Biserica Ortodoxă, o afacere prosperă

Suntem în săptămâna patimilor și mulți dintre noi se gândesc mult mai mult și mult maiprofund la relația cu Dumnezeu.

Biserica Ortodoxă, în calitate de Casă a Domnului și intermediar în amintita relație, este o afacere cât se poate de prosperă. Pentru că beneficiază de cel mai înalt grad de încredere în rândul națiunilor ortodoxe, în dreptul acestei biserici creștine chiar și acei politicieni care se pot dovedi capabili de orice umbl în vârful picioarelor.

Cea mai mare biserică ortodoxă, cea atotputernică și influentă a Rusiei, este nu doar un bastion al credinței, ci și o corporație și, de asemenea, un jucător politic.

Deși nu se știu cu exactitate veniturile și profiturile Bisericii Ortodoxe a Rusiei, acestea erau evaluate la 150 de miioane de dolari în anul 2014 și, firește, nu sunt taxate.

Jurnaliștii ruși Svetlana Reiter, Anastasia Napalkova și Ivan Golunov, de la agenția de presă RBC, au realizat o cercetare în urma căreia a reieșit că fiecare din cele aproape 35.000 de parohii de pe teritoriul țării adună lună de ună sume cuprinse între 65 de dolari și… 40.000 de dolari, din care circa jumătate pleacă spre eparhia locală, care apoi transfer circa 15% spre Patriarhie.

Dacă, Doamne ferește, oparohie nu face profit, eparhia poate concedia preotul nepriceput în ale colectării de bani de la enoriași.

La începutul anilor 2000, arhiepiscopul Kliment spunea că 55% din bugetul Bisericii Ortodoxe a Rusiei vine din comerțul cu obiecte bisericești, alți 40% din donații și sponsorizări, iar restul din contribuțiile eparhiilor.

Pe de altă parte, statul întreține Biserica Ortodoxă – între 2012 și 2015, instituția a primit echvalentul a peste 183 de milioane de dolari, iar în 2016, statul dădea bisericii 34 de milioane de dolari.

Felul în care Biserica Ortodoxă a Rusiei păstrează o discreție absolută asupra felului în care sunt cheltuiți acești bani, dar o bună parte este direcționată spre turneele cu certe accente politice ale Patriarhului Kiril, care a călătorit, de pildă, în America latină, cu un alai de 100 de persoane, apoi a mers în Antarctica, să țină slujbe la singura biserică ortodoxă de aici și să admire pinguini.

Cu ceva vreme în urmă, Patriarhul Rusiei afirma voința și viziunea regimului de la Moscova asupra viitorului Republicii Moldova, în cadrul unei vizite la Chișinău…

Biserica Ortodoxă a Greciei are proprietăți evaluate la miliarde de euro, peste dublul datoriei externe a țării în anul 2011, arată o documentare a postului de televiziune France24.

Statul plătește salariile și pensiile tuturor clericilor din țară, iar bisericile și mănăstirile au fost mereu exceptate de la tot felul de taxe impuse cetățenilor în vremuri de criză.

Atunci când opinia publică împovărată a protestat, s-au găsit portițe prin care doar să pară că biserica ar fi taxată, întrucât proprietățile sale sunt atât de obscure încât o taxă de acest fel ar fi aproape imposibil de aplicat.

Pe de altă parte, ca și în Rusia, Biserica Ortodoxă a Greciei face politică. În 2010, Sfântul Sinod denunța „troika” alcătuită din Fondul Monetar Internațional, Comisia Europeană și Banca Cetrală Europeană, cu care se negocia evitarea falimentului țării, ca fiind „o forță de ocupație străină”.

În același timp, salariile preoților greci costau statul elen împovărat de datorii 220 de milioane de euro anual. În paralel, Stefanos Manos, fost ministru al Economiei, estima averile unor capi ai Bisericii Ortodoxe a Greciei la peste un miliard de euro.

Averea Bisericii Ortodoxe din Cipru nu este cunoscută cu exactitate, însă activele controlate de de aceasta sunt evaluate la circa 5 miliarde de euro, aproximativ un sfert din PIB-ul anual al ţării.

Sfânta Arhiepiscopie a Ciprului are participaţii semnificative la mai multe companii mari listate la bursă, printre care Vassiliko Cement Works, singura industrie grea de pe insulă, Hellenic Bank şi producătorul de bere şi băuturi răcoritoare KEO. De asemenea, este cel mai mare proprietar de pământ de pe insulă.

Biserica Ortodoxă din alt stat preponderent ortodox, Serbia, arată, in cifrele succesului economic, astfel: ca venituri, este pe locul trei în țară, după Oil Industry of Serbia și Electric Industry of Serbia, scrie publicația Blic, care a calculate că în total, cele 40 de diocese din țară adună în jur de 140 de milioane de euro pe an. Și aici, cine nu plătește taxa către eparhie, care „dă mai departe” la centru, este înlocuit.

De-a lungul timpului, eparhiile au investit în hoteluri, în agricultură, în turism și în producția de vin, episcopii sârbi fiind investitori de calibru. De asemenea, statul sârb plătește asigurările sociale și de sănătate ale preoților.

Pe de altă parte, este binecunoscut tonul politic al Bisericii Ortodoxe a Serbiei – în 2010, fostul patriarch Irineu spunea că recunoașterea internațională a independenței provinciei Kosovo este un păcat și că, dacă i-ar fi impusă Serbei, s-ar opune cu toate mijloacele, ale păcii sau ale războiului.

Mai târziu, în 2018, răposatul înalt ierarh spunea frecvent că președintele țării, Alexandar Vucic, „luptă ca un leu pentru amenține Kosovo ca parte a Serbiei”. Trebuie spus că, exact ca în România, Biserica Ortodoxă a Serbiei este instituția în care poporul are cea mai mare încredere, alături de armată, mult înaintea politicienuilor, a presei sau a instituțiilor democratice ale țării.

Și dacă tot am amintit de România, Biserica Ortodoxă de la noi a primit numai în 2018 suma de 102 milioane de euro pentru Catedrala Mântuirii Neamului, a cărei construcție continuă cu investițiede doar 20% din partea bisericii, restul, aproape 100 de euro de fiecare român, provenind de la bugete publice.

În ansamblu, date financiare mai vechi, din anul 2007, estimau că averea Bisericii Ortodoxe Române stătea la loc de frunte lângă campioni economici ca OMV (valoare de piață la acel moment 8,3 miliarde de euro, potrivit money.ro), Banca Comercială Română (valoare de piață de 5,6 miliarde de euro) sau BRD, cu deosebirea majoră că Biserica nu evoluează în mediu concurențial.

Mai multe analize internaționale notează că Biserica Ortodoxă Română ar deține peste 40.000 de hectare de teren arabil, tot atâta suprafață împădurită, pachete de acțiuni în peste 15 companii din industria turismului, construcțiilor, exploatării lemnului, transporturi, agricultură, edituri și are licență pentru 27 de posturi de radio.

 

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.