Asiaticii investesc în cărbune, americanii dau în judecată giganți ai petrolului
Cinci țări asiatice pun în pericol ambițiile climatice globale, investind în 80% din noile fabrici de cărbune planificate din întreaga lume, arat un raport al Grupului Carbon Tracker. Mai precis, China, India, Indonezia, Japonia și Vietnam intenționează să construiască mai mult de 600 de unități pe cărbune, în ciuda apelurilor din partea experților ONU de a se renunța la toate noile centrale de cărbune.
China este cel mai mare investitor mondial în cărbune, deși este campioană la producția de panouri solare și instalații eoliene, care ar putea genera încă de pe acum electricitate mai ieftină decât mai mult de 85% din centralele de cărbune existente din țară.
În India, cel de-al doilea mare producător de energie din cărbune din lume, și în Indonezia, energia regenerabilă va putea, de asemenea, să depășească cărbunele până în 2024, în timp ce în Japonia și Vietnam, cărbunele va fi neeconomic în comparație cu sursele regenerabile de energie până în 2022. Și totuși…
„Campanii de minciuni și înșelăciune”
În celălalt capăt al lumii, după un secol de putere economică și politică extraordinară, giganții petrolieri americani se confruntă cu un val de procese fără precedent, intentate și de orașe, dar și de state americane și de comunități, în care sunt acuzați că au distrus planeta cu bună știință.
Orașele de coastă care se luptă să mențină la distanță creșterea nivelului mării, statele din vestul țării, care urmăresc „mega-ploile” ce distrug culturile și casele, comunitățile de pescari, care pierd capturile din cauza apelor în continuă încălzire, toate aceste entități cer acum conglomeratelor petroliere să plătească daune și să ia măsuri urgente pentru a reduce daunele generate de arderea combustibililor fosili.
Potrivit unei anchete „The Guardian”, izbitoare în aceste zeci de procese sunt acuzațiile că industria a agravat semnificativ criza mediului prin campanii de minciuni și înșelăciune, care s-au întins pe de zeci de ani, pentru a suprima avertismentele propriilor lor oameni de știință cu privire la impactul combustibililor fosili asupra climei.
„Suntem într-un punct de cotitură. Chiar dacă au șanse destul de mari de a câștiga litigiile pe alocuri, descoperirea unor acțiuni clar greșite și mai ales demonstrarea faptului că acești giganți știau că produsele lor sunt nocive și că mințeau publicul vor slăbi cu adevărat capacitatea industriei de a se opune legislației”, punctează Daniel Farber, profesor de Drept la Universitatea din California, Berkeley.
„Publicitate falsă și păcălirea consumatorilor”
Care este rechizitoriul sintetizat de publicația britanică? De zeci de ani, companiile de petrol și gaze din SUA au înțeles schimbările climatice și pericolele pe care le prezintă combustibilii fosili.
An după an, șefii de la vârf au auzit aceste alarme de la propriii lor oameni de știință, ale căror avertismente erau explicite și adesea teribile. În 1979, de pildă, un studiu Exxon a afirmat că arderea combustibililor fosili „va provoca efecte dramatice asupra mediului în deceniile următoare. Problema potențială este mare și urgentă”, concluziona încă de atunci raportul.
Dar, în loc să țină seama de dovezile cercetărilor pe care chiar ei le finanțau, marile companii petroliere au lucrat împreună pentru a îngropa descoperirile și a fabrica un current de opinie contrar, care să contracareze tocmai consensul științific în creștere în jurul problemelor climatice.
Campania industriei de combustibili fosili pentru a crea incertitudine a dat roade timp de zeci de ani – pe de o parte, publicul a fost ținut „în beznă”, cum se spune, iar pe de altă parte, imensa putere și influență ale acestor giganți au ajuns ușor și la factorul de decizie politică.
Multe procese regionale își deschid, așadar, calea prin instanțe. De la Charleston, Carolina de Sud, până la Boulder, Colorado și Maui, Hawaii, comunitățile încearcă să forțeze industria să-și folosească profiturile uriașe pentru a plăti daunele și să oblige companiile energetice să trateze criza climatică drept ceea ce este – o urgență.
De asemenea, municipalități precum Imperial Beach, California – cel mai sărac oraș din județul San Diego, cu un buget mai mic decât salariul anual al șefului Exxon – se confruntă cu ape în creștere din trei părți și nu are finanțarea necesară pentru a construi bariere de protecție. Companiile petroliere au alimentat criza climatică, deci trebuie să achite costurile sistemelor de apărare.
Statul Minnesota a dat în judecată Exxon, Koch Industries și un grup comercial din industrie, pentru încălcări ale legii care se referă la practicile comerciale înșelătoare, publicitate falsă și păcălirea consumatorilor. Procurorul general din Minnesota, Keith Ellison, susține că ani la rând Exxon a orchestrat o campanie pentru îngroparea dovezilor privind daunele aduse mediului de arderea combustibililor fosili.
„Inculpații au cheltuit milioane pentru publicitate și relații publice, deoarece au înțeles că o înțelegere corectă a schimbărilor climatice le-ar afecta capacitatea de a continua să câștige profituri desfășurându-și afacerile. Și au avut un succes tulburător”.
Schimbările climatice, certificate încă din anii 1960
Aproape toate procesele se bazează pe înregistrări interne ale industriei petroliere, care arată că s-a acoperit sistematic amenințarea crescândă pentru viață cauzată de produsele petroliere.
Shell, la fel ca alte companii petroliere, a avut decenii să se pregătească pentru aceste consecințe, după ce a fost avertizată prin propriile cercetări.
În 1958, unul dintre directorii săi, Charles Jones, a prezentat o lucrare grupului comercial din industrie, Institutul American al Petrolului, avertizând cu privire la emisiile crescute de carbon generate de eșapamentele auto.
Au urmat alte cercetări, până în anii 1960, iar un comitet consultativ de la Casa Albă își exprima îngrijorarea cu privire la „schimbările climatice măsurabile” până în anul 2000. Cea mai mare companie petrolieră din SUA, Exxon, a auzit același lucru de la cercetătorii săi. An de an, oamenii de știință au înregistrat dovezi despre pericolele arderii combustibililor fosili.
În 1978, consilierul științific James Black a avertizat că există o „fereastră de cinci până la zece ani înainte ca necesitatea unor decizii dure cu privire la schimbările strategiei energetice să devină critică”.
„Anii 1980 au dezvăluit un consens stabilit în rândul oamenilor de știință. Un document intern Exxon din 1982 susține în mod explicit că exista încă de atunci unanimitate științifică în legătură cu faptul că schimbările climatice modifică semnificativ climatul pământului”, arată procurorul general din Minnessotta.
Ce a urmat a fost ceea ce Naomi Oreskes, co-autor al raportului America Misled, a numit „o campanie sistematică, organizată de Exxon și de alte companii petroliere, pentru a semăna îndoieli cu privire la știință și a preveni acțiuni corespunzătoare”.
Multe dintre documente au fost descoperite de publicația „Los Angeles Times” încă din 2015.
O notă Exxon din 1988, stabilea o adevărată strategie pentru a promova o „abordare științifică echilibrată”, adică acordarea unei greutăți egale dovezilor și negării schimbărilor climatice.
Președintele și directorul executiv al Exxon, Lee Raymond, le spunea directorilor din industrie în 1996 că „dovezile științifice rămân neconcludente. Este periculos să concluzionăm că ar trebui să reducem consumul de combustibili fosili”.
Miliarde de dolari în lobby politic
În 2019, Martin Hoffert, profesor de fizică la Universitatea din New York, a declarat în fața Congresului american că, în calitate de consultant al Exxon privind schimbările climei în anii 1980, a lucrat la opt lucrări științifice pentru companie, în care a arătat că arderea combustibililor fosili avea „din ce în ce mai mult o influență perceptibilă asupra climei Pământului”.
„Exxon promovează public opinii despre care proprii săi oameni de știință avertizau că sunt greșite. Compania a creat în mod deliberat îndoială atunci când cercetările interne au confirmat cât de gravă era amenințarea. Drept urmare, în opinia mea, locuințe și mijloace de trai vor fi probabil distruse și vieți vor fi pierdute”, a susținut Hoffert.
Exxon a lucrat alături de Chevron, Shell, BP și firmele petroliere mai mici pentru a abate atenția de la criza climatică în continuă creștere. Industria combustibililor fosili și-a folosit, de asemenea, resursele considerabile pentru a vărsa miliarde de dolari în lobby-ul politic, pentru a bloca legi nefavorabile.
În 2001, Departamentul de stat american a susținut la un moment dat că președintele George W. Bush a respins protocolul de la Kyoto pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră „parțial pe baza contribuțiilor grupurilor care negau schimbările climatice” (numai Exxon a finanțat peste 40, de-a lungul ultimelor decenii).
Deși se estimează că aceste procese vor dura ani, activiștii pentru climă prevăd mari schimbări cu mult înainte ca verdictele să fie pronunțate în SUA, pentru că pe parcursul acestor procese vor ieși la iveală detaliile înfricoșătoare ale secretelor atât de bine ținute de giganții energiei fosile.
„Opoziție neîncetată față de preocupările de mediu”
Aceste evoluții ar putea să modifice opinia publică în favoarea reglementărilor împotriva cărora au luptat prin toate mijloacele, ani la rând, giganții petrolului și gazului.
Un șir de alte victorii recente indică deja o schimbare a industriei. Un tribunal olandez a ordonat companiei Shell să-și reducă emisiile globale de carbon cu 45% până la sfârșitul deceniului.
În aceeași zi, la Houston, un fond activist a forțat cu succes intrarea a trei noi directori în consiliul de administrație al celei mai mari firme petroliere americane, ExxonMobil, pentru a aborda problemele efectelor climatice ale derulării operațiunilor gigantului. Investitorii de la Chevron au votat și ei pentru reducerea emisiilor din produsele petroliere pe care le vinde compania.
Dezvoltatorii conductei Keystone XL au anulat proiectul, după mai bine de un deceniu de opoziție neîncetată față de preocupările de mediu.
Pe de altă parte, factorul politic este esențial – nu degeaba a fost țintit cu atât succes de marile companii petroliere. În 2018, o curte federală a respins încercarea orașului New York de a forța Big Oil să acopere costurile crizei climatice. Instanța a invocat faptul că, natura globală a companiei necesită un remediu politic.
Roxana Istudor