Ambițiile energetice ale UE implică tăierea masivă a pădurilor, pentru biomasă

În îndeplinirea obiectivelor energetice din 2020, statele membre ale Uniunii Europene au stabilit ținte ambițioase de creștere a producției de energie regenerabilă.

În acest tablou, un loc central îl ocupă biomasa solidă, care este clasificată în prezent ca zero carbon. Doar că mai toată această biomasă provine din pădurile europene – majoritatea din copaci întregi, vârfuri și ramuri, potrivit Centrului Comun de Cercetare al UE.

Cu impact major asupra climei și biodiversității, această industrie care implică recoltarea lemnului déjà crește ca Făt Frumos.

În timp ce eșecurile pieței și alte bariere ridicate de tot felul de interese încetinesc adoptarea unor tehnologii cum ar fi pompele de căldură, recltarea lemnului este pe cale să explodeze.

Ce urmează, în afară de decimarea pădurilor? După cum subliniază o scrisoare adresată liderilor mondiali și semnată de 500 de oameni de știință și economiști, recoltarea și arderea lemnului provoacă o dublă problemă climatic – adaugă carbon în atmosferă imediat și împiedică desfășurarea unor surse de energie cu adevărat curate. Acest lucru se întâmplă înainte de a lua în considerare efectele nocive pe care le are arderea lemnului asupra biodiversității și sănătății umane.

Decizii lăsate în seama statelor membre

Alte date concrete dau măsura trecerii ultrarapide la energia verde – aproximativ 14% din bioenergia utilizată în Europa este de origine necunoscută, potrivit unui raport al UE, care subliniază necesitatea îmbunătățirii urmăririi lemnului ars pentru producerea de electricitate.

Raportul centrului de cercetare intern al Comisiei Europene a descoperit, de asemenea, un decalaj de 20% între utilizarea raportată a biomasei în sectoare precum mobilierul sau construcțiile și alte utilizări.

Acest decalaj „poate fi atribuit aproape în totalitate consumului de energie”, arată Centrul Comun de Cercetare al UE. Raportul Comisiei concluzionează că „majoritatea biomasei forestiere produce mai multe emisii de gaze cu efect de seră decât cărbunele, petrolul și gazul”.

Potrivit lui Ragnar Jonsson, cercetătorul principal din spatele studiului amintit, datele disponibile la capitolul exploatare a lemului și mai ales în ce scop sunt dificil de comparat și ar fi necesară o monitorizare mai atentă a pădurilor, în special prin observarea prin satelit.

Dacă vrem să îndeplinim obiectivele climatice pentru 2030 și 2050, trebuie să reducem emisiile în următorii 10 ani, nu să creștem poluarea cu carbon prin arderea lemnului pentru energie. Uniunea trebuie să își reformeze politicile de biomasă cât mai repede posibil”, punctează dr. Louise Vet, fost director al Institutului olandez de ecologie.

Trebuie să protejăm și să refacem pădurile peste tot. Pădurile noastre sunt acum într-o stare gravă și trebuie să luăm măsuri urgente pentru a inversa declinul”, spune și Frans Timmermans, șeful politicilor europene de climă.

Dar Centrul Comun de Cercetare al Comisiei s-a abținut de la sugerarea unor politici bioenergetice mai dure la nivelul blocului comunitar, raportul notând acestea sunt decizii lăsate în seama lăsată statelor membre.

„Comisia își eludează responsabilitatea. Admite, practic, în acest raport că politicile UE în domeniul bioenergiei accelerează schimbările climatice, apoi trimite mingea în curtea statelor membre pentru a remedia problema. Avem nevoie urgent de reguli de biomasă care să fie înăsprite în Directiva UE privind energia regenerabilă, înainte de a se produce alte daune”, atrage atenția Alex Mason, de la Biroul de politici europene al World Wild Fund.

Roxana Istudor

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.