„Caravana filmului românesc – Cartea și filmul” revine la Gura Humorului

„Caravana filmului românesc” revine cu bucurie în frumosul oraş Gura Humorului, stațiune turistică de interes național şi loc de întâlnire, de-a lungul timpului, a unor oameni talentați, de diferite naționalități. Anul acesta aducem un mănunchi de filme care să-i bucure pe cei mici, dar şi pe părinții şi bunicii lor.

Începem cu prichindeii, că ei ocupă prim-planul în familie!

Joi, 18 mai, ora 09.00: MAMA

Regia: Elisabeta Bostan

Scenariul: Vasilica Istrate

Cu: Liudmila Gurchenko, Mihail Boiarski, Florian Pitiş, George Mihăiță

Ați mai văzut vreodată un Lup Rock’n Roll, cu sânge de apaş? Dar un papagal cu panaş, din Zanzibar? Acum e momentul să-i vedeți şi să-i bucurați pe copii (şi pe cei cu suflet de copil), cu această minunată feerie muzicală, ce a fermecat multe inimioare, în cei peste treizeci de ani de când maestra filmului pentru copii, regizoarea Elisabeta Bostan, a coordonat echipele de profesionişti, ce au lucrat pe platourile din Bucureşti şi din Moscova.

Cine nu cunoaşte povestea lui Ion Creangă, Capra cu trei iezi, din care s-a inspirat filmul? Toată lumea. Dar nu toți i-au auzit pe căprițe, lupi, măgăruşi şi un papagal cântând şi dansând cu măiestrie neîntrecută, ba pe pajişte, ba în crâng, ba pe lacul înghețat.

Ba la gardul casei, unde căprița Rada (frumoasa actriță Liudmila Gurcenko) îi ține piept vecinului lup Titi Suru (unduiosul Mihail Boiarski), care se arată deranjat de năzdrăvăniile copiilor căpriței. De la acest început până la finalul în care mama îşi recuperează copilaşii răpiți prin viclenie de lup, povestea muzicală se desfăşoară spectaculos, cu intervenția sătenilor, a măgăruşilor (şef: George Mihăiță) şi a coloratului papagal (Florian Pittiş), care aduce bucuria circului, tocmai din Zanzibar.

Perucile fastuoase (făcute la Paris), costumele colorate, machiajele expresive, o garnitură neîntrecută de vedete întrupând povestea din lumea animalelor cu suflet şi muzica încărcată de accente jucăuşe şi emoționale (Temistocle Popa şi Gerard Bourgeois) fac din această coproducție româno-ruso-franceză, o piatră prețiosă în coroana filmului din țara noastră.

Joi, 18 mai, ora 09.00:

ULTIMA NOAPTE DE DRAGOSTE, ÎNTÂIA NOAPTE DE RĂZBOI

Regia: Sergiu Nicolaescu

Scenariul: Sergiu Nicolaescu şi Anusavan Salamanian

Cu: Ioana Pacula, Vladimir Găitan, Sergiu Nicolaescu, Gheorghe Dinică

Acesta este filmul cu care Sergiu Nicolaescu ar fi vrut să debuteze în lungmetraj, dar forurile de partid ce controlau cultura nu au fost de acord, aşa că a debutat, în 1967, cu o mare producție istorică, Dacii.

Istoria apare însă şi în această peliculă lansată în cinematografe în 1980, anume luptele din primul război mondial, la care ia parte locotenentul Tudor Gheorghiu (Vladimir Găitan, cu vocea lui Florian Pittiş), luptător merituos, care este însă obsedat de iubirea sa pentru o soție (Joanna Pacula, cu vocea Adinei Popescu) pe care o consideră, cu intermitențe, necredincioasă.

Şi tocmai acest chin al incertitudinii, reflectat de regizor mai curând în latura sa faptică, decât în cea psihologică, îl conduce la neîndeplinirea unui ordin, ce-l va aduce în fața curții marțiale. Pentru o faptă pe care el însuşi o mărturiseşte, asumându-şi greşeala şi acceptând pedeapsa capitală.

Acesta este primul rol pe care tânăra actriță poloneză Joanna Pacula l-a jucat într-un film, înainte de a deveni vedetă la Hollywood, aşa că se poate spune că şi-a început cariera în România.

Cei care cred că, văzând filmul (vizionat de peste 3 milioane de spectatori în cinematografele româneşti), pot să nu mai citească romanul, se înşală, fiindcă regizorul şi-a construit propriul fir narativ, care nu merge paralel cu cel al operei scrise, având chiar un final complet diferit. Nici personajele nu poartă aceleaşi nume ca în roman. Dar atmosfera epocii, în latura ei superficială, de “înaltă” societate, dar şi în aspectul ei grav, de câmp de luptă în război, preia din roman elemente care să îi asigure coerența.

O contribuție importantă la acest tablou de epocă l-au avut costumele sofisticate, create de Doina Levintza, care a şi luat premiul ACIN pentru ele, ca şi calitatea imaginii semnate de Nicolae Girardi, cu o lumină caldă, ca o catifea, în scenele de societate şi de iubire dintre soți şi cu accente întunecate, ca o stofă cazonă, în scenele de luptă, în care Sergiu Nicolaescu era maestru

Vineri, 19 mai, ora 10.00:

PORTRET DE ARTIST – LAURENȚIU DAMIAN

Colocviu cu tema:  „De la cuvânt la imagine în ficțiune și documentar”

Lansare de carte:,„Îngerul meu cu o aripă smulsă

Proiecție de film: RĂMÂNEREA

Scenariul și regia: Laurențiu Damian

Cu: Mircea Albulescu, Șerban Ionescu, Maia Morgenstern, Dorel Vișan, George Alexandru·

Cu filmul Rămânerea (varianta în lungmetraj, din 1992, a filmului de diplomă din 1980), regizorul Laurențiu Damian îşi afirmă artistic una din obsesiile creatoare: o lumea rurală, pe care a cunoscut-o de copil şi care a pus, într-un fel, fundația pentru preocupările creatoare de mai târziu. O lume pe care a redat-o nu numai pe celuloid, ci şi în litera scrisă (volumul Cioburi de viață).

Pavel (Dan Condurache), cel din urmă supraviețuitor al unei familii risipite de vremi, revine la origini, în satul de la malul Dunării, unde totul a rămas încremenit în părăsire. Iar întâlnirea acestui alter ego al regizorului-scenarist, cu lumea mitică a copilăriei este o plăsmuire, căci bate vântul prin satul dunărean uitat de lume şi de Dumnezeu.

Nunta, naşterea, moartea, viața copilului în casa bunicilor capătă dimensiuni mitice în această nesfârşită perindare între acum şi trecut, fiindcă aspirația autorului filmului este de a construi o metaforă a destinului unui tip de viață, cea rurală, ce nu mai supraviețuieşte decât ca o rană în sufletul unui creator. În sufletul unui mânuitor de cuvinte şi de idei, atras de universal, dar atent şi la detaliul viu.

Ghidați cu atenție de tânărul (pe atunci) regizor, mari actori întruchipează personajele din această lume luată de vânt, o umanitate pierdută, pentru care nici preotul nu mai simte nevoia să se roage: Maia Morgenstern, Dorel Vişan, Mitică Popescu, Mircea Albulescu, sau Leopoldina Bălănuță.

O melancolie profundă pare să fi pus stăpânire pe sufletul regizorului-scriitor, de aceea nu e de mirare că ultimul său volum se intitulează Îngerul meu cu o aripă smulsă, ce este lansat în cadrul Caravanei filmului românesc, unde autorul va oferi şi autografe.

Scopul „Caravanei filmului românesc – Cartea și filmul / Capodopere ale cinematografiei naţionale”, proiect aflat la a X-a ediție, este acela de a promova filmul românesc, aducând un omagiu cinematografiei naţionale şi cineaştilor români, fiind singura caravana care promovează exclusiv filmul românesc din toate timpurile. „Caravana filmului românesc” aduce filmul românesc în atenția spectatorilor, promovându-l într-o manieră accesibilă.

Filme de patrimoniu şi succese ale ultimilor ani, toate sunt prezentate publicului din toate oraşele ţării, mari şi mici, în spaţii diverse. Aceste evenimente, rememorând marile momente ale istoriei şi ale prezentului filmului românesc, contribuie la formarea unei culturi cinematografice a publicului tânăr și le aduce spectatorilor cinefili bucuria revederii marilor creații cinematografice românești.

Asociaţia CineCultura (www.asociatiacinecultura.ro), în parteneriat cu MDV AUDIO STUDIO (www.mdvstudio.ro) şi Digifilm Design, a organizat, începând din vara anului 2013, CARAVANA FILMULUI ROMÂNESC, proiect ce s-a derulat, la nivel naţional, prin cele două secţiuni ale sale: Capodopere ale cinematografiei naţionale şi Cartea şi filmul.

În cei nouă ani de existenţă, Caravana filmului românesc a ajuns în peste 45 de oraşe, având un număr aproximav de 200.000 de spectatori şi consemnând peste 3.000 de referiri în presa locală şi naţională. În cadrul Caravanei, toate filmele au fost prezentate la o calitate artistică şi tehnică de excepţie, fiind refăcute ca sunet şi  imagine.

Proiect realizat cu sprijinul CNC – Centrul Naţional al Cinematografiei, UCIN – Uniunea Cineaştilor din România, DACIN SARA – Drepturi de Autor în Cinematografie şi Audiovizual – Societatea Autorilor Români din Audiovizual, ANF – Arhiva Naţională de Filme

Parteneri media: All About Romanian Cinema  – AaRC, România pozitivă, Agenţia de Carte, Amos News, Prompt Media, Ultima oră, Timp românesc, GoNEXT, BizPLUS, Cinefan, Roportal, Cinefilia,  Comunicate de afaceri, boio.ro. 

La Gura Humorului, proiectul este realizat cu sprijinul Primăriei Orașului Gura Humorului.

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.