Serviciu  informatii in sistem RSS
RECOMANDĂRI ”ULTIMA ORĂ”
Ultima Oră

Băsescu, pentru Morar: Nu spune nicăieri că la DNA se numesc numai procurori de la DNA

Publicat: joi, 04 aprilie 2013

Şeful statului, Traian Băsescu, a vorbit, joi, într-o declaraţie de presă, la Palatul Cotroceni, despre nominalizarea Laurei Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror-şef la DNA şi i-a răspuns fostului şef al instituţiei, Daniel Morar, care remarca tăios că lipsa de experienţă în domeniu nu o recomandă pentru acest post.

 Băsescu a i-a transmis fostului şef al DNA, Daniel Morar, care a contestat propunerea Laurei Codruţa Kovesi pentru şefia DNA, că articolul de lege care stabileşte procesul şi procedura de desemnare a procurorilor nu prevede ca şeful instituţiei să vină din sistem, ci doar să aibă o vechime de 10 ani ca magistrat.

„Nu procurorii decid nominalizările. Singurele restricţii sunt vechime 10 ani ca procuror sau judecător şi perioada mandatului: trei ani. Nu spune că la DNA se numesc numai procurori de la DNA. Procurorul e procuror şi aplică legea indiferent unde face serviciul”, a subliniat Traian Băsescu.

Daniel Morar a atacat-o, marţi, la România TV, pe Laura Codruţa Kovesi, spunând că nu are ce căuta în fruntea Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

„Mi se pare absolut inadmisibil să fie propus la DNA un om care nu a lucrat în DNA. Dacă DNA a performat în aceşti ani, acest lucru se datorează procurorilor din DNA. Una dintre cerinţele Comisiei Europene a fost ca următorul şef DNA să aibă expertiză şi un CV în anticorupţie, iar doamna Kovesi nu are aşa ceva”, a spus Daniel Morar.

Vă prezentăm declaraţia de presă susţinută de şeful statului:

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Bună ziua. Aş vrea să fac o scurtă declaraţie, atât de scurtă cât se poate, legată de procesul de numire a procurorilor la Ministerul Public. Şi, pentru a nu avea dubii cu privire la legislaţia română, o să dau citire articolului care stabileşte care este procesul şi procedura de desemnare a procurorilor. Este vorba de Legea 303 din 2004, Articolul 54, care spune aşa: „Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Naţional Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorii-şefi de secţie ai acestor Parchete, precum şi procurorul-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestuia sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată”. Ce înseamnă practic acest lucru? Înseamnă că sunt 24 de funcţii la Parchetul General, la DIICOT, la Direcția Națională Anticorupție, care înseamnă şef de direcţie, adjuncţi, şefi de secţie, sau prim-adjunctul de la Parchetul General şi procurorul general. Cele 24 de funcţii se numesc conform legii, aşa cum v-am citit în Articolul 54, Aliniatul 1, la propunerea ministrului Justiţiei, cu aviz CSM şi cu decizie a preşedintelui, cu numirea de către preşedinte. Acesta a fost articolul în baza căruia, împreună cu primul-ministru, am stabilit urmarea acestei proceduri, fără nicio abatere de la ea. Este responsabilitatea ministrului Justiţiei pe cine desemnează, pe cine propune şi nu o responsabilitate nici a societăţii civile, nici a partidelor politice şi, pun accentul în mod deosebit, nici a partidelor politice, nici a procurorilor. Nu procurorii decid nominalizările. Singurele restricţii, prevăzute de lege, sunt vechime 10 ani ca procuror sau judecător şi perioada mandatului, trei ani. Nu spune că la DIICOT se pot numi numai procurori de la DIICOT, la DNA numai procurori de la DNA, pentru că procurorul este procuror şi aplică legea indiferent unde face serviciul, cu opţiunea lui. Deci esenţial în relaţia mea cu primul-ministru a fost să respectăm întru totul legea statului român, exact pentru a nu se crea condiţii de interpretare. Ce s-o fi făcut la concurs? Că nu-i adevărat, că nu-i concursul bun. Am avut un concurs, o selecţie la Ministerul Justiţiei. Aţi văzut vreun document din care să rezulte cine au fost câştigătorii? Nici eu, care eram chemat să semnez, conform Constituţiei, decretul de numire, n-am primit, odată cu solicitarea de numire a procurorilor, nici măcar punctajul pe care l-a obţinut fiecare.

Mai mult decât atât, o procedură care ar da impresia unei selecţii pe baza unui concurs, n-ar face decât să creeze demnitarilor şi instituţiilor implicate posibilitatea să spună, „păi, merge prost, dar dacă ei au câştigat concursul”? Exact acesta este spiritul legii, ca cei care fac desemnările şi, în cele din urmă, numirile, să-şi asume răspunderea pentru ceea ce fac, pentru deciziile pe care le iau şi să răspundă de modul cum, în exercitarea mandatului lor, procurorii numiţi pe funcţii de demnitate îşi exercită mandatul. Deci, legea stabileşte clar răspunderea unor politicieni, care înseamnă ministrul Justiţiei şi preşedintele României. Tocmai de aceea, şi avizul CSM este consultativ. Nu este obligatoriu pentru preşedinte pentru că în momentul în care a semnat decretul de numire pe funcţie, că e şef de secţie, că e adjunct, că e şef de departament, că e procuror general, preşedintele îşi asumă răspunderea pentru desemnare şi nu are scuza, „vedeţi, nu merge deloc cu lupta împotriva corupţiei, dar dacă aşa a ieşit din concurs”. Aceasta este motivaţia pentru care am cerut primului-ministru în procesul de desemnare să urmeze exact legea. De altfel, v-aş aduce aminte că, pe data de 1 octombrie – nu ştiu dacă a fost publică scrisoarea – pe data de 1 octombrie, i-am transmis doamnei Pivniceru, care la acea vreme era ministrul Justiţiei, o scrisoarea care avea două elemente importante. În prima parte a scrisorii îi spuneam că nu voi numi procurorii, datorită faptului că a urmat o procedură netransparentă. Adică, şi-a creat condiţii să spună „păi asta a ieşit din concurs”, dar n-a ştiut nimeni cum a ieşit din concurs, cum au ieşit cei doi candidaţi? Iar răspunsul, mai târziu şi mai ales după ce intrau pe funcţii, ar fi fost: „păi, aşa a ieşit din concurs, domnule preşedinte”. Iar eu am dorit asumarea răspunderii de către ministrul Justiţiei, care face propuneri, pentru ca, la rându-mi, să-mi pot asuma răspunderea, ştiind că un om şi-a asumat sută la sută responsabilitatea propunerilor. În prima parte a scrisorii, eu o atenţionam pe doamna Pivniceru – pentru că poate-aş fi crezut în această procedură dacă ea era foarte transparentă, din păcate n-a fost – şi o averizam, pe 1 octombrie, că nu voi desemna procurori pe cei rezultaţi dintr-o astfel de procedură. În partea a doua a scrisorii, îi exprimam doamnei ministru Pivniceru opţiunea mea pentru asumarea desemnării, asumarea propunerilor de către ministru în conformitate cu Legea 303. Şi vă rog să faceţi cunoscut, puneţi pe site conţinutul scrisorii din 1 octombrie.

Vreau să reţineţi că era înainte ca propunerile cu cei doi procurori să ajungă la mine, iar doamna Pivniceru a ştiut că, indiferent de avizul CSM, voi respinge cei doi procurori pentru că nu îndeplineau un criteriu fundamental, acela al asumării de către ministru a propunerilor. De altfel, şi motivaţia mea nu a ţinut cont de explicaţia CSM pentru aviz, ci a ţinut cont de punctul de vedere pe care îl formulasem de la 1 octombrie. Aceasta a fost motivaţia publică, lipsa de transparenţă a procedurii. Şi, dacă ai făcut o procedură netransparentă, nu a văzut nimeni dacă oamenii aceştia pot fi. Deranjant pentru mine a fost principiul: o procedură ascunsă, necunoscută public, în spatele căreia ne puteam ascunde în viitor pentru eşec. Dânsa putea spune: ce să fac, asta a rezultat din concurs? Dar eu nu puteam spune: ce să fac, că asta a rezultat din concursul doamnei ministru Pivniceru. Nu puteam spune asta, pentru că eu nu aveam o opţiune facultativă. La mine era capătul lanţului şi decizia, capătul lanţului de desemnare. La mine era decizia şi nu aveam argumente, în condiţiile în care a fost organizat aşa-zisul concurs de la Ministerul Justiţiei. În general, din acest punct de vedere, sunt împotriva ascunderii celui responsabil să propună sub aparenţa unui concurs, şi acest lucru l-am precizat clar în scrisoarea din 1 octombrie transmisă la Ministerul Justiţiei şi înregistrată la Ministerul Justiţiei tot pe 1 octombrie. Aceasta este motivaţia, nevoia de asumare a răspunderii, pentru care i-am cerut ministrului Justiţiei să transmită la CSM propuneri asumate. Acest lucru s-a făcut pentru o parte din cele 24 de funcţii de demnitate din Ministerul Public şi acum este etapa în care CSM analizează şi va decide. Nimeni nu va interfera procedurile CSM, cum sper ca în continuare nimeni să nu aibă pretenţia să interfereze procedurile celorlalte instituţii implicate. Fiecare instituţie îşi asumă răspunderea pentru ce face, fie că e Ministerul Justiţiei, fie că e preşedintele sau CSM, dar respectăm toţi legea pentru că nu putem avea succes, dacă ne amestecăm unii în treburile altora, dacă stabilim, fără să avem această calitate, nominalizări, dacă stabilim criterii discriminatorii altele decât cele prevăzute în lege: 10 ani, vechime în funcţia de procuror sau judecător. Deci – atenţie – legea permite desemnarea unor judecători pe funcţii de conducere în parchete. Asta permite legea. Deci procuror sau judecător timp de 10 ani şi trei ani în funcţie. Sigur, judecători care optează să facă muncă de procurori, nu judecători luaţi din altă parte, bănuiesc că a fost destul de clar.

Speranţa mea este că acest proces care va fi asumat de fiecare structură din lanţul decizional ne va duce la succes. Avem o experienţă, eu am o experienţă în procesul de desemnare a procurorilor, n-aş putea spune că a fost un eşec. Justiţia s-a mişcat, s-au întâmplat lucruri în ultimii opt ani şi în mod deosebit în ultimii cinci – şase ani, când procurorii şi judecătorii au dobândit sentimentul că nimeni nu se amestecă în dosarele lor. Voi continua să protejez justiţia, fie că vorbim de parchete sau de instanţe, de ingerinţa politicului – sigur, acolo unde pot sau ştiu – şi sper ca trendul bun pe care a început să se mişte activitatea parchetelor, fie că vorbim de Parchetul General, de DIICOT, de DNA, sper deci că acest trend va continua, iar propunerile pe care le-a făcut până în prezent primul-ministru nu-mi dau niciun motiv să cred că vor fi schimbări în trendul crescător de rezolvare a problemelor care ţin de justiţie. Aş mai face o precizare: definitivarea desemnării pe cele 21 de funcţii vacante din 24, câte trebuie desemnate în cele din urmă de preşedinte, trebuie făcută urgent. Avem aproape un an de când procurori delegaţi la rândul lor deleagă. Practic, tot sistemul de conducere al Ministerului Public este afectat de o consistentă instabilitate. Am văzut declaraţii „dar merge şi aşa”. Eu nu zic că nu merge şi aşa, problema e cât mai merge. Pentru că şi procurorii aceia de dosar – şi vreau să ne întelegem foarte bine: cei despre care vorbim nu sunt cei care lucrează dosarele. Cel mult şefii de secţii se mai implică atunci când trebuie ajutat un procuror. Cei care lucrează dosarele sunt procurorii fără funcţii, de regulă, sau la nivel de şefi de servicii. Şefii de secţii îi sprijină din când în când, dar oamenii cu dosarul sunt procurorii obişnuiţi pe care nu-i numeşte preşedintele nici la DNA, nici la DIICOT, nici la Parchetul General. Îi desemnează CSM. Dar lipsa unor conduceri stabile pe toate palierele Ministerului Public este riscantă şi decredibilizează sistemul în interiorul lui. Este dificil să lucrezi cu şefi care ei înşişi sunt delegaţi, care ei înşişi şi-au terminat mandatele demult, cărora şeful ierarhic le mai prelungeşte mandatul, nu le mai prelungeşte mandatul, le întrerupe mandatul.

Avem nevoie de stabilitate. Sigur, cele ce am stabilit cu ministrul Justiţiei sunt legate şi de o anume strategie. Ideea a fost să încercăm să numim câteva funcţii importante, după care să lăsăm celor numiţi posibilitatea să facă propuneri către Ministerul Justiţiei, să fie această colaborare pentru cei subordonaţi lor, uneori adjuncţi, ceea ce nu înseamnă că dacă este nevoie nu putem declanşa desemnarea tuturor celor 21 de procurori care trebuie numiţi în funcţii de conducere. Deci este o chestiune în care incercăm o colaborare cu CSM şi în acelaşi timp o colaborare preşedinte – ministru al Justiţiei. Să sperăm că vom putea să atingem acest obiectiv. Aş mai face o ultimă remarcă legată de un lucru pe care l-am mai spus la începutul intervenţiei mele şi anume eroarea extraordinară pe care o fac partidele politice amestecându-se, încercând să facă presiuni, încercând să dea soluţii pentru desemnarea procurorilor. Vreau să ştiţi că nimeni nu va reuşi să influenţeze acest proces, decât în mod instituţional, fiecare în zona lui de responsabilitate. Asta este ceea ce am vrut să vă spun. Vă rog, câte o întrebare fiecare, să ne înţelegem.

Întrebare: Domnule preşedinte, în luna ianuarie, atunci când aţi respins acele propuneri, mai invocaţi ceva – faptul că procesul de selecţie nu a fost stimulativ pentru ca un număr cât mai mare de procurori să se poată înscrie. Cât de stimulativ este acum?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Exact asta v-am explicat şi, dacă veţi citi scrisoarea, veţi vedea că, în situaţia în care se opta pentru un astfel de sistem, deschis, cu competiţie, trebuia să fie într-adevăr deschis, ca să mă conving şi eu că cel mai bun a fost desemnat. Şi aş fi văzut ce fac la capătul drumului, dacă cel care a rezultat din concurs este pentru mine sau din punctul meu de vedere soluţia corectă pentru un procuror vertical, neinfluenţabil politic, care la nevoie îi poate spune şi preşedintelui: Îmi pare rău, domnule preşedinte, nu este conform legii. Deci asta am reproşat ministrului Pivniceru, care şi-a asumat procedura transparenţei fără transparenţă. Dar opţiunea mea – şi am scris-o în scrisoare – este desemnare prin asumare. Deci nu urmăresc un proces transparent în sensul chemării televiziunilor la examinare, asta poate fi opţiunea CSM-ului, ci urmăresc un proces care să diminueze la maximum riscul de eşec în desemnare.

Întrebare: Mă scuzaţi – pentru o clarificare. Repet, cât de stimulativ este acum? S-au putut înscrie, s-au ales dintr-un număr…?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Eu cred că este mai mult decât stimulativ dacă asta am urmărit, pentru că procesul va propune, după cum aţi văzut deja, menţinerea în funcţii de conducere a unor procurori care au avut rezultate în funcţiile lor, chiar dacă sunt alte funcţii, pentru că legea nu permite să stai pe funcţie mai mult de şase ani, mai mult de două mandate. Cred că este stimulativ pentru cei care obţin rezultate bune.

Întrebare: Înţelegerea…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nefiind interviu, vă mulţumesc. O întrebare pentru fiecare ziarist.

Întrebare: Domnule preşedinte, aţi avut vreo contribuţie în propunerile înaintate de premier în fruntea parchetelor?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu cred că acest lucru este important. Contribuţia mea nu poate fi decât în zona care a fost deja cunoscută. Eu am dorit, exact pentru a nu risca diminuarea şanselor de progres în activitatea parchetelor, am dorit o soluţie Morar la Parchetul General, Kövesi la DNA. Nu s-a putut, dar a fost cunoscută opţiunea mea legată de Kövesi, dacă asta este problema. Şi vreau să fiţi convinsă că nu are nicio legătură cu vreo altă relaţie decât aprecierea pentru performanţă.

Întrebare: Vă întreb asta pentru că…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Era vorba de o singură întrebare, vă mulţumesc.

Întrebare: Este o adăugare, dacă îmi permiteţi. Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, vorbea de un troc politic în urmă căruia…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, acum vreţi să comentez declaraţiile domnului Crin Antonescu? Totuşi, aţi adresat o întrebare preşedintelui României. Eu nu sunt nici părerolog, nici comentator. Fiecare cu declaraţiile lui. Vă mulţumesc.

Întrebare: Care sunt argumentele în faţa Comisiei Europene, care a solicitat o procedură transparentă, pentru aceste numiri?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, aş vrea să ne înţelegem cum traducem cuvântul transparenţă. Dacă propunerile ar fi fost pentru nişte oameni aduşi din ţară pe care nu îi cunoştea nimeni, am fi putut spune că a fost o procedură fără transparenţă, lipsită de acea nevoie a publicului sau a presei sau a analiştilor de a şti pe cine desemnăm. Dar aici discutăm despre Codruţ Olaru, da?, om cu performanţe excelente la DIICOT, discutăm despre Laura-Codruţa Kövesi, un om cu peformanţă foarte bună în conducerea Parchetului General, discutăm despre… ce alte nominalizări s-au mai făcut? Tiberiu Niţu este o nominalizare, a fost adjunct al Parchetului General. Deci, reţineţi, eu nu am respins pe niciunul dintre cei doi procurori pentru incompetenţă, ci pentru procedura… Modul cum s-a spus: e transparent, dar nu a fost transparent. Deci discutăm despre procurori foarte cunoscuţi pentru activitatea lor, aşa că nu văd unde este lipsa de transparenţă. Îl aveţi în faţă pe… o aveţi pe Codruţa Kövesi, aţi avut-o şase ani, nu cred că a constatat cineva fraternizarea fostului procuror-general cu oameni urmăriţi penal sau intervenţii în dosare, chiar dacă eu îi reproşez nerezolvarea dosarului Revoluţiei. Argumentele pe care le-au avut sunt juridice, eu pot să o fac politic. Ei au argumente juridice şi pot să fii de două ori preşedinte, nu te poţi aşeza în faţa legii. Deci nu discutăm despre oameni necunoscuţi. Dacă premierul Ponta scotea de sub birou nişte procurori care nu erau cunoscuţi, sigur că am fi putut discuta de nevoia de transparenţă. Oamenii sunt cunoscuţi toţi.

Întrebare: Cu reprezentanţii Comisiei Europene aţi avut discuţii în ultimele zile pe acest subiect?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, eu discut cu legile României şi nimeni nu poate să înfrunte legile României. V-aş da o atenţionare. Ştiţi, ca să inventezi, să adaugi la lege, ar trebui să-ţi asumi un act normativ. Cel mai mic act de reglementare este ordinul ministrului. Aţi constatat că a avut curaj doamna ministru Pivniceru să introducă prin ordin, care ar fi trebuit publicat în Monitorul Oficial, o procedură suplimentară decât cea legată de lege? Dânsa a făcut acea procedură fără să emită un ordin al ministrului, pentru că adăuga la lege. Aici recomandările… Sigur, partea de spectacol poate fi organizată în altă parte, dar nu neapărat la Ministerul Justiţiei.

Întrebare: Domnule preşedinte, v-aş întreba dacă în acest moment Daniel Morar este şef al Parchetului General?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Eu nu mă pot pronunţa, mai ales că, ştiţi, nu sunt jurist, deci nu-mi pot pronunţa public o opinie. Am văzut controversa între CSM şi Guvern, probabil că o acţiune în constatare pentru clarificarea legii la Curtea Constituţională ar fi necesară, pentru că, totuşi, desemnarea procurorului-general adjunct, a procurorului-general, a prim-adjunctului procurorului-general, a şefului DNA este un atribut al preşedintelui şi, dacă mergem la nesfârşit cu detaşări pe astfel de funcţii, eu mă întreb, de ce CSM-ul nu detaşează acum un procuror-general, că putem interpreta legea că-l poate detaşa pentru trei ani, şi atunci nu ne mai batem capul, nici cu ministrul Justiţiei, nici cu preşedintele, ci Secţia de procurori detaşează pentru trei ani procuror-general şi pe toţi cei 21 care sunt cu delegare. De ce nu-i detaşează pe trei ani? – şi am terminat toată această discuţie. Deci, aici este clar un conflict. Eu nu spun că acţiunea CSM-ului este ilegală, dar s-ar putea legea să fie neconstituţională. La fel cum şi astăzi aţi văzut, Curtea Constituţională n-a ieşit încă hotărârea, ci doar comunicatul, şi nu putem spune că acţiunea membrilor CSM, de suspendare sau revocare a celor doi judecători, a fost ilegală. Ea fost legală din punct de vedere al celor înscrise în lege. Dar s-a constatat că acel articol era neconstituţional. Deci, nu acuz de ilegalitate, ci trebuie să vedem dacă legea este constituţională.

Întrebare: Domnule preşedinte, aţi insistat pe necesitatea de a urgenta desemnarea, ocuparea celor 21 de posturi vacante la cele două parchete. După cum bine ştim, CSM-ul a dat un calendar eşalonat pe două luni. Sugeraţi că este cazul ca acest calendar să fie ajustat, să fie restrâns?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu-mi permit să fac recomandări CSM-ului. Vor acţiona după regula lor. Deci, este o problemă a CSM-ului. Sunt o structură independentă care gestionează justiţia.

Întrebare: Domnule preşedinte, anticipaţi oarecum, înainte ca Mona Pivniceru să-şi dea demisia din funcţia de ministru al Justiţiei, şi să fie votată la Curtea Constituţională, că aţi ajunge la o înţelegere mult mai bine cu premierul Victor Ponta, dacă domnia sa ar prelua ca interimar Miniserul Justiţiei. Evident, şi mai devreme spuneaţi că v-aţi făcut publice opţiunile – Daniel Morar şi Laura-Codruţa Kövesi.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Şi nu mi-a folosit la mare lucru.

Întrebare: Premierul a spus că consultările cu dumneavoastră s-au referit strict la procedură.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Aşa este.

Întrebare: Şi nu la nume. Atunci, premierul a preluat aceste nume din declaraţiile dumneavoastră publice?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Cred că a constatat că-i bine. Un procuror-general care a fost bine apreciat în mandatul lui, cred că este o opţiune corectă. Cred că a apreciat activitatea Codruţei Kövesi. Pentru că, aici, trebuie să înţelegeţi şi un lucru: un şef la o asemenea structură, fie că vorbim de DNA, fie că vorbim de DIICOIT, fie că vorbim de Parchetul General, nu sunt oamenii care fac dosare. Cei care fac dosare sunt procurorii obişnuiţi. De regulă, se mai implică şefii de secţii, dar atribuţiunile lor sunt legate de administrarea structurii şi, sigur, de acel ultim aviz sau de, când constată că sunt, pentru că au consilieri la acest nivel, au consilieri, constată că soluţia dintr-un dosar putea fi alta sau ar putea fi alta, ori cer procurorului aprofundarea soluţiei, ori cer schimbarea soluţiei. Pentru asta sunt şefii acestor structuri, în general. Şi rog procurorii să mă scuze că mă bag să vorbesc despre atribuţiunile lor, dar nu ei lucrează dosarul acela de zi cu zi.

Întrebare: Dar tot Victor Ponta spunea că şi dacă i-ar propune pe Sfinţii Petru şi Pavel fără să vă consulte pe dumneavoastră i-aţi respinge. E oarecum contradictoriu…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Nu, aici este o chestiune de încredere, dar şi de interes naţional. Victor Ponta este procuror. Eu am destulă experienţă privind acest sistem; îmi dau seama ce înseamnă un astfel de sistem în care din 24 de funcţii de conducere 21 sunt vacante şi cu procurori cu delegare. Şi mai ales ţineţi cont că vârful acestei piramide nici măcar nu mai e cu delegaţie, este detaşat. Discutăm de un sistem care structura de conducere interimară, temporară şi pusă şi sub semnul întrebării ca procedură. Cel puţin asta a apărut în această perioadă.

Întrebare: Ultima chestiune, pentru că se leagă tot de acest lucru. Victor Ponta v-a informat înainte să preia ca interimar Ministerul Justiţiei, v-a consultat în acest sens?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Sigur că m-a sunat să îmi spună că a demisionat doamna Pivniceru; dacă sunt de acord cu desemnarea dânsului ca interimar? I-am spus că da. Asta e tot.

Întrebare: Domnule preşedinte, de ce printre aceşti procurori nominalizaţi nu se află niciun procuror de la DNA, având în vedere că DNA în toate rapoartele MCV a avut aprecieri pozitive, având în vedere că dumneavoastră la un moment dat aţi spus că e nevoie de un procuror cu experienţă în anticorupţie, în dosare grele, şi că până la urmă şi domnul Daniel Morar, care înţeleg că a fost prima dumneavoastră opţiune, se pronunţa în favoarea numirii unor astfel de procurori?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Doamnă, eu nu m-am pronunţat şi nimeni n-a îndrăznit să se pronunţe, să spună: Nu poţi să treci de la DNA în funcţia de prim-adjunct al procurorului-general, că şi acolo e altă muncă, la DNA – da? Nimeni n-a îndrăznit să spună că nu poţi să treci de la DIICOT într-o structură de anchete penale a Parchetului General, să conduci acea direcţie. Deci cred că este prea mult. Tocmai v-am citit insistent din lege care sunt condiţiile legii: vechime zece ani şi să nu stai mai mult de trei ani pe funcţie. Asta scrie legea, asta facem.

Întrebare: Dar toate nominalizările totuşi sunt de la DIICOT şi de la Parchetul General…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Tocmai vă spuneam ce scrie legea. Asta scrie, asta facem.

Comments

comments

Short URL: https://ultima-ora.ro/?p=3939

Publicat de la data apr. 4 2013. Categorii ACTUALITATE.

Zona comentariilor

Meteo în țară

17 octombrie 2019, 2:18
 

N
Parţial noros
11°C
4 km/h
Perceput de temperatură: 11°C
Presiunea: 1020 mb
Umiditate: 93%
Vânt: 4 km/h N
Rafale de vânt: 4 km/h
UV-Index: 0
Răsarit: 7:32
Apus: 18:29
Prognoza 18 octombrie 2019
Zi
 

E
Înnourat
23°C
Vânt: 4 km/h E
Rafale de vânt: 7 km/h
max. UV-Index: 3
Noapte
 

ENE
Senin
9°C
Vânt: 0 km/h ENE
Rafale de vânt: 7 km/h
max. UV-Index: 3
More forecast...
 

RSS De la ANM:

  • Tipul mesajului : Atentionare nowcasting
    COD : GALBEN Ziua/luna/anul : 17-10-2019 Ora : 0 Nr. mesajului : 1 Intre orele : 00:05 si 03:00 In zona : Județul Tulcea; Se vor semnala : - ceaţă care determină vizibilitate scăzută, local sub 200 m şi izolat sub 50 m

Loto

Horoscop

  • 234.237 vizite
Statistici T5 Ziarul online ”Ultima Oră” rulează pe o versiune ”Advanced Newspaper” realizată de Gabfire Team