, unor solişti cu experienţă: premiul III i-a fost înmânat lui Alexandru Aghenie, solist al Operei din Braşov, pe poziţia a doua s-a clasat Ana-Maria Racu, artistă lirică la Teatrul naţional de operetă şi musical ”Ion Dacian” din Bucureşti, iar premiul I a intrat în posesia Lilianei Neciu, solistă a Operei naţionale române din Cluj-Napoca.

Aici se poate relua mai vechea controversă legată de interpretările artiştilor lirici cu studii de canto clasic, ce a dus cu ani în urmă, la propunerea lui Titel Popovici, parcă, la introducerea unei secţiuni separate destinate lor.

A triumfat de justeţe, cucerind Trofeul ”Crizantema de aur” 2022, Florian Popa – preot în Arhiepiscopia Tomisului din Constanţa şi membru al coralei ”Armonia”. El a dat viaţă impecabil romanţelor ”De ce nu-mi vii?” de Ion Filip, pe versuri de Mihai Eminescu, şi ”Romanţa rugăciune” de Dan Stoian, versuri Mircea Block.

Chiar dacă în concurs fiecare finalist a cântat câte o romanţă laureată la ”Crizantema de aur”, juriul n-a recomandat pentru Gală multe dintre acestea  (s-a interpretat, înafară de câştigător, numai câte un titlu), mai precis trei compoziţii ale lui Paraschiv Oprea – ”Romanţa înstrăinării”, ”De-ar şti omul ce-l aşteaptă”, ”Ce ştiţi voi, strunelor?” – şi ”Nu se poate!” de Henry Mălineanu.

În rest mai ales cei în vârstă s-au delectat ascultând, în noile versiuni interpretative, romanţe din repertoriul de aur al genului – ”Mai spune-mi că nu m-ai uitat…”  (de Gherase Dendrino), ”De ce m-aţi dus de lângă voi?” sau ”N-ai să ştii niciodată…” (ultimele două cu autor necunoscut).

Important este că 18 voci, aparţinând unor solişti mai mult sau mai puţin tineri, promit să menţină romanţa aproape de sufletul lor şi s-o cânte şi cu alte prilejuri, nu doar la ”Crizantema de aur”…

Eugen Doga este Artist al poporului şi Maestru emerit al artei în Republica Moldova, academician, membru al UCMR (anul acesta fost distins cu premiul revistei ”Actualitatea Muzicală”) şi, aşa cum am spus, a fost preşedintele juriului la secţiunea de Interpretare.

El a fost omagiat la împlinirea vârstei de 85 de ani printr-un concert extraordinar bazat în bună parte pe piese din opera sa ”Dialogurile dragostei”, pe versuri de Mihai Eminescu şi Veronica Micle: ”Te ştiam numai din nume”, ”Te urăsc”, ”Din pulberea iubirii”, ”Să ţin încă o dată”, ”Ochiul tău iubit”, ”De-aş avea”.

În acompaniamentul orchestrei de cameră a Operei Române din Craiova, dirijor Florian George Zamfir, deschiderea a fost făcută de celebrul vals ”Gramofon”, cu compozitorul la pian.

Prima invitată în acest recital de autor a fost Ana-Maria Donose, soprană la Opera Română din Iaşi, distinsă cu premiul I la ”Crizantema de aur” în 2019, după care a intrat Samuel Barani, angajat al Operei Române din Cluj-Napoca şi deţinător al Trofeului ”Crizantema de aur” 2019.

Fiecare a interpretat minunat câte două piese, apoi au cules aplauze cu un duet, după care au transmis microfonul Nataliei Tanasiiciuc, soprană din Republica Moldova cu o impresionantă carieră internaţională.

Şi ea a revenit cu plăcere la Târgovişte, având în palmares, la ”Crizantema de aur”, premiul I şi premiul special ”Voce cu parfum de crizantemă”.

Ea ne-a reamintit alte două compoziţii de neuitat ale lui Eugen Doga, ”Căsuţa părintească” şi ”Sunt lăcrămioarele”.

Absolventă a UNMB şi membră a UCMR, Paula Seling s-a apropiat în anii din urmă de ”Crizantema de aur”, ca interpretă sau ca membră în juriu.

Cele trei creaţii ale lui Eugen Doga cărora le-a dat viaţă au fost ”Pasăre cu pene albastre”, ”Orice femeie e frumoasă” (iar ea chiar este!) şi, acompaniată de autor la pian, faimosul vals din filmul ”Dulcea şi tandra mea fiară” (după nuvela ”O dramă la vânătoare” de Cehov), considerat de preşedintele american Ronald Reagan drept ”cel mai frumos din toate timpurile”.

Paula Seling a încheiat apoteotic concertul omagial Eugen Doga cu piesa ”Oglinda clipelor”, cântată superb în duet cu Paul Surugiu-Fuego.

Acesta din urmă are, la numai 46 de ani, performanţe remarcabile: este nu doar interpret, dar şi actor, compozitor, scriitor, pictor, cu discuri vândute în tiraje-record şi, după cum se ştie, Artist al poporului în Republica Moldova.

Pe lângă duetul amintit cu Paula Seling a mai oferit un altul, cu soprana Ana-Maria Donose, cu şlagărul ”Codrii mei frumoşi”, dar şi două compoziţii de Eugen Doga intrate în repertoriul său permanent de concert, ”Lumina mea” şi ”Cântec nesfârşit”.

În acompaniamentul orchestrei ”Dor românesc”, dirijor Ştefan Cigu, au mai existat o serie de secvenţe muzicale remarcabile.

A revenit pe scena târgovişteană triumfătoarea de anul trecut, Cristina Bugnar, iar ieşenii Nina Cuciuc şi Ion Amiteteloaie au oferit medalioane omagiale Angela Moldovan, respectiv Ioana Radu.

Două invitate din Basarabia au susţinut la rândul lor microrecitaluri de ţinută – este vorba de Veronica Roşca, câştigătoare a Trofeului ”Crizantema de argint” la Chişinău în 2021, şi de Valentina Volontir.

Partea I a concertului extraordinar ”Romanţa, regina inimilor” a prilejuit spectactorilor aşteptate reîntâlniri cu câteva nume legate indisolubil de romanţă, fiecare apariţie a lor fiind o adevărată încântare: Daniela Vlădescu, Matilda Pascal Cojocăriţa, Sorin Lupu, Bogdan Hrestic, cărora li s-a alăturat, într-o emoţionantă evocare a regretatului ei soţ, compozitorul Dumitru Lupu – delicata, feminina Ileana Şipoteanu (apropierea vedetelor de muzică uşoară – vezi şi cazurile Paul Surugiu-Fuego, Paula Seling, Aurelian Temişan – de lumea atât de specială a romanţei nu poate fi decât benefică).

Scriam undeva cât de importantă este acţiunea de împrospătare a fondului muzical al romanţei, pentru a dovedi tuturor, dacă mai este nevoie, că avem de-a face cu un gen viu, în permanentă devenire, adaptare, fără a renunţa la tradiţiile centenare.

Acelaşi lucru este valabil şi în ceea ce priveşte interpreţii, drept care directoarea artistică a manifestării a programat în seara a doua concertul ”Tinereţea romanţei”, cu romanţe laureate în concursul de Creaţie interpretate de solişti premiaţi la rândul lor în secţiunea de Interpretare – o nouă generaţie de cântece şi de interpreţi ce vin să întinerească acest gen.

Ne-am putut convinge cu această ocazie de viabilitatea celor două competiţii. În prima categorie au intrat romanţele ”Lasă, toamnă” de Petre Marcel Vârlan, ”Când ai albit, iubite?” şi ”Mă aprind de dorul tău” de Constantin Bardan, ”Povestea mea” de Nicolae Caragia, ”Revedere” de Dumitru Caulea, ”O rugăciune” de Marcel Iorga, ”De ce pleci, de ce-ai veni?” de Maricel Maxim, ”O mie de cuvinte” de Bela Andraşi, ”De-aş fi în inima ta” de Horia Făgărăşanu, ”Toamnă, nu vreau să te primesc!” de Camelia Florescu.

Iar viitorul interpretativ al romanţei a fost reprezentat în acest concert, acompaniat de orchestra ”Romanţa” condusă de Lucian Vlădescu, de vocile remarcabile ale soliştilor Camelia Florescu, Vasilica Tătaru, Alina Huţu, Ciprian Cucu, Marius Bălan, Georgeta Plută, Iura Ţiple, Iulian Bratu, Nicoleta Vasile, Aurel Niamţu şi Darius Divian Iordănescu, toţi îngemănându-şi vocile, la final, în interpretarea celebrei ”Deschide, deschide fereastra”.

Au fost apreciate şi piesele, şi soliştii, dar triumful serii i-a aparţinut puştiului de 11 ani din Târgovişte Rareş Stoica.

Acest autentic ”Boboc de crizantemă” a fost ovaţionat la scenă deschisă după ce a cântat ”Linişte, dorm violetele” de Alexandru Corfescu. În acompaniamentul aceleiaşi excelente orchestre ”Romanţa” festivalul s-a încheiat ”en fanfare” cu partea a II-a a concertului ”Romanţa, regina inimilor”, de această dată cu participare internaţională, cu cinci mari vedete ale genului.

Eliberată în mare parte de rigorile organizatorice, Alina Mavrodin Vasiliu a redevenit artista de mare forţă care domină de mulţi ani peisajul romanţei.

Ea a aniversat 35 de ani de carieră strălucită, începută cu victoria de la Mamaia 1987, dovedindu-se  cu adevărat o regină a inimilor cu vibranta tălmăcire a unor creaţii de Vasile Veselovski, George Grigoriu şi Paraschiv Oprea.

Tocmai pentru a dovedi universalitatea romanţei, ea a invitat în acest program de final patru artişti cu voci remarcabile, ambasadori ai acestui gen muzical cu care ne mândrim pe drept cuvânt.

Elevă a Artei Florescu şi a Ilenei Cotrubaş, Mihela Mingheraş şi-a continuat cariera lirică în Franţa, unde este stabilită. Şi-a amintit cu emoţie de precedenta sa apariţie la ”Crizantema de aur”, când a cântat sub bagheta lui Paraschiv Oprea, şi a dat viaţă excepţional unor compoziţii semnate de Mia Braia şi Dan Mizrahy.

În schimb nu l-a uitat pe ”Bebe” Oprea, căruia i-a cântat o piesă potrivită statutului său actual (”Romanţa fiului rătăcitor”) braşoveanul Codruţ Bârsan, fiindcă este stabilit la Chicago, în SUA, unde este profesor şi artist liric. El a traversat din nou Oceanul, după Trofeul cucerit aici în 2001, neuitându-l nici pe corifeul târgoviştean Ionel Fernic. Giorgio Martin este laureat al ”Crizantemei de aur”, fiind doctor în muzică şi tenor la Teatrul de Operă din Wiesbaden, Germania. Şi în cazul său dorul de casă se pare că funcţionează, dovadă că a apelat la ”Romanţa înstrăinării” de Paraschiv Oprea, alături de un şlagăr autentic semnat Aurel Giroveanu. Artistă a poporului în Republica Moldova, Silvia Goncear a cucerit Trofeul ”Crizantema de aur” în 2008 şi de atunci este nelipsită de la Târgovişte. Ea a optat pentru romanţe aparţinând lui Henry Mălineanu, Titel Popovici şi Adrian Beldiman.

Dar spectacol a existat şi în foyer-ul sălii, acolo unde pe câteva ecrane mari erau proiectate în permanenţă filmări de la precedentele ediţii ale festivalului, iar spectatorii frunzăreau încântaţi superbul program de sală, de fapt o adevărată broşură color cum nu există la nici o altă manifestare muzicală.

Aici au avut loc în pauze lansări de carte şi disc, întâlniri cu protagoniştii, şedinţe de autografe. În ceea ce priveşte cărţile, şi-au lansat recente volume Eugen Doga (”Viaţa mea aşa cum a fost să fie”), Paul Surugiu-Fuego (”Confesiuni. Cu sufletul pe scena viaţii”), Narcis Avădănei (cărţile de poezie ”Nebun de dragoste” şi ”Tăinuind o lumină”), Sabin Păutza (”100 de glume” – co-autor Florian Lungu), Ileana Vieru (”Anotimpurile Ianei”, ”Culorile fetei în alb şi negru”), Camelia Florescu (”Evadare din mine”, ”Nu-s o fată ca oricare”), Gabriela Raucă (”Simfonia culorilor”, ”Reţete de suflet”), M. Niţă, C. G. Şonea, A.-C. Stăiculescu (”George Coşbuc şi romanţa”), Mircea Drăgan (Caiete cu partituri).

Extrem de căutate şi epuizate rapid au fost CD-urile editate de casa de discuri Eurostar: ”Drumul amintirilor”, ”Păstraţi iubirea (Eugen Doga), ”Comori ale romanţei”, ”Colindă-ne, Doamne!” (Alina Mavrodin Vasiliu), ”Nu-s o fată ca oricare” (Camelia Florescu), ca şi albumele lui Mircea Drăgan.

Chiar dacă n-a fost o ediţie jubiliară, cum greşit s-au exprimat unii, ”Crizantema de aur” – 55 a fost cu siguranţă una cu adevărat excepţională în cele mai multe din segmentele ei – densă, complexă, răspunzând tuturor gusturilor şi vârstelor, cu un nivel muzical absolut remarcabil, cu dotări tehnice de clasă, cu melodii inspirate şi voci superbe, cu jurii obiective şi premii pe măsură.

Una peste alta, încă o victorie a bunului gust şi a calităţii, un triumf al romanţei!

Octavian URSULESCU

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.