Bruges, un oraș de poveste (Exclusivitate)

M-au fascinat întotdeauna călătoriile…

Sunt o necesitate ciclică a sufletului care încântă ochii minții prin cultură și bucură spiritul prin abundență de tradiții. Te transformă într-un burete care absoarbe toate detaliile și frumusețile unui loc nou și le păstrează, cu sfințenie, în cutia cu amintiri a sufletului. O deschizi, din când în când, și evadezi din monotonia sau rutina zilnică, din jungla urbană.

Călătoriile sunt experiențe de viață în care m-aș înrola cu un minim bagaj, cu cei mai comozi bascheți și cu entuziasm adolescentin. Sunt experiențe care te fac să vezi viața altfel decât ești obișnuit datorită pluralismului socio-cultural.

Te transformă ca individ, te ajută să-ți conturezi viața așa cum nu ai avut curaj și te ajută să-ți descoperi limitele.

Bruges! Încă de la primii pași te cucerește. Te transpune într-un peisaj de basm, în care aerul te învăluie intr-o notă aparte de parfum proaspăt iar atmosfera feerică este desprinsă din cea mai romantică poveste:

Bruges este un oraș cu o suprafață modestă situat în regiunea Flandra, din N-V Belgiei. Bijuteria Belgiei și capitala Flandrei de Vest, este un oraș neerlandofon al cărui nume provine din norvegiana veche: Briggja care inseamnă pod, punte.

Numele i se potrivește în totalitate, datorită numărului mare de poduri amplasate peste canalele care te trimit cu gândul la faimoasa și romantica Veneție.

Veneția din Nordul Europei este al doilea nume al orașului belgian, la fel de romantic precum cel din Nordul Italiei.

Bruges a fost inițial un sat cu mare potențial de dezvoltare, descoperit de vikingi, care avea să devină oraș în 1128. Avantajat de poziția geografică, cu deschidere la mare și situat foarte aproape de porturile englezești a devenit, în timp, un centru important al negoțului.

Anii ce au urmat au fost extrem de prosperi pentru Bruges. Beneficiind de o dezvoltare rapidă pe toate planurile, înflorind frumos și măreț, ajunsese să aibă un număr de locuitori mai mare decât Londra.

Istoria lui de oraș prosper și dezvoltat a avut și un moment în care a decăzut total.

Din cauza aluviunilor, deschiderea la mare, atât de benefică lor, s-a blocat, iar activitatea comercială s-a stopat astfel încât a devenit un oraș sărac din punct de vedere economic dar și al populației, oamenii părăsindu-l treptat.

Timp de foarte mulți ani orașul- mină de aur a Regiunii Flandrei, parcă a fost uitat și ocolit dar a supraviețuit cu stoicism evenimentelor majore istorice, precum cele două războie mondiale.

Faptul că pe durata ocupării germane orașul a avut norocul să nu fie distrus iar centrul istoric să rămână intact, avea să aducă mai târziu prestigiu orașului și șansa de a înflori din nou.

Înalta clasă a aristocrației, în secolul XIX, a descoperit acest oraș mirific și l-a îndrăgit atât de tare încât l-a transformat în locul lor preferat de vacanță, unde-și petreceau timpul cu familiile, organizau mese copioase sau participau la diverse jocuri de societate. În scurt timp, orașul a început să revină la viață și să se transforme în orașul turistic pe care-l cunoaștem și astăzi.

Am ajuns dimineața devreme, când ceața ce împânzise orașul începea să se ridice din canalele care te duceau cu gândul la Veneția și când încă străzile erau goale.

Totul este verde!

Un verde parcă prea curat, iarba parcă pusă ca un covor imaculat iar pomii parcă aliniați cu grijă pe marginea canalelor.

Trecând prin porțile vechi ale orașului, cu nasul în fular și mâinile înghețate, am decis să las harta de-o parte și fără niciun plan, să mă las condusă de străzile înguste și pline de biciclete.

Majoritatea caselor sunt vechi, făcute din cărămizi ruginii care îți amintesc de epoca medievală, cu acoperișuri din lemn bătut de soare și de ploi, cu scări înguste și cu terase care găzduiau restaurante sau baruri cu vedere la canalele pe care se plimbau bărcuțe pline cu turiști.

Fiind un mixt între un oraș medieval și o epocă modernă, întâlnești case cu același tip de arhitectură dar mai impunătoare, de un alb imaculat sau câte un hotel de lux de unde vezi ieșind doamne și domni îmbrăcați  elegant.

Străduțele pitorești m-au dus în piața central, unde am rămas uimită de frumusețea câtorva case viu colorate, desprinse parcă din povești și-ți aminteau de căsuțele din turtă dulce făcute de bunica.

Grote Markt, o piață veche înființată în anul 958, cu o arhitectură neogotică impresionantă este, propabil, unul dintre cele mai fotografiate locuri din Bruges și unde, anual, își fac simțită prezența aproximativ 2 milioane de turiști.

Centrul vechi începe să se aglomereze, magazinele încep să se deschidă iar zumzetul orașului începe să fie simțit. Pe străzi te îmbie mirosul aromat al gofrelor care mai de care mai ornate cu fel și fel de arome, dulcețuri sau fructe.

Magazinele cu ciocolată artizanală pe care le găsești la orice pas sunt fascinante și cu siguranță ar împlini visul oricărui iubitor de ciocolată. Fiecare cu forme de prezentare care mai de care mai atrăgătoare, unde găsești arome încăntătoare pentru toate gusturile și sub toate formele. Imposibil să nu guști pralinele sau ciocolata amăruie, de cea mai fină calitate.

Bineînțeles că nu am ratat nici Muzeul de bere – Bruges Halve Maan, care te uimește cu sistemul de a transporta și fabrica berea și unde am fost surprinsă să aflu că ei dețin prima conductă de bere din lume, veche de peste 500 de ani.

După turul fabricii unde poți să deguști berea, ai oportunitatea de a te așeza la masă unde o să mănânci cea mai bună supă, surpinzător , tot de bere care este un adevărat spectacol de gust.

Pe lângă deliciile culinare, Bruges este un oraș cultural care, la fiecare pas, îți scoate în cale biserici și catedrale impresionante, iar alături de pavajul specific și trăsurile cu care poți da un tur al orașului te trimit  cu gândul, în epoca de aur a anilor trecuți.

Heilig-Bloedbasiliek sau Basilica Sf. Sânge situată în piața centrală, încă din anul 1529, prezintă o frumusețe impresionantă a unei arhitecturi gotice, compusă dintr-o capelă romană și o capelă superioară, unde se află moaștele Sf. Vasile.

Un adevărat muzeu de artă este și Biserica Fecioarei – Onze Lieve Vrauwekerk care deține adevărate opere de artă create de artiști precum Gerard David sau Bernaert van Orley. Însă cea mai cunocută și apreciată operă, este sculptura Fecioara și Copilul realizată de Michelangelo în anul 1504.

Dacă te-ai plictisit de arhitectură poți alege să te bucuri de galeriile de artă ale marilor artiști precum suprarealistul spaniol Salvador Dali sau poți alege un muzeu, precum Muzeul Groeninge, din paleta largă a culturii belgiene.

Un oraș cochet, primitor, plin de turiști și biciclete, de care te îndrăgostești fără prea mult efort. Un oraș al cărui centru istoric păstrează cu mândrie arhitectura și aerul medieval, astfel încât este inclus în Patrimoniul Unesco.

O enciclopedie culturală și un tezaur de arhitectură care dăinuie cu măreție de câteva sute de ani.

 

Florea Luminița Eugenia  

Facultatea de Jurnalism HYPERION

 

 

 

 

 

 

 

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.