A treia aniversare a victoriei în Războiul Patriotic
Au trecut aproape trei ani de la începutul Războiului Patriotic de 44 de zile, care a pus capăt celor 30 de ani de ocupație armeană a teritoriilor recunoscute internațional ale Republicii Azerbaidjan și a restabilit integritatea teritorială a statului nostru.
Acest război trebuie privit în contextul agresiunii militare a Armeniei împotriva Azerbaidjanului în urma căreia a fost ocupat 20% din teritoriul Republicii Azerbaidjan. Aproape un milion de azerbaidjeni care locuiau pe aceste teritorii, precum și în Armenia, au fost supuși purificării etnice și expulzați din casele lor, peste 20 de mii de persoane și-au pierdut viața, 50 de mii de persoane au fost rănite, 5 mii de persoane au dispărut.
Ca urmare a ocupației, 877 de orașe, sate și așezări au fost jefuite, distruse și arse. Armenia a dus, de asemenea, o politică sistematică de distrugere, jefuire și deturnare a moștenirii culturale azerbaidjene în teritoriile pe care le-a ocupat timp de 30 de ani.
În urma semnării unui acord de încetare a focului în 1994, în ciuda adoptării de către Consiliul de Securitate al ONU a patru rezoluții privind soluționarea conflictului (rezoluțiile numărul 822 din 30 aprilie, numărul 853 din 29 iulie, numărul 874 din 14 octombrie, numărul 884 din 11 noiembrie 1993), care necesită retragerea imediată, necondiționată și completă a forțelor armene de pe teritoriile ocupate din Azerbaidjan, Armenia a refuzat în mod deliberat să implementeze aceste rezoluții, precum și deciziile altor organizații internaționale privind soluționarea conflictului în cadrul integrității teritoriale a Azerbaidjanului.
Profitând de lipsa de hotărâri a organizațiilor internaționale, Armenia a atacat pozițiile forțelor armate azerbaidjene în aprilie 2016. Iar după 2018 procesul de pace a fost zdruncinat puternic după venirea la putere în Armenia a lui Nikol Pashinyan în urma acțiunilor lui provocatoare cum ar fi o serie de vizite ilegale pe teritoriile ocupate din Azerbaidjan, precum și declarația sa populistă: „Karabah este Armenia și punct”.
În iulie 2020, ca o continuare a activităților subversive, forțele armate armene au încălcat grav regimul de încetare a focului la granița dintre cele două state și au tras în pozițiile grănicerilor azerbaidjeni și ale satelor din regiunea Tovuz din Azerbaidjan, o regiune care nu este situată lângă Karabah, ci într-o altă parte a țării, la granița de stat armeano-azerbaidjană.
Acest eveniment nu a fost o simplă coliziune a frontierei, partea armeană a planificat cu atenție această provocare – locul atacului nu a fost ales întâmplător, regiunea Tovuz este importantă pentru Azerbaidjan în ceea ce privește implementarea proiectelor regionale de energie și transport de amploare. Asemenea declarații și acțiuni provocatoare ale părții armene au fost evaluate de un număr de cercetători ca fiind o abandonare completă a procesului de negociere.
În discursul său în cadrul dezbaterilor generale ale celei de-a 75-a sesiuni a Adunării Generale a ONU din 25 septembrie 2020, președintele Republicii Azerbaidjan, Ilham Aliyev, a remarcat moartea soldaților azerbaidjeni, precum și daune grave aduse infrastructurii civile ca urmare a provocărilor armene. Iar pe 27 septembrie 2020, forțele armate azerbaidjene au lansat o contraofensivă pentru a preveni noi provocări armene.
Încă din primele zile, forțele armate azerbaidjene au învins decisiv forțele armate armene și le-au obligat să se predea. În timpul războiului, numit mai târziu Războiul Patriotic de 44 de zile, Azerbaidjanul a reușit să obțină mari realizări militare, cu pierderi minime. Orașul Djabrayîl a fost eliberat pe 4 octombrie, Fuzuli pe 17 octombrie, Zanghilan pe 20 octombrie. După eliberarea inițială a mai multor sate și poduri strategice, forțele armate azerbadjene au eliberat complet granița dintre Azerbaidjan și Iran pe 23 octombrie. Ulterior, orașul Gubadlî a fost eliberat pe 25 octombrie, iar orașul Șușa pe 8 noiembrie.
Operațiunea de eliberare a orașului Șușa va rămâne cu siguranță în istoria militară. Șușa – coroana și inima Karabahului, reprezintă o fortificație naturală din punct de vedere militar, așa că era imposibil de pătruns în oraș cu tancuri sau alte arme grele. Au existat două opțiuni pentru eliberarea orașului.
În primul caz, forțele inamice din oraș ar fi putut fi distruse de lovituri aeriene și foc de artilerie. Conducerea azerbaidjană nu a acceptat acest scenariu, deoarece bombardarea orașului ar fi cauzat pagube grave.
Prin urmare, a fost aleasă o tactică alternativă – soldații și ofițerii azerbaidjeni au traversat prin păduri dese și râpe adânci cu arme ușoare, au escaladat munții și au învins inamicul în luptă strânsă.
Neputincioase pe câmpul de luptă, forțele armate armene au comis crime oribile împotriva populației civile, încălcând grav normele și principiile dreptului internațional, inclusiv Convenția de la Geneva din 12 august 1949.
Ca urmare a atacurilor cu rachete balistice a orașelor Gandja, Mingacevir, Barda, Tartar, Gabala, districtele Siyazan și Hizî și alte așezări situate departe de linia frontului, peste 100 de civili, inclusiv 11 copii, au fost uciși și peste 450 de persoane au fost rănite.
Uciderea premeditată a civililor din Azerbaidjan de către forțele armate armene a fost încă o crimă de război a Armeniei săvârșita împotriva poporului azerbaidjan. Spre deosebire de Armenia, armata azerbaidjană nu a tras niciodată asupra civililor pe tot parcursul conflictului.
Azerbaidjanul a obținut victoria în Războiul Patriotic de 44 de zile prin asigurarea efectivă a implementării documentelor ONU și altor organizații internaționale privind conflictul, și-a restabilit integritatea teritorială și a creat o nouă realitate geopolitică în Caucazul de Sud.
Declarația trilaterală semnată la 10 noiembrie 2020 de președinții Azerbaidjanului și Rusiei și prim-ministrul Armeniei, a pus capăt celor peste 30 de ani de conflict și a introdus un nou format de activități care vizează dezvoltarea viitoare a Caucazului de Sud. Astfel, victoria militară a Azerbaidjanului a forțat Armenia să capituleze. Declarația prevede, de asemenea, stabilirea noilor linii de comunicații și de transport care vor lega Republica Autonomă Nahcivan de regiunile de vest ale Azerbaidjanului (coridorul Zanghezur).
În urma semnării Declarației Trilaterale, Azerbaidjanul, spre deosebire de Armenia, a efectuat mai mulți pași pentru a-și demonstra adevărata sa intenție de normalizare a relațiilor cu Armenia. Guvernul nostru este hotărât să reintegreze cetățenii de origine armeană în sferele politice, sociale și economice ale Azerbaidjanului, garantând aceleași drepturi și libertăți, indiferent de apartenența etnică sau religioasă. Acest lucru este accentuat în mod constant de către președintele Ilham Aliyev în discursurile sale. Declarația Trilaterală stipulează recunoașterea integrității teritoriale a Republicii Azerbaidjan și încheie conflictul din Karabah. Acest lucru creează o oportunitate importantă pentru pace și cooperare durabilă în regiune, însă toate acestea necesită eforturi comune, voință și determinare inclusiv a părții armene.
Cu toate acestea, în ciuda faptului că războiului dintre cele două țări a fost încheiat, Armenia a continuat să comită provocări și crime împotriva Azerbaidjanului, amenințând astfel pacea și securitatea regională. Refuzul continuu al Armeniei de a elibera complet hărțile exacte ale sutelor de mii de mine antitanc și antipersonal îngropate pe teritoriile eliberate și de a lansa delimitarea și demarcarea frontierei, provoacă daune procesului de normalizare post-conflict.
În septembrie 2023, ca urmare a unui act terorist comis de forțele armate armene, 6 cetățeni azerbaidjeni, inclusiv doi civili, și-au pierdut viață. Nu a fost prima dată când Armenia a comis atacuri teroriste împotriva Azerbaidjanului.
După încheierea celui de-al Doilea Război din Karabah și până astăzi, peste 300 de cetățeni azerbaidjeni au devenit victime ale terorii minelor. După acest atac terorist, Azerbaidjanul a lansat măsuri antiteroriste de natură locală și într-o singură zi au fost îndeplinite toate sarcinile, teroriștii au fost pedepsiți. Regimul separatist marionetă creat de Armenia pe teritoriul ocupat al Azerbaidjanului și ramificațiile sale au fost abolite.
Trebuie să remarc că, în urma măsurilor locale antiteroriste, militarii noștri au dat dovadă de mare eroism, curaj și profesionalism. O parte semnificativă a echipamentului militar staționat ilegal de statul armean pe teritoriile azerbaidjene și care nu a fost încă retras, în ciuda obligațiilor Armeniei, a fost complet distrusă. Înainte de începerea operațiunii, toate formațiunile noastre militare au primit instrucțiuni serioase ca populația armeană care trăiește în regiunea Karabah să nu fie atacată ca urmare a măsurilor locale antiteroriste, iar populația civilă să fie protejată. Totodată, au fost date instrucțiuni de a nu efectua niciun atac asupra infrastructurii civile, de a dezactiva doar infrastructura militară.
Iar data de 15 octombrie 2023 va fi gravată pentru totdeauna în memoria poporului din Azerbaidjan ca simbol al sărbătoririi dreptății. Tocmai la această dată, președintele Republicii Azerbaidjan, învingătorul Comandant-Șef Ilham Aliyev, la 20 de ani de la alegerea sa ca lider al țării noastre, a pus capăt anilor de suferință a poporului azerbaidjan prin ridicarea drapelului nostru național în Hankendi, Hodjalî, Aghdara, Hodjavand și Askeran. Astfel, au fost eliberate toate pământurile noastre, a luat sfârșit separatismul în țara noastră și s-a oficializat victoria istorică a Azerbaidjanului.
Ridicarea drapelului Azerbaidjan la Hankendi este cea mai mare contribuție adusă poporului nostru în „Anul Heydar Aliyev”. Ținând un discurs cu această ocazia, Președintele Republicii Azerbaidjan Ilham Aliyev a spus: „A vedea Karabah-ul liber a fost visul principal al lui Heydar Aliyev și al tuturor azerbaidjenilor din lume. Am îndeplinit acest vis, visul poporului Azerbaidjan.”
Astăzi, în Karabah se desfășoară lucrări colosale de restaurare și construcție, viața se întoarce în aceste locuri. De aproape trei ani, pe aceste teritorii distruse de inamic s-au efectuat lucrări de construcții și restaurare de amploare. În doar un an au fost construite și puse în funcțiune cele mai moderne aeroporturi internaționale din Fuzuli și Zanghilan, „Drumul Victoriei” către Șușa, iar multe monumente istorice au fost restaurate. În teritoriile eliberate se construiesc noi drumuri, poduri și tuneluri. De asemenea se construiesc clădiri rezidențiale, școli, spitale și alte facilități.
Odată cu relocarea primilor locuitori în „satul inteligent” construit în Zanghilan, a început Programul „Marea Întoarcere”. Oamenii care au suferit de pe urma agresiunii armene au trăit în condiții dificile – au experimentat stres moral și au fost lipsiți de dreptul lor legal de a se întoarce pe pământurile natale. Până în prezent, 2.300 de foști strămutați intern s-au reîntors pe meleagurile lor, iar până la sfârșitul acestui an numărul acestora va fi de 5.500 de persoane. La sfârșitul primei etape a Programului Marea Întoarcere – la sfârșitul anului 2026, 140 de mii de oameni vor locui în Karabah și Zanghezurul de Est.
De la sfârșitul celui de-al Doilea Război din Karabah și până în prezent, 7 miliarde de dolari au fost cheltuiți din bugetul Azerbaidjanului pentru restaurarea teritoriilor eliberate. Bugetul minim pe care îl planificăm pentru anul viitor și care va fi discutat în curând în parlamentul nostru este de 2,4 miliarde de dolari.
Politica atentă, decisivă a președintelui Ilham Aliyev, puterea economică, armata modernă a Azerbaidjanului, unitatea poporului și a guvernului au devenit principalii factori care au asigurat victoria noastră istorică. S-a pus capăt etapei în care poporul azerbaidjan a trăit o lungă perioadă cu durere în suflet că și-a pierdut pământurile natale și s-a scris o altă pagină eroică glorioasă în istoria poporului nostru, dovedind lumii întregi că suntem un popor victorios, cu un spirit neîntrerupt.
Integritatea teritorială a Republicii Azerbaidjan a fost asigurată, astfel, Azerbaidjanul a implementat de unul singur 4 documente importante adoptate de Consiliul de Securitate al ONU în 1993 în legătură cu această problemă.
Victoria câștigată a fost rezultatul logic al unei politici consistente și principiale de restabilire a integrității teritoriale a Azerbaidjanului, a cărei fundație a fost pusă de liderul național Heydar Aliyev și care a fost continuată cu succes de președintele Ilham Aliyev.
Cuvintele președintelui Ilham Aliyev rostite într-un discurs adresat poporului pe Aleea Martirilor din 8 noiembrie 2020, ziua în care orașul Șușa a fost eliberat de sub ocupație, răsună pe buzele tuturor: ”Dragă Șușa, ești liber, dragă Șușa, ne-am întors, dragă Șușa, te vom reînvia!”
Ținând cont de semnificația istorică a acestei zile, prin Ordinul președintelui Republicii Azerbaidjan Ilham Aliyev din 3 decembrie 2020, 8 noiembrie a fost declarată Ziua Victoriei în Republica Azerbaidjan.
Dr. Huseyn N. Najafov,
Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar
al Republicii Azerbaidjan în România
Pingback: A treia aniversare a victoriei în Războiul Patriotic – Ultima Oră - newsflash