Reuniunea Anuală a Diplomației Române: Băsescu, despre Siria – Vom fi solidari cu aliaţii noştri

La rândul său, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a declarat în cadrul aceleiaşi reuniuni că România este îngrijorată de deteriorarea situaţiei din Siria.

„Suntem profund îngrijoraţi de deteriorarea accentuată a situaţiei din Siria. Atacuri, precum cele din ultima perioadă, în special cele despre care există suspiciuni privind utilizarea armelor chimice şi care au produs un număr important de victime, nu pot fi justificate. Le condamnăm cu fermitate. Folosirea armelor chimice este complet inacceptabilă. Este important ca misiunea ONU aflată pe teren să poată finaliza cât mai rapid şi fără niciun fel de impedimente investigaţiile necesare. Ne aşteptăm ca experţii ONU să beneficieze de deplina cooperare la faţa locului. (…) În aşteptarea rezultatelor cât mai rapide ale anchetei ONU şi a dezbaterilor din forurile abilitate, şi am în vedere Naţiunile Unite în primul rând, România va continua consultările constante cu partenerii şi aliaţii noştri europeni şi euroatlantici”, a spus Corlăţean.

Corlăţean a mai spus că România este îngrijorată de situaţia din Siria pentru că un număr important de români se află acolo.

Pe de altă parte, şeful diplomaţiei române a subliniat continuitatea politicii externe românești de consolidare a profilului României în cadrul instituțiilor europene și euroatlantice, concomitent cu promovarea eficientă a intereselor naționale. În acest context, ministrul a menționat că preluarea în al doilea semestru al anului 2019 a Președinției Consiliului UE va avea un impact major în definirea profilului României ca stat membru, reliefând în acest sens inițierea unui proces de reflecție atât sub raportul substanţei agendei cu instituţiile europene cât și la nivel logistic, prin asigurarea unui nou sediu.

”Un imperativ de continuitate s-a manifestat şi se manifestă, firesc, mai cu seamă în domeniul afacerilor europene şi euro-atlantice. Construim această consecvenţă mai întâi prin parteneriate şi relaţii bilaterale privilegiate dar şi prin efortul de convergenţă în coaliţii multilaterale, pe teme globale şi regionale esenţiale. Devine esenţială dimensiunea economică: acordăm atenţie sporită ţărilor cu resurse deosebite, economiilor în plină ascensiune, spaţiilor post-conflict. Avem nevoie de o abordare mai bine coordonată şi orientată spre rezultate în ce priveşte actorii emergenţi, de politici mai coerente şi corect implementate” , a declarat Titus Corlățean.

În discursul său, ministrul afacerilor externe a subliniat rolul elitelor europene și implicit contribuția diplomației românești privind viitorul construcției europene, cu accent pe relansarea economică: ”Provocările la care UE are de răspuns astăzi au stimulat procesul de reflecţie privind viitorul Europei, prin necesitatea identificării de soluţii pentru creştere economică, poziţionare strategică în contextul globalizării, dar şi restabilirea încrederii cetăţenilor în proiectul european”.

Totodată, ministrul Titus Corlăţean a reiterat importanța cooperării în domeniul energetic și intensificarea dialogului politico-economic cu statele sud-caucaziene. În acest context, ministrul afacerilor externe a accentuat rolul diplomației economice și i-a încurajat pe ambasadori să intensifice activitățile de promovare și să vizeze acțiunile de promovare a intereselor firmelor românești în străinătate.

”Acţiunea Ministerului Afacerilor Externe, prin dialog politico-diplomatic şi intensificarea agendelor bilaterale în ansamblu, este din ce în ce mai importantă în facilitarea şi stimularea cooperării şi a beneficiilor economice. Avem a transmite investitorilor şi partenerilor economici un mesaj de încredere în economia României, care, în ciuda climatului internaţional dificil, rămâne o destinaţie benefică pentru investiţii ”, a arătat ministrul de externe în discursul său.

Şeful diplomaţiei române a menționat inițierea unui proiect privind coordonarea unitară și informatizarea tuturor serviciilor consulare destinate cetățenilor români, prin lansarea unui sistem informatizat de programare, preluare și procesare a  tuturor solicitărilor consulare.

Referindu-se la sprijinul comunităților românești, șeful diplomației române a pledat pentru o intensificare a eforturilor și acțiunilor de susținere: ”Suntem datori să dezvoltăm o viteză de reacţie din ce în ce mai vizibilă, să ne apropiem şi mai mult cetăţenii români din afară şi comunităţile româneşti tradiţionale, asociaţiile lor, să venim cu proiecte şi soluţii care să asigure o promovare sporită a intereselor lor. Practic, este vorba de a duce dialogul cu aceste comunităţi, în mod structurat, cu calendare clare pentru paşii de întreprins, în direcţia unui adevărat parteneriat”.

Discursul ministrului de externe:

Domnilor Preşedinţi ai Camerelor,
Excelenţele Voastre,
Stimaţi membri ai Parlamentului şi miniştri ai Guvernului României,
Distinşi membri ai corpului diplomatic şi dragi colegi,

Am continuat în 2013 să parcurgem o etapă de tranziţie majoră la nivel global. Capacitatea de persuasiune, atractivitate şi influenţă a României este mai mult ca oricând legată de succesul efortului de a proiecta încredere, siguranţă, stabilitate, consecvenţă, predictibilitate.

Un imperativ de continuitate s-a manifestat şi se manifestă, firesc, mai cu seamă în domeniul afacerilor europene şi euro-atlantice. Construim această consecvenţă mai întâi prin parteneriate şi relaţii bilaterale privilegiate dar şi prin efortul de convergenţă în coaliţii multilaterale, pe teme globale şi regionale esenţiale. Devine esenţială dimensiunea economică: acordăm atenţie sporită ţărilor cu resurse deosebite, economiilor în plină ascensiune, spaţiilor post-conflict. Avem nevoie de o abordare mai bine coordonată şi orientată spre rezultate în ce priveşte actorii emergenţi, de politici mai coerente şi corect implementate.

Calendarul acţiunilor MAE a profilat o diplomaţie activă, redinamizată, capabilă să gestioneze eficient situaţii din ce în ce mai complexe şi dificile. Alături de acţiunea în UE şi NATO, am urmărit şi reuşim să revigorăm o serie de relaţii parteneriale specifice, să ne consolidăm în continuare rolul în vecinătăţile Uniunii, în cooperarea regională şi multilaterală, să căutăm noi deschideri în planul diplomaţiei economice, să întărim sprijinul cuvenit cetăţenilor şi membrilor comunităţilor româneşti din afară.

Activitatea MAE din ultimul an a fost caracterizată printr-o densitate realmente deosebită. Dar orice bilanţ de etapă e urmat de stabilirea obiectivelor viitoare. Voi evidenţia câteva linii specifice care să ne ghideze activitatea, iar dezbaterile din aceste zile sper să confere substanţă acestor obiective.
Viitorul Uniunii Europene, Preşedinţia Consiliului UE 2019

În 2013 am sporit atenţia acordată sferei europene, pe fondul impactului din ce în ce mai profund pe care calitatea de membru îl are asupra priorităţilor politice ale României şi a românilor, prin prisma calităţii de cetăţeni europeni, dar şi din perspectiva unei amprente mai robuste a României în UE.

Una din evoluţiile majore este desemnarea MAE ca unic coordonator în domeniul Afacerilor Europene, începând cu decembrie 2012. În acest context, contăm pe participarea activă a ambasadelor României la promovarea, pe lângă toţi partenerii europeni, a intereselor specifice ale ţării noastre în raport cu tematica aflată pe agenda europeană, precum şi în susţinerea obiectivelor comune ale Uniunii.

Efortul nostru trebuie văzut în logica pregătirii asumării Preşedinţiei Consiliului UE în al doilea semestru din 2019, obiectiv marcat de responsabilităţi fără precedent, dar şi de un potenţial enorm pentru întărirea profilului ca Stat Membru. Am demarat deja la nivelul MAE procesul de reflecţie privind viitoarea noastră Preşedinţie, atât sub raportul substanţei agendei cu instituţiile europene, dar şi în ceea ce priveşte asigurarea infrastructurii logistice adecvate – printre altele, este imperios necesar să beneficiem de un sediu nou, în condiţiile în care actuala noastră locaţie nu corespunde nici măcar cerinţelor actuale.

Provocările la care UE are de răspuns astăzi au stimulat procesul de reflecţie privind viitorul Europei, prin necesitatea identificării de soluţii pentru creştere economică, poziţionare strategică în contextul globalizării, dar şi restabilirea încrederii cetăţenilor în proiectul european – inclusiv în perspectiva alegerilor europene din 2014, a necesităţii unei prezenţe consistente, cât mai bine informate a cetăţenilor la aceste alegeri. Uniunea, cu atuurile ei economice şi politice, rămâne formatul cel mai adecvat pentru a garanta promovarea globală a principiilor şi obiectivelor noastre fundamentale.

Am participat recent la o reuniune informală cu omologii din UE privind viitorul Europei, ocazie cu care am reiterat susţinerea României pentru aprofundarea integrării europene, atât în plan economic, cât şi politic. Rolul elitelor europene în proiecţia viitorului UE trebuie să vizeze nu doar substanţa decizională, ci şi un plus de responsabilitate, asumarea unei viziuni mai curajoase şi coezive. În ce priveşte legitimitatea democratică în Uniune şi revenind la alegerile pentru Parlamentul European, nu putem pierde din atenţie menţinerea şi chiar amplificarea, inclusiv în unele State Membre, a unor tendinţe populiste, xenofobe şi anti-europene. Alegerile europene sunt şi un test al capacităţii UE de a combate astfel de tendinţe.
Politici UE

Am avut şi avem un dialog activ cu Preşedinţiile Consiliului UE (cipriotă, irlandeză, lituaniană şi cea viitoare, greacă), cu Comisia şi Parlamentul European, dar şi cu reprezentanţii misiunilor diplomatice ale statelor UE la Bucureşti. Am sprijinit consolidarea Serviciului European de Acţiune Externă, pe care îl vedem dedicat promovării unei politici europene ambiţioase şi vizionare, reflectând adecvat interesele tuturor statelor membre UE. Ne-am consolidat reprezentarea – cu posturi importante: Directorul General pentru Asia, şefi de Delegaţie în Armenia şi Emiratele Arabe, diplomaţi UE la New York, Geneva, Baku, Riad, Jakarta, Bagdad, Alger. Aici vreau să salut şi succesele diplomaţilor români selectaţi în importante poziţii internaţionale: România are acum un asistent al SG NATO şi un coordonator şef la AIEA.

MAE a promovat în mod consecvent şi coerent poziţiile României pe toate dosarele europene. Am fost activi în negocierile privind viitorul cadru financiar și am participat la procesul de consolidare a Uniunii Economice şi Monetare, susținând un tratament echitabil pentru statele non-euro în contextul creării viitoarei Uniuni Bancare. De asemenea, am promovat constant ca noile instrumente la nivel UE să nu ducă la fragmentarea Pieței Unice ci să sprijine reluarea creșterii economice și stabilitatea financiară în toate Statele Membre. Totodată, ne-am promovat eficient obiectivele în reforma Politicii Agricole Comune, consensul pe pachetul PAC 2014-2020 aducându-ne multiple beneficii.

Avem speranța că, graţie şi acordului din Consiliul JAI din martie, până la sfârşitul anului vom avea soluţia pentru aderarea etapizată la spaţiul Schengen. Acordăm atenţie deosebită, alături de colegii din MAI, pregătirii reuniunii din decembrie. Contăm pe sprijinul Președinției lituaniene. Promovarea progreselor în reforma justiţiei şi combaterea corupţiei rămâne unul din obiectivele noastre majore. În acelaşi timp, salutăm angajamentul partenerilor europeni privind deschiderea completă a pieţei muncii pentru lucrătorii români, la 1 ianuarie 2014.

Începând din acest an, MAE este punct unic de contact pentru Strategia Europa 2020, preluând coordonarea elaborării şi monitorizării Programului Naţional de Reformă. Trebuie să ne asigurăm că reformele structurale reflectă atât priorităţile de dezvoltare specifice României, cât şi obiectivele UE.

Anul 2013 este crucial şi pentru Strategia UE pentru Regiunea Dunării, urmând a se finaliza exerciţiul de programare a Fondurilor Europene Structurale şi de Investiţii 2014-2020. Susţinem o alocare corespunzătoare de fonduri şi o abordare pragmatică, vizând rezultate palpabile pentru cetăţeni. În două luni, găzduim la Bucureşti Forumul Anual al Strategiei, moment politic major pentru stimularea programelor de cooperare transfrontalieră, dar şi pentru consolidarea profilului nostru regional.
Parteneriate, relaţii bilaterale cu state membre UE

Ca Stat Membru UE, vizăm în mod fundamental consolidarea sistemului de relaţii bilaterale, axată pe o creştere de substanţă a cadrelor de cooperare strategică şi specială, dar şi promovarea de noi parteneriate şi proiecte comune – cele economice având o importanţă aparte.

Am avut o agendă foarte intensă de dialog, am redinamizat relaţiile pe multe spaţii, inclusiv prin efectuarea de vizite de lucru în aproape toate statele membre UE. Nu voi detalia contactele avute şi tematicile abordate sau demersurile convenite – le cunoaşteţi foarte bine, însă vreau să remarc dinamica relaţiilor cu Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia, Polonia, Spania, Austria, Bulgaria, Lituania, dar şi trendul ascendent în cooperarea cu alţi parteneri din UE, precum statele din Europa Centrală și o serie de state nordice și baltice. Rămânem în continuare angajați față de parteneriatul strategic cu Ungaria, deși derapajele verbale ale unor politicieni maghiari din Ungaria și România ne-au obligat să luăm atitudine publică. Efortul nostru de a consolida acest parteneriat va avea continuitate.
Parteneriatul Strategic cu SUA, apărarea anti-rachetă

Alături de apartenenţa la UE şi NATO, relaţia cu SUA rămâne pilon principal al politicii noastre externe – realitate reflectată în Declaraţia comună privind Parteneriatul Strategic dintre România şi SUA pentru secolul XXI, adoptată în 2011. Pe baza acestui document fundamental am dezvoltat eforturile comune pe toate dimensiunile: politico-strategică, militară, de securitate, economică şi comercială, energetică, educaţională, tehnologico-ştiinţifică şi culturală. Toamna trecută MAE a iniţiat şi co-prezidat, cu Ambasada SUA, prima reuniune a Task-Force-ului bilateral pentru implementarea Declaraţiei.

Obiectivul prioritar de accedere în programul Visa Waiver a marcat un progres considerabil prin operaţionalizarea în ianuarie a Grupului de lucru pe probleme consulare.

Cooperarea economică şi investiţiile americane rămân o dimensiune partenerială care trebuie adusă la gradul de excelenţă al celei politice, strategice şi militare. De trei luni, am lansat Grupul bilateral de lucru pe probleme economice şi comerciale şi un subgrup de lucru pe tema strategică a securităţii energetice.

Un element-cheie în relaţia complexă România-SUA îl reprezintă cooperarea în domeniul scutului anti-rachetă. Suntem la zi cu agenda punerii în practică a proiectului, având asigurarea fermă a părţii americane pentru finanţare şi operaţionalizare. Subliniez semnificaţia lui aparte pentru consolidarea securităţii colective aliate – la care contribuie astfel România – ca element care reconfirmă angajamentul SUA pentru securitatea aliaţilor europeni, dar şi susţinerea largă a societăţii şi clasei politice româneşti.
Politica de securitate

Alături de celelalte instituţii de profil, MAE a contribuit activ în ultimul an la agenda de securitate euroatlantică şi internaţională, pe multiple paliere, vizând consolidarea profilului României de Aliat european cu vocaţie transatlantică fermă, susţinător al rolului global al NATO şi al UE. Suntem un contributor important la eforturile de asigurare a păcii, stabilităţii şi securităţii la nivel internaţional.

NATO rămâne, alături de UE, axă principală a politicii noastre externe şi de securitate. Inclusiv din perspectiva de stat la frontiera Alianţei, avem un interes fundamental pentru viabilitatea, soliditatea şi unitatea acesteia. Putem aprecia că vizita la Bucureşti, în mai, a Secretarului General NATO a confirmat importanţa şi profilul distinct al României în cadrul Alianţei.

Am continuat să participăm la misiuni de securitate internaţionale, dintre care misiunea NATO în Afganistan reprezintă un vârf al contribuţiei noastre specifice. Rămânem ferm angajaţi în îndeplinirea obiectivelor aliate în această ţară, axate în special pe foaia de parcurs a tranziţiei.

Ne-am construit un profil de contribuitor major şi activ și la misiunile PSAC (Politica de securitate și apărare comună) ale UE. Participăm consistent cu personal la misiunile civile şi militare UE, în Georgia, Somalia, Afganistan, Irak, Mali.

Ne exprimăm clar pentru menţinerea politicii „uşilor deschise”, pe linia aspiraţiilor de integrare ale unor state din Balcanii de Vest şi ale Georgiei, accentuând concomitent importanţa relaţiei Alianţei cu R. Moldova şi a pragmatismului în cooperarea NATO-Ucraina. Este de remarcat că rolul de Punct de Contact NATO în Azerbaidjan şi în Georgia (până la finalul anului viitor), contribuie la apropierea celor două state partenere de Alianţă.

Îmi exprim satisfacţia pentru calitatea Trilateralei informale pe teme de securitate cu Polonia şi Turcia. Reuniunile bianuale la nivel de secretar de stat sunt foarte substanţiale. În marja ministerialei NATO din iunie am avut prima trilaterală a miniştrilor de externe, inclusiv cu cele patru state candidate la aderare – reuniune apreciată de parteneri şi Aliaţi.

Considerăm foarte utilă stimularea relaţiei NATO-Rusia – într-un bun echilibru între cooperarea practică şi principiile şi angajamentele asumate.
Republica Moldova

În zona noastră, R. Moldova este de departe prioritatea numărul 1 a României, un capitol special al politicii noastre externe. Ne concentrăm eforturile diplomatice pe toate căile, pentru a încuraja şi sprijini aspiraţiile şi acţiunea sa europeană, inclusiv prin Parteneriatul strategic bilateral. Apartenenţa R. Moldova la UE este opţiunea corectă, obligatorie, dacă dorim o vecinătate stabilă, predictibilă şi prosperă. Am amplificat sprijinul concret în domenii-cheie ale integrării, prin finanţare ODA pentru JAI, agricultură, politici publice şi reforma administraţiei. Anual, între 2012 şi 2015, minim 30% din bugetul asistenţei pentru dezvoltare îl alocăm R. Moldova.

Dialogul politic de nivel este consistent: chiar azi a avut loc întrevederea celor doi prim-miniştri la inaugurarea lucrărilor gazoductului Iaşi-Ungheni pe teritoriul R. Moldova; în următoarele luni vom pregăti organizarea unei noi şedinţe comune a Guvernelor; la 5-6 noiembrie avem deja programată sesiunea Comisiei interparlamentare de integrare europeană, la Chişinău; pregătim următoarea reuniune a Grupului pentru Acţiunea Europeană a R. Moldova, la Bruxelles.

Continuăm să susţinem soluţionarea conflictului transnistrean, formatul „5+2”, cu respectarea deplină a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a R. Moldova. Ne menţinem poziţiile cunoscute în favoarea ridicării rolului UE şi SUA în proces şi a transformării actualului format de pacificare din Transnistria într-o misiune civilă cu participare UE – consecinţe logice ale rolului actual şi viitor al UE în întreaga zonă.

R. Moldova a cunoscut realmente un avans important printre Partenerii Estici ai UE. Am convingerea că la apropiatul Summit Vilnius vom asista la marcarea unei etape fundamentale în relaţia cu UE, la deschiderea unei pagini de istorie nouă pentru R. Moldova, iar România va susține cu fermitate R. Moldova pentru semnarea şi ratificarea Acordurilor de asociere şi liber schimb cu UE.
Balcanii de Vest, Vecinătatea Estică, Rusia

România este un protagonist în sprijinirea integrării Balcanilor de Vest, având vocaţia regională şi obligaţia istorică de a sprijini conectarea sa europeană şi euro-atlantică. Este regiunea care va cunoaşte cea mai spectaculoasă dinamică în următorii ani – aspect evident dacă ne raportăm la propria evoluţie, de la deschiderea negocierilor de aderare până în prezent. Un prim pas important a fost realizat prin aderarea Croaţiei, îi vom susţine şi pe ceilalţi vecini să urmeze acest exemplu pozitiv. Dialogul politic în Balcani trebuie dinamizat, fiind necesară depăşirea anumitor blocaje şi dificultăţi, prin demersuri de sporire a încrederii reciproce, care să demonstreze ataşamentul nostru ferm faţă de accelerarea parcursului european şi euro-atlantic al regiunii. Nu vom renunţa la atenţia acordată respectării criteriilor de aderare, cu accent pe criteriile politice şi în special pe drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Acest aspect rămâne pentru noi cheia definirii ataşamentului statelor din regiune faţă de valorile europene şi, în ultimă instanţă, faţă de relaţiile bilaterale cu România.

În ultimul an, sunt mulţumit de intensificarea dialogului cu Serbia şi Albania, ca şi de realizarea turneului în R. Macedonia şi Muntenegru, unde am avut primele vizite oficiale ale unui ministru român de externe după 2008. Cu acest prilej, am semnat o serie de acorduri şi am stabilit organizarea periodică a unor Forumuri Economice bilaterale, de natură să promoveze contactele în comunitatea de afaceri şi să impulsioneze schimburile economice. Astfel de demersuri trebuie replicate în toate statele din Balcani.

Vom exercita simultan Preşedinţiile a trei structuri regionale: SEECP (Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est), Ministeriala pentru Apărare în Europa de Sud-Est – SEDM şi Forumul de la Salzburg. O prioritate a noastră în cadrul SEECP este consolidarea profilul politic al Procesului în plan regional şi european, prin sincronizarea demersurilor de apropiere de UE şi NATO ale statelor regiunii – în raport cu aspiraţiile lor. Vom urmări, în primul rând, eficientizarea cooperării şi promovarea de iniţiative care să aibă impact asupra dezvoltării regiunii, să consolideze dialogul politic între Statele participante, respectiv între regiune şi instituţiile comunitare.

Doamnelor și domnilor,

Vedem în Parteneriatul Estic al UE un instrument puternic, în măsură să asigure cuplarea la identitatea şi valorile europene a statelor ţintă. Vilnius aduce perspectiva unui angajament sporit al UE pentru acei parteneri care sunt cei mai avansaţi în procesul de asociere politică şi integrare economică cu UE – prin asumarea pachetului reprezentat de Acordurile de Asociere şi Acordurile Aprofundate de Liber Schimb dintre UE şi patru state din Parteneriatul Estic – Republica Moldova, Ucraina, Georgia şi Armenia.

În relaţia cu Ucraina, eforturile noastre vizează o dinamică susţinută a colaborării bilaterale. Consolidarea orientării europene a statului vecin este în interesul deopotrivă al UE şi al României. În acest context, trebuie să revigorăm dialogul politic la toate nivelurile şi să facem progrese în dosarele existente de mai mulţi ani pe agenda bilaterală (minorităţi naţionale, problemele de mediu în context transfrontalier, chestiuni de ordin economic şi investiţional, aspecte consulare ş.a.).

Caucazul de Sud rămâne o zonă de maximă relevanţă pentru interesele, inclusiv energetice, ale UE. România şi-a asumat rolul de punte de legătură, politică şi economică, între UE şi acest areal. Suntem pe un curs ascendent în dialogul politico-economic cu: Azerbaidjan, partener strategic; Georgia, partener privilegiat de dialog; Armenia, interlocutor tradiţional.

Punem accent pe colaborarea aprofundată în Asia Centrală, atât pe palierul diversificării rutelor şi surselor de energie provenind din regiune, cât şi pe cel al furnizării de expertiză românească statelor central-asiatice în gestionarea resurselor de apă, securizarea frontierelor şi pregătirea de personal calificat în diverse domenii. Dezvoltăm raporturi parteneriale cu Kazahstan şi Turkmenistan, şi mai nou cu Uzbekistan. Recentul turneu al prim-ministrului României în state din regiune a deschis perspective bune pentru extinderea prezenţei economice româneşti pe piaţa Asiei Centrale. De importanţă majoră pentru perioada următoare este stimularea transportului de mărfuri pe coridorul Marea Neagră-Marea Caspică.

Cooperarea pragmatică pe multiple dimensiuni cu Federaţia Rusă este un obiectiv major în actuala etapă a relaţiilor cu acest actor indispensabil. Vizita mea recentă la Moscova, ultimele contacte politico-diplomatice, certifică dorinţa clară a ambelor părţi de a da un impuls nou relaţiei bilaterale, ajunsă la cea de a 135-a aniversare în 2013. În dialogul cu ministrul Lavrov, am căzut de acord că putem aborda cu deschidere toate temele, inclusiv cele care au o valoare şi o simbolistică specială pentru ambele naţiuni. Există teme de interes special pentru Rusia, și există teme de interes special pentru România, precum tezaurul. Consider că putem intra în perioada următoare într-o nouă etapă a dialogului politic. Rezultatele pozitive ale ultimei sesiuni a Comisiei Mixte Interguvernamentale de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică din acest an ne susţin abordarea. Dialogul româno-rus a fost completat recent de componenta culturală şi ştiinţifică – menţionez semnarea la 9 iulie a Acordului privind deschiderea ICR la Moscova şi a Centrului Rus de Ştiinţă şi Cultură la Bucureşti: dorim să-l punem în aplicare cât mai curând. Partea rusă a manifestat deschidere faţă de propunerea privind crearea unui Forum al societăţii civile, în sprijinul unei mai bune cunoaşteri reciproce la nivelul societăţilor română şi rusă de astăzi. Am apreciat deschiderea părţii ruse privind amenajarea, de către România, a primului cimitir de campanie comemorativ pentru militarii români căzuţi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial pe teritoriul F.Ruse.
Vecinătatea Sudică, Orientul Mijlociu, Africa

Realităţile geo-politice şi strategice ale zilei impun aprofundarea şi adaptarea relaţiilor României cu statele din Orientul Mijlociu şi Africa. Tradiţia noastră diplomatică în zonă, istoria interacţiunii cu ţări aflate la confluenţa mai multor arealuri civilizaţionale ne permit o abordare mai vizibilă în acest spaţiu.

Consolidăm cooperarea cu Statul Israel, partener-cheie în Orientul Mijlociu, cu care am sărbătorit recent 65 de ani de relaţii diplomatice. Vizita din toamna trecută în Israel a reconfirmat relaţia bilaterală privilegiată şi valoarea amplă a oportunităţilor economice şi investiţionale. Am susţinut consecvent un dialog direct între autorităţile israeliene şi palestiniene. Salutăm efortul intens al secretarului de stat Kerry, concretizat în acceptul celor două părţi de reluare a negocierilor. Am menținut o relație dinamica cu Autoritatea Palestiniană și vă pot împărtăși satisfacția de a recepta aprecierea ambelor părți față de atitudinea corectă și rolul pozitiv al României.

Insistăm asupra interesului pe care îl acordăm dezvoltării cooperării cu statele arabe, cu obiectivul relansării dialogului politic şi consolidării relaţiilor economice. Avem un bun partener în Regatul Haşemit al Iordaniei. Suntem interesaţi în menţinerea stabilităţii Libanului, partener tradiţional şi principalul investitor arab în ţara noastră.

În iunie, am vizitat Egipt, care trece acum printr-o perioadă dificilă, dar rămâne un partener important în Orientul Mijlociu. Am avut convorbiri cu reprezentanţi ai întregului spectru politic. Am arătat că putem împărtăşi experienţa noastră în tranziţie şi reconstrucţie instituţională – este şi cazul Libiei şi al Tunisiei. Evoluţiile regionale impun sprijin prompt şi susţinut din partea comunităţii internaţionale. În mod similar, dovedim capacitatea diplomaţiei române de sprijin instituţional în construirea unei noi democraţii în Irak – cu care avansăm şi în cooperarea prin parteneriate sectoriale (agricultură, energie, resurse de apă, construcţii, infrastructură).

La reuniunea din iunie a Consiliului ministerial UE – Consiliul de Cooperare al Golfului, am avut întâlniri bilaterale consistente cu miniştrii din toate statele CCG: Arabia Saudită, Bahrein, EAU, Kuweit, Oman, Qatar, şi cu secretarul general al acestei structuri regionale. Am accentuat importanţa dialogului politic şi am expus oportunităţile mediului nostru economic, interesul pentru cooperare în agricultură, energie, IT, turism, industria navală. Urmează să convenim a doua ediţie a Forumului de afaceri România-CCG.

Dorim să fim partener privilegiat al Marocului în această zonă a Europei. Avem o bună tradiţie de cooperare şi vrem să o extindem şi în alte domenii – inclusiv pe terţe pieţe. În acelaşi sens, au avut loc şi consultări cu Algeria. Urmărim reactivarea de ansamblu a relaţiilor cu statele continentului african.
Dimensiunea asiatică

În prima parte a acestui an am promovat şi un dialog bilateral activ cu actori majori din Asia. Contactele de nivel cu China, în mod deosebit vizita recentă la Beijing a prim-ministrului României, au reconfirmat importanţa acordată de ambele părţi relaţiilor bilaterale şi dialogului politic, ca şi tendinţa orientării spre un caracter special, consolidat al acestora. Am constatat deschidere reală pentru promovarea unor mari proiecte de investiţii, cu potenţial economic substanţial. Trebuie să trecem efectiv la concretizarea proiectelor economice discutate până acum. Vizăm în mod special găzduirea de către România a următoarei ediţii a Forumului Economic China – Europa Centrală şi de Est.

Am semnat la Tokyo o Declaraţie comună de Parteneriat Reînnoit cu Japonia, confirmare a unui dialog foarte fructuos, axat mai ales pe proiecte majore de interes economic şi creşterea investiţiilor în România. Contacte recente cu state importante strategic şi economic ca India şi Coreea de Sud ne-au confirmat importanţa acordată de ele relaţiei cu România; dorim o abordare mai pro-activă cu aceşti parteneri, dar si cu alţi actori din Asia, regiune de un dinamism economic deosebit.
America Latină

Am evidenţiat la Reuniunea ministerială UE – Comunitatea Statelor Latino-Americane şi Caraibiene din ianuarie, Santiago de Chile, că România este decisă să contribuie la adâncirea şi diversificarea cooperării între cele două regiuni. Am avut contacte recente cu omologii din Chile, Uruguay, Brazilia, Mexic şi Columbia şi pregătim un turneu în zonă – sperăm, în următoarele şase luni. Schimburile economice sunt în creştere, în ciuda crizei. În plus, avem avantajele poziţiei geostrategice a României şi latinităţii comune. Putem fi poartă de acces pentru America Latină în Europa Centrală şi de Est, partener de oportunitate pentru investiţiile şi comerţul latino-american atât spre UE, cât şi spre Asia Centrală, Orientul Mijlociu. Suţinem deci interesul firmelor noastre de a-şi spori prezenţa pe piaţa emergentă latino-americană.
Diplomaţie economică

Experienţa recentă ne arată că, în ciuda climatului internaţional dificil, economia României rămâne o destinaţie benefică pentru investiţii. Reformele recente au consolidat profilul nostru economic, lucru remarcat de observatorii internaţionali, din sectorul privat sau instituţiilor financiare internaţionale.

Ascultând şi mesajele venite dinspre comunitatea de afaceri, MAE a încercat să-şi adapteze eforturile la contextul şi oportunităţile actuale de diversificare a schimburilor şi cooperării economice. Am sprijinit noi evenimente de promovare a intereselor firmelor româneşti (misiuni economice, forumuri de afaceri, conferinţe), cu accent pe atragerea de investiţii şi valorificarea de noi deschideri pe pieţe externe, fără a ignora, evident, pieţele tradiţionale. Vizăm valorificarea perspectivelor oferite fie de noi nişe de piaţă mai puţin afectate de criză, fie de pieţe pe care firmele noastre nu au mai fost atât de prezente în ultimele decenii, deşi tradiţia era în avantajul nostru. Vă îndemn să abordaţi cu prioritate aceste aspecte la misiunile pe care le conduceţi. Sper într-o bună colaborare cu reţeaua consilierilor economici.
Securitate energetică

Activitatea în domeniul securităţii energetice rămâne conectată la priorităţile strategice şi la provocările momentului actual. Opţiunile pe care ne pregătim să le exercităm (rezervele din platoul continental maritim, explorarea potenţialului gazelor de şist) ne vor consolida tendinţa spre independenţă energetică. În plan regional, ne menținem interesul pentru finalizarea unor proiecte alternative, precum AGRI. Contribuim la demersurile de interconectare a reţelelor de transport de gaz natural şi de distribuţie electrică cu cele ale statelor vecine. Ne menţinem opţiunea fermă pentru o agendă comună europeană a securităţii energetice.
Multilateralism şi cooperare regională

Diplomaţia română continuă linia sa tradiţională de acţiune, vizând asigurarea unei prezenţe de substanţă a României în diferitele structuri internaţionale şi promovarea rolului esenţial al multilateralismului în susţinerea stabilităţii, dezvoltării şi cooperării în plan global şi regional.

Un element central îl constituie consolidarea implicării în sistemul ONU. MAE a lansat procesul de promovare a candidaturii României ca membru nepermanent al CS ONU. Alegerile au loc în 2019, pentru mandatul 2020-2021. Este un proces complex de obţinere a voturilor şi trebuie să ne asigurăm de construirea sprijinului necesar în următorii ani – într-un sistem şi la un nivel pentru care intervalul rămas este în realitate unul strâns, ceea ce ne impune un efort susţinut, reuşita fiind legată de sprijinul activ al întregii noastre reţele diplomatice. Vă cer să vă mobilizaţi pentru acest obiectiv extrem de important.

Avem un rol activ la Consiliului Europei şi la OSCE și ne reconfirmăm obiectivul de a ne menţine contribuţia la consolidarea şi eficientizarea lor. În context multilateral vom insista pentru accelerarea eforturilor de reglementare a conflictelor prelungite.

Constat cu satisfacţie că prin politica de cooperare pentru dezvoltare, pentru care MAE este coordonator, sprijinim cu succes state partenere în diferite stadii de tranziţie. Este o foarte bună modalitate de a creşte vizibilitatea şi prestigiul României la nivel european şi global, ca stat donator. Ne orientăm desigur pe ariile geografice prioritare din programul de guvernare al Românei – Vecinătatea Estică, Africa de Nord şi Orientul Mijlociu (Egipt, Tunisia, Libia, Palestina, Irak, Afganistan).
Comunităţi româneşti

Apărarea şi promovarea drepturilor românilor din străinătate este o dimensiune de maximă relevanţă. Comunităţile noastre istorice au nevoie constantă de sprijin pentru păstrarea identităţii: limbă, cultură, istorie. Punem un accent major pe respectarea drepturilor elementare: şcoli, acces la cultul religios, instituţii media – toate în limba maternă. Sunt zone cu multe probleme, unde românii întâmpină încă dificultăţi mari în exercitarea liberă a unor drepturi normale. Este raţiunea esenţială pentru care am ales să coordonăm direct în MAE această problematică, cu posturi decizionale adecvate; de asemenea, lucrăm mai strâns cu alte instituţii, în cadrul unui Consiliu Consultativ Inter-instituţional.

Mecanismele europene sunt reperul de bază în abordarea acestei dimensiuni, esenţiale pentru un interes naţional din care nu doar noi, cei din ţară, ci şi comunităţile româneşti, se împărtăşesc. Şi în cadru bilateral dezvoltăm treptat şi folosim instrumente (precum Protocolul Comisiei Mixte pe problemele minorităţilor naţionale cu Serbia, din 1 martie 2012, cooperarea cu ÎCMN al OSCE pentru implementarea lui) pentru a încuraja abordarea europeană în problematica drepturilor minorităţilor.

Sunt din ce în ce mai multe lucruri concrete pe care le facem. Au fost implementate programe de impact în cadrul comunităţilor din străinătate, precum cursuri, seminarii şi ateliere de limbă, cultură, civilizaţie română, istorie şi geografie ale României, emisiuni radio și TV.

O menţiune specială: Cultura română se face cunoscută şi prin intermediul celor 43 lectorate de limba română, la care se adaugă, în această toamnă, Karaganda (Kazahstan) şi Tampere (Finlanda). În toamnă voi continua întâlnirile cu studenţii străini, beneficiari de burse ale statului român – anul acesta, 85 – pentru a consolida o relaţie cu cei care sunt potenţiali viitori factori de decizie în ţările de origine.

Cetăţenii români din spaţiul comunitar se confruntă mai degrabă cu probleme de ordin social, de integrare, de respectare a legislaţiei comunitare. Mulţi români, mai ales aflaţi la muncă, au diverse dificultăţi, situaţii complexe. Suntem datori să dezvoltăm o viteză de reacţie din ce în ce mai vizibilă, să ne apropiem şi mai mult cetăţenii români din afară şi comunităţile româneşti tradiţionale, asociaţiile lor, să venim cu proiecte şi soluţii care să asigure o promovare sporită a intereselor lor. Practic, este vorba de a duce dialogul cu aceste comunităţi, în mod structurat, cu calendare clare pentru paşii de întreprins, în direcţia unui adevărat parteneriat.
Diplomaţie publică

Imaginea externă a României este analizată în prezent de MAE, care coordonează, la solicitarea prim- ministrului, activitatea unui Grup de lucru interinstituţional. Vom porni de la situaţia actuală a imaginii României şi de la oportunităţile existente şi ne propunem să conturăm direcţii de acţiune strategică în edificarea unei imagini de ţară corecte, a unor percepţii pozitive specifice. Contextul este favorabil, dat fiind că vom deţine în 2019 Preşedinţia rotativă UE. Următorii cinci ani sunt un termen critic pentru realizarea acestui proiect. Sunt convins că veţi participa cu toţii la acest efort.
Asistenţa consulară

În ultimul an, ministerul a gestionat, în timp real, situaţii critice în care au fost implicaţi cetăţeni români: atacul terorist din Algeria, repatrieri ale unor cetăţeni români din zone de conflict – Siria şi Teritoriile Palestiniene – Fâşia Gaza, accidentele rutiere tragice produse în Muntenegru şi Franţa, cutremurul produs în nordul Italiei. Nivelul de implicare a MAE în protejarea cetăţenilor români în afara ţării şi oferirea de asistenţă consulară este fără precedent. Aveţi un rol esenţial în a vă asigura că aşteptările la adresa noastră vor fi îndeplinite. Serviciul consular a derulat campanii de informare şi alertă a cetăţenilor români care se deplasează în străinătate, dar şi campanii de avertizare asupra problemelor cu care aceştia se pot confrunta: traficul internaţional de droguri, munca în străinătate, condiţii specifice de intrare şi şedere pe teritoriul anumitor state. În perioada următoare, MAE va amplasa în aeroporturile internaţionale din ţară puncte de informare tip infokiosk, cu informaţii utile cetăţenilor care se deplasează în străinătate.

Avem mecanisme funcționale de reacție la situații specifice, iar MAE a coordonat eficient grupuri de lucru inter-ministeriale pentru asupra unor evenimente a căror repetitivitate a crescut în ultimii doi ani: migraţie ilegală şi trafic persoane, în special pe spaţiul Americii Centrale şi de Nord, marinari şi nave româneşti sechestraţi în diverse state ale lumii, probleme legate de executarea contractelor de muncă şi respectarea drepturilor cetăţenilor români aflaţi la muncă în străinătate, în special în state din afara spaţiului european.

Intenţionăm dezvoltarea unui pachet integrat de servicii consulare, adaptat fluxului mare de cetăţeni români aflaţi în străinătate, atât în ceea ce priveşte prestarea serviciilor consulare cât şi în vederea facilitării comunicării cu aceştia. În acest sens, MAE a iniţiat derularea unui proiect având ca obiect coordonarea unitară şi informatizarea prestării tuturor serviciilor consulare, prin lansarea unui portal web integrat pentru totalitatea serviciilor consulare – un sistem informatizat de programare, preluare şi procesare a tuturor solicitărilor de servicii consulare. Astfel, se va asigura un management coerent şi integrat la nivelul întregului sistem consular de prestare a serviciilor şi vom veni în sprijinul cetăţenilor români, prin reducerea timpului de aşteptare la ghişeu pentru serviciile consulare.
Organizare instituţională

Nu e mai puţin relevant şi doresc să mă refer şi la câteva aspecte noi, semnificative, de organizare şi construcţie instituţională – elemente de interes general pentru corpul diplomatic şi chiar pentru public. Fosta Inspecţie Generală a fost transformată în Corpul de Control şi Evaluare Diplomatică, o structură înnoită, cu autonomie sporită şi prerogative lărgite. Funcţionează direct în subordinea mea, pe principii de transparenţă, îndeplinind de acum nu numai funcţia de control, dar şi pe cele de prevenire, îndrumare şi evaluare diplomatică.

Doamnelor şi domnilor,

În ultima perioadă, am pus, sper, pe baze mai solide o întreagă serie de obiective diplomatice centrale – de la agenda bilaterală mai densă la implicare internaţională vizibilă, productivă, de la proiecţia intereselor economice ale României la susţinerea cetăţenilor ei şi a românilor de lângă noi. Dar sunt încă multe scadenţe, iar în următorii ani ne pregătim pentru responsabilităţi mult mai mari – drept pentru care trebuie să vizăm o construcţie nouă, nu doar ca volum sau extensie a agendei, ci mai ales în termeni de inteligenţă, acuitate, folosirea eficientă a resurselor noastre, supleţe, operare în timp real.

Vă chem să fim solidari cu acest efort și, împreună, să ne putem îndeplini obiectivele asumate și să consolidăm profilul României în context european și internațional.

Vă mulţumesc!

La reuniune a participat şi şeful Senatului, domnul Crin Antonescu:

Discurs Preşedinte Senat – Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Române.

„Ne aflăm astăzi, din nou, împreună, într-un cadru de dezbatere devenit, deja, tradiţional, respectiv la Reuniunea Anuală a Diplomaţiei Româneşti – un cadru propice reflecţiilor, schimbului de idei şi fundamentării unor orientări, direcţii şi soluţii pentru activitatea viitoare în plan extern.
Salut prezenţa înalţilor oficiali guvernamentali, parlamentari, instituţionali şi a altor personalităţi, precum şi prezenţa corpului diplomatic acreditat la Bucureşti.
În mod special, îmi face plăcere să salut prezenţa la acest eveniment a domnului Linas Linkevičius, Ministrul Afacerilor Externe al Lituaniei, ţară care deţine, până la finele anului, Preşedinţia Consiliului European. România contează pe oportunităţile deschise odată cu preluarea de către Lituania a Preşedinţiei Consiliului, o prioritate pentru ţara noastră fiind accelerarea procesului de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană, în spiritul valorilor şi principiilor europene.
Aș vrea să răspundem azi împreună la o întrebare simplă dar complexă în același timp: cine este astăzi România în lume, cum se definește ea în relațiile cu partenerii săi și cu celelalte state ale lumii? Iar dumneavoastră, cei care astăzi reprezentați diplomatic România și vorbiți în numele ei, la fel ca și noi, cei care o reprezentăm politic, cred că avem datoria de a avea un mesaj coerent și comun, pe care să-l purtăm peste tot în lume despre cine suntem și care sunt angajamentele noastre.
1. În primul rând România se definește în lume prin acordurile la care este parte și mă refer aici în primul rând la statutul său de membru al UE și NATO și la parteneriatul strategic cu SUA.
România îşi reafirmă şi reconfirmă opţiunile sale majore de politică externă: continuarea şi dezvoltarea parteneriatului strategic cu SUA, onorarea obligaţiilor şi responsabilităţilor care decurg din apartenenţa sa la NATO, consolidarea statutului de membru UE.
România este determinată să-și onoreze statutul de membru al NATO, fundamentat pe un set de valori, principii, idei şi viziuni comune. În condiţiile actualelor provocări şi ameninţări globale majore, care îşi au originea în afara continentului european, parteneriatul strategic România-SUA îşi păstrează, mai mult ca oricând, relevanţa și greutatea. Ca partener strategic al SUA și ca membru NATO, România participă la efortul colectiv pentru asigurarea securității și promovarea democrației.
În cadrul NATO şi UE, România dezvoltă o serie de parteneriate cu accent pe securitate, menite să consolideze cele două organizaţii, dar şi să contribuie la promovarea interesului naţional. În această situaţie se află cooperarea specială a României cu Polonia şi, respectiv, Turcia, care urmăreşte în fapt să consolideze rolul nostru de pivot la Marea Neagră. Este esenţial ca aceste parteneriate să nu rămână simple forme fără conţinut sau simple exerciţii de diplomație.
Ca membru al Uniunii Europene, România are în vedere mai multe obiective și direcții de acțiune:
• O contribuţie importantă la construirea bugetului UE pentru următorul exerciţiu financiar;
• Contribuția la întărirea Uniunii Economice și Monetare la nivelul UE și obţinerea statutului de beneficiar net al finanţărilor, în special al celor pentru coeziune şi politica agricolă comună;
• asigurarea liberei circulaţii a forţei de muncă, prin încheierea procesului de aderare la Spaţiul Schengen;
• dezvoltarea strategiilor pentru Regiunea Dunăre-Marea Neagră;
• realizarea obiectivelor Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin susţinerea procesului de extindere a Uniunii Europene (România a ratificat Tratatul de Aderare a Croaţiei la UE, înscriindu-se printre primele 10 state membre care au finalizat acest proces);
• dezvoltarea relaţiilor bilaterale cu statele Europei Centrale şi Occidentale (fără a diminua atenţia acordată partenerilor tradiţionali ori strategici ai României, precum Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie, Spania, Polonia sau Turcia trebuie consolidat dialogul cu alte ţări europene precum Austria, Republica Cehă, Croaţia, Finlanda, Islanda, Norvegia sau Suedia);
Locul actual al României în lume este dat în primul rând de aceste acorduri și parteneriate, fără să excludă însă și alte aspecte.

2. În al doilea rând, România se definește prin standardele și valorile pe care le promovează în lume. Iar acestea sunt, în viziunea mea, securitatea, democrația și prosperitatea.
Diplomaţia românească este un vector important al prezenţei dinamice pe care ţara noastră o are în noua arhitectură europeană în cadrul eforturilor politice de asigurare a unui climat de securitate, stabilitate şi prosperitate pe continentul european şi la scară globală. Dacă, până acum, două au fost ţintele mari ale politicii noastre externe – aderarea la NATO şi integrarea în Uniunea Europeană – ambele fiind atinse, a sosit momentul unei mai active implicări în diversificarea iniţiativelor şi implementarea politicilor de natură să transforme România într-un actor mai vizibil, care să joace un rol determinant în planul relaţiilor internaţionale.
România trebuie să-și redefinească un proiect național în materie de politică externă, care să întrunească un acord cât mai larg la nivel politic și să dea țării noastre oportunitatea de a se afirma în lume ca un actor activ și angajat.
Există câteva premise de la care se poate pleca în atingerea acestui obiectiv.
O majoritate politică stabilă, de 70%, care permite actualei formule de Putere de la Bucureşti să abordeze cu mai mult curaj problemele interne şi internaţionale;
Această majoritate confortabilă asigură un climat de stabilitate politică bazată pe un suport popular consistent, care conferă legitimitate şi, totodată, predictibilitatea necesară dezvoltării unor proiecte serioase pe termen mediu şi lung;
Odată cu preluarea guvernării, USL îşi propune să scoată România din nemeritatul con de umbră în care a fost plasată prea multă vreme. România a depăşit momentele dificile ale crizei economice care puteau provoca derapaje periculoase, iar datele macroeconomice recente justifică încrederea că România se va înscrie pe un trend ascendent şi că poate avea o voce mai puternică în concertul ţărilor europene şi nu numai;
Diplomaţia românească trebuie să fructifice această conjunctură favorabilă și să acționeze cu responsabilitate și curaj, pentru ca imaginea României în plan extern, atât în raport cu partenerii, cât și cu cei care au poziții diferite, să fie una pe măsură.
Pe de altă parte, România trebuie să participe activ la soluționarea unor probleme aflate pe agenda internaţională din anumite zone ale lumii, puse , contraproductiv, de diplomaţia noastră în trecut, din varii motive, între paranteze.

3. În al treilea, dar nu în ultimul rând, trebuie să spunem clar și răspicat tuturor, dumneavoastră trebuie să spuneți clar și răspicat oficialilor din țările unde reprezentați statul nostru că România este un partener loial și corect, care crede în extindere și deschidere globală, dar care în același timp este hotărât să aibă grijă de cetățenii săi, oriunde s-ar afla ei.
În acest sens, pornind de la permanenta preocupare faţă de situaţia românilor din afara graniţelor, în afară de parteneriatele cu statele membre NATO și UE, România are ca obiectiv menţinerea, extinderea şi intensificarea relaţiilor cu ţările din vecinătatea estică, adaptarea la schimbările rapide care au loc în Orientul Mijlociu şi Africa, continuarea demersurilor pentru obţinerea unui mandat în Consiliul de Securitate ONU.
În ceea ce privește extinderea şi intensificarea relaţiilor cu ţările din vecinătatea estică, acordăm o atenție deosebită consolidării Parteneriatului special cu Republica Moldova şi promovării active a proceselor de apropiere a R. Moldova de UE, continuării eforturilor de dezvoltare a relaţiei bilaterale, cu atenţie deosebită asupra proiectelor de interconectare energetică şi transport şi reglementarea conflictului transnistrean, cu respectarea integrităţii teritoriale şi suveranităţii R. Moldova.
Orientul Mijlociu şi Africa sunt lumi în profundă schimbare în care România trebuie să se orienteze rapid, reînnoind legături vechi şi creând altele noi. Schimbările care au loc în multe ţări din Orientul Mijlociu şi Africa antrenează exigenţe noi nu numai pe plan social, ci şi în ceea ce priveşte modernizarea economiei, deschiderea şi integrarea pieţelor, refacerea sistemului educaţional, reconstrucţia instituţională. Toate acestea se traduc, la nivelul relaţiilor cu România, prin noi oportunităţi pentru ţara noastră. Pentru România, potenţialul reprezentat de aceste ţări se ridică încă deasupra realităţii raporturilor bilaterale, şi acest lucru trebuie schimbat: este momentul să valorificăm şi să consolidăm capitalul de încredere câştigat în regiune de-a lungul timpului.
Un stat respectat în lume este un stat care știe să-și apere cetățenii și se preocupe ca aceștia la rândul lor să fie respectați oriunde în lume. În opinia mea, este nevoie de o mai mare și mai activă implicare a statului român în raport cu românii din afara graniţelor. Trebuie aplicată strategia MAE privind acţiunile specifice pe care le putem angaja, prin intermediul misiunilor diplomatice şi consulare, în vederea stimulării participării comunităţilor româneşti din străinătate la proiectul „O singură Românie”, o Românie modernă, proiect în cadrul căruia românii din străinătate reprezintă un vector important al acţiunii de remodelare a societăţii româneşti. Românii din străinătate nu reprezintă o altă Românie, ci sunt parte a ei.
Diplomaţia românească nu-şi poate îndeplini cu succes misiunea ce-i revine adoptând doar o strategie reactivă în siajul evenimentelor. Ea are datoria să promoveze strategii pro-active diferenţiate în funcţie de priorităţi, probleme şi zone de interes.
Politica noastră externă nu trebuie să privilegieze numai anumite mize şi parteneriate. Diplomaţia românească este în măsură să desfăşoare acţiuni şi să lanseze iniţiative multidirecţionale, valorificând oportunităţi existente, creând noi oportunităţi, reactivând relaţii care au funcţionat pe plan bilateral cu bune rezultate până la un punct, dar care au înregistrat în ultimul timp cote diminuate.
Pe de altă parte, este necesară o modificare de optică, în sensul accentuării caracterului pragmatic al demersurilor întreprinse, al urmăririi atente a rezultatelor efective la care s-a ajuns într-o etapă sau alta. Diplomaţia trebuie să-şi asume mai bine rolul de comunicator, atât pe plan extern, în acţiunea de promovare de ţară, dar şi pe plan intern, în efortul de explicare mai bună a activităţii sale.
Există un interes generalizat pentru ca diplomaţia română să dispună de resursele şi mecanismele necesare atingerii obiectivelor fixate. Pentru asta este nevoie de o mai bună conlucrare cu Parlamentul, cu celelalte ministere şi instituţii. Parlamentul României, în special, prin mecanismele şi structurile sale, poate contribui decisiv la sporirea eficienţei efortului diplomatic şi la urgentarea punerii în operă a strategiilor diplomatice.
În încheiere, permiteţi-mi să adresez încă o dată felicitări întregului corp diplomatic şi să vă urez succes pe mai departe!”

Ministerul Afacerilor Externe organizează, în perioada 27-29 august 2013, Reuniunea Anuală a Diplomației Române. Evenimentul este dedicat Corpului diplomatic și consular român și constituie un bun prilej pentru evaluarea activității diplomatice desfășurate în ultimul an și pentru stabilirea principalelor direcții de acțiune pe termen mediu și lung.

La deschiderea oficială au participat membri ai Guvernului şi ai Parlamentului României, reprezentanţi ai Administraţiei Prezidenţiale, şefii de misiuni diplomatice ai României, consuli generali, directorii institutelor culturale româneşti, reprezentanţi ai Corpului Diplomatic străin acreditat la Bucureşti, reprezentanţi ai societăţii civile, mediului academic şi de afaceri, mass-media.

Deschiderea oficială a Reuniunii diplomației de către ministrul afacerilor externe a avutloc marţi, 27 august, de la ora 13.30, în prezența Preşedintelui Senatului, Crin Antonescu și a Preşedintelui Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.

Reuniunea din acest an are ca invitaţi speciali pe ministrul afacerilor externe al Lituaniei, Linas Antanas Linkevicius, țară care deține Președinția rotativă a UE şi pe viceprim-ministrul şi ministrul afacerilor externe şi integrării europene al R. Moldova, Natalia Gherman.

Printre temele care vor fi abordate în cadrul sesiunilor tematice de lucru se numără: afacerile europene, Vecinătatea estică, provocări la adresa securităţii şi impactul asupra politicii externe a României, relaţiile României cu actori globali din zonele Asia-Pacific, America Latină, Africa şi Orientul Mijlociu, modalităţi de sprijinire a comunităților românești din străinătate, diplomația economică, diplomația culturală.

”Reuniunea, organizată, ca în fiecare an, în preajma Zilei Diplomației române, ne permite o radiografiere realistă și pragmatică a îndeplinirii obiectivelor de politică externă pe care ni le-am stabilit. Totodată, Reuniunea Diplomaţiei Române reprezintă  prilejul pentru o analiză aprofundată a activității diplomației române, dar și a dificultăților și provocărilor cu care se confruntă corpului diplomatic român, ținând cont de transformările de pe scena internațională și de evoluțiile economice în plan european şi global”, a declarat ministrul afacerilor externe, Titus Corlățean referitor la acest eveniment de tradiţie.