ALEGEREA NOASTRA Tara Zanelor 

PORŢILE DELTEI

Pentru turiştii cunoscători,  Delta Dunării, poate cea mai exotică destinaţie euopeană, este refugiul ideal pentru cei ce vor să scape de stresul marilor oraşe. Tulcea, supranumită Poarta Deltei, este locul de unde înaintarea către inima Deltei Dunării nu se mai poate face decât pe calea apei,  drum “fără pulbere” care se pierde în mare la Sulina.     Există undeva în România, un ţinut fascinant ce nu poate fi străbătut decât pe drumuri de ape… Delta Dunării…Străvechiul fluviu îşi domoleşte undele şi se strecoară odată cu le­gendele, prin canalele întortocheate,…

Read More
ALEGEREA NOASTRA Tara Zanelor 

URIAŞUL DE LA MÂNZĂLEŞTI

Despre zăcămintele de evaporite din Subcarpaţii de curbură, „Muntele de sare”, „Uriaşul de la Mânzăleşti” în care se ascunde cea mai lungă peşteră săpată în sare, ciudatele sculpturi de pe malul lacului Meledic şi „Sarea lui Buzău”     Sub cerul plumburiu bântuit de vânturile reci de toamnă târzie, ochiul descoperă fantomatic, de aici de la Sări-Bisoca, din zona Văii Slănicului de Buzău, peisajul colinar al Subcarpaţilor de Curbură… O aură de mister  pare să învăluie întregul ţinut în care, la 12 aprilie anul 372 după Hristos, aşa cum pomeneşte…

Read More
ALEGEREA NOASTRA Tara Zanelor 

DACII „STĂPÂNII ÎNĂLŢIMILOR”

Povestea dacilor appuli, muntele terasat, enigmatica cetate de la Piatra Craivii şi ruinele de la Căpâlna de lângă Alba Iulia sau despre însemnele uneia dintre cele mai strălucitoare civilizaţii de tip montan din Europa   Doar câteva ziduri năpădite de buruieni şi turnul singuratic al bisericii, înălţată spre cer pe la 1906, mai amintesc astăzi de vechea vatră a satului Craiva, din comuna Cricău, judeţul Alba…Pentru a consolida edificiul, meşterii anonimi au împănat piatra spartă de munte cu fragmente uriaşe de blocuri sau blocuri întregi, fasonate aduse, după cum pomenesc…

Read More
ALEGEREA NOASTRA Tara Zanelor 

EPOPEEA SĂRII

  O fascinantă incursiune în istoricul exploatării sării din Moldova, poveşti mai vechi şi mai noi despre salinele Târgu – Ocna (judeţul Bacău) şi Cacica (judeţul Suceava) Printre apele care îşi adună izvoarele sub Hăşmaşul Mare, veritabil nod orografic situat în inima Carpaţilor Orientali, la hotarul dintre două mari provincii româneşti, Moldova şi Transilvania, se numără şi Trotuşul…Râul, care se întinde în lungul structurii montane, pe aproximativ 150 km, străbate până la confluenţa cu Siretul, mai multe depresiuni pitoreşti separate prin defilee spectaculoase…Pe cursul său mijlociu, în aval de Defileul…

Read More
Tara Zanelor 

POVESTEA PODULUI LUI APOLODOR

  Printre minunile lumii antice, după unii autori, se numără şi podul ridicat de romani după planurile lui Apolodor din Damasc, la Drobeta Turnu-Severin. Odată cu podul, transformat astăzi în ruine, au dispărut şi secretele construcţiei sale…De unde provenea lemnul şi care era compoziţia cimentului folosit?… A fost oare Dunărea deviată pe alt curs?… Şantierul şi povestea machetei podului   Câţiva kilometri în aval … de locul în care se încheie marea aventură a Dunării din Defileul de la Porţile de Fier, în apele domolite pe sub malul stâng al…

Read More

PE URMELE LUI HERCULE (II)

  Sălbatica Vale a Cernei, de la izvoare, Lacul lui Iovan şi până dincolo de Herculane, la vărsarea ei în Dunăre la Orşova, poveşti legende şi… lucruri serioase… După ce-şi adună apele, în amonte de Herculane, de pe o suprafaţă de peste 540 de km2, ieşită din Zăvoaie, mai jos de “Gura Iuţii”, Cerna se strecoară pe o porţiune de aproape 30 de metri, pe sub poteca săpată în stânca de “La Piatra Puşcată”, cum numesc localnicii peretele vertical de calcare ce se înalţă ca un zid în versantul drept…

Read More

PE URMELE LUI HERCULE (I)

  Sălbatica Vale a Cernei, de la izvoare, Lacul lui Iovan şi până dincolo de Herculane, la vărsarea ei în Dunăre la Orşova, poveşti legende şi… lucruri serioase… Printre locurile tainice, învăluite încă în misterul începutului de lume, din Carpaţii Româneşti, se numără şi sălbatica vale a Cernei… străvechea Tierna, Lerna sau Dierna, cum numeau romanii aprigul râu de munte, dar şi cetatea dacică din sud, de la confluenţa cu Dunărea… Osândit de zeii cei mari ai Olimpului, să slujească lui Eurysteu din Mycena, Hercules, eroul legendar, venerat în antichitatea…

Read More

DE LA „LUMEA NOUĂ” LA… ALBA CAROLINA

    Despre începuturile culturii Petreşti, importanţa celor mai noi descoperiri din situl  „Lumea Nouă” de pe teritoriul oraşului Alba Iulia, ruinele castrului roman de la Apulum, fortificaţia austriacă de tip Vauban – Alba Carolina şi oraşul modern   În inima Podişului Transilvan, se află un loc intrat deja în legendă, în care aidoma celor trei mari provincii istorice româneşti, Moldova, Ardealul şi Muntenia, îşi unesc apele trei importante râuri… Mureşul, născut la poalele Hăşmaşului Mare în Carpaţii Orientali se înfrăţeşte aici cu Sebeşul, plecat la drum de sub Cetăţile…

Read More

BRAD – GURA BARZA ŞI „MENHIRII”

        Istoria exploatărilor miniere din zona Brad din Munţii Metaliferi, o mocăniţă uitată în gara de la Gura Barza din apropiere şi… o poveste mai veche, neelucidată încă legată de “menhirii”  de la Baia de Criş, asemănători cu enigmaticele statui cioplite în piatră datând din epoca bronzului descoperite în aria Mediteraneană şi estul Europei   “Moţii, calvarul unui popor eroic, dar nedreptăţit” aşa îşi intitula studiul istoric şi politic, publicat la Bucureşti, în editura Cartea Românească, prin anul 1928, Ion Rusu Abrudeanu, deputat de Alba în parlamentul…

Read More

„URIEŞII” DIN ŢARA HAŢEGULUI  

    Povestea oaselor de “urieşi” descoperite în secolul al XIX-lea la Sânpetru, pe Valea Sibişelului în Ţara Haţegului, cuiburile cu ouă de dinozauri de la Tuştea şi giganticul reptilian Haţegopterix Tambema…   Ca multe din aşezările situate pe rama sudică a depresiunii intracarpatice a Ţării Haţegului, satul Sânpetru îşi cuibăreşte casele la adăpostul culmilor ferestruite de văile ce-şi adună apele undeva sus, în circurile glaciare ale Retezatului Mare… Oamenii locului îi spun râului care străbate ţinutul, Sibişel. Numele, a cărui semnificaţie s-a pierdut undeva, în negura timpului, este extrem…

Read More

CIVILIZAŢIILE FOCULUI – CUCUTENI – PODURI

O succintă prezentare a sitului arheologic de la Poduri din apropiere de Moineşti, judeţul Bacău, despre „soborul zeiţelor” sau  semnificaţia descoperirilor de aici şi povestea uneia dintre cele mai strălucitoare civilizaţii neolitice din această parte a Europei, Cucuteni – Tripolie Dealul Ghindaru… o ciudată ridicătură de pământ ce domină terasa din versantul drept al văii Tazlăului Sărat şi fostul sat “Rusăieşti”, înglobat astăzi în comuna Poduri din judeţul Bacău. În acest sector din Subcarpaţii Moldovei, regiune cu o evoluţie geologică aparte, izvoarele sărate apar pretutindeni, semn că undeva în pântecul…

Read More

MOMÂRLANII

Istoria celor mai vechi locuitori ai Ţinutului Petroşanilor, care se cred descendenţi ai dacilor liberi; câteva obiceiuri uitate şi povestea gospodăriilor suspendate între cer şi pământ în bazinul superior al Jiului Un soare ca în poveşti, suspendat pe cerul nefiresc al solstiţiului de iarnă, învăluie într-o lumină stranie drumul care trece muntele dincolo de Obârşia Lotrului şi se strecoară, printre pâlcurile de brazi care acoperă versanţii abrupţi, spre cheile Jieţului… Pădurea zace încremenită în aşteptarea zăpezii, retrase încă la peste două mii de metri altitudine, pe vârful Parângului Mare. Iar…

Read More

CALLATIS

Cetatea doriană Callatis a fost întemeiată în secolul al V-lea î.e.n. de locuitorii Heracleii Pontice, în epoca elenistică devine un important centru meşteşugăresc. În epoca feudală, cetatea Callatis se transformă într-un orăşel turcesc numit Pangalia. Actualul nume – Mangalia – apare pentru prima dată în documentele vremii secolului al XVI-lea Despre Mangalia ştim că este oraşul cel mai sudic de pe litoralul românesc al Mãrii Negre, unde ne putem bucura din plin de apa şi razele soarelui pe timpul verii. Dar oare de unde a apărut acest nume? Mangalia a…

Read More

SPRE CHEILE BICAZULUI

Despre drumul care trece Munţii din Ardeal spre Cheile Bicazului. Un scurt popas pe malul Lacului Roşu Ne aflăm pe drumul care urcă spre izvoarele Oltului nu departe de Băile Tuşnad, localitate situată în partea sudică a Depresiunii Ciucului, delimitată de Munţii Harghitei în partea de nord-vest şi de Masivul Ciumatu Mare în sud-est, munţi vulcanici acoperiţi cu păduri de brazi şi fagi. Cheile săpate de râul Olt între Tuşnad şi Malnaş, aerul puternic ozonat, liniştea, confortul şi tratamentul cu ape minerale au făcut din această minunată zonă montană, un…

Read More

MOSTIŞTEA – RÂUL UITAT

Povestea râului Mostiştea începe din comuna Tămădău Mare, traversează apoi comuna Săruleşti şi Coţofanca. Urmează Valea Argovei – staţiune neolitică situată pe terasa inferioară a lacului Mostiştea, la 800 m nord-vest de satul Lunca. La finalul poveştii ajungem la Sultana, Malu Roşu – primul sit gumelniţean care a făcut obiectul multor cercetări ştiinţifice Despre Valea Mostiştea sunt multe de spus. Începem această poveste, poposind pentru câteva minute în comuna Tămădău Mare unde zona ni se înfăţişează în toată splendoarea ei. Atunci când ajungem într-un astfel de loc, devenim parcă mai…

Read More

DEFILEUL DUNĂRII… ÎNTRE LEGENDĂ ŞI ADEVĂR

Când şi cum a luat naştere Defileul de la Porţile de Fier şi… ce legătură există între apariţia acestuia şi formarea Deltei Dunării?… A fost sau nu omul primitiv martor al acestor evenimente geologice?… despre evoluţia celui mai nou teritoriu românesc legende şi mituri străvechi dar şi dispute academice pe această temă „Dunăre, Dunăre, drum fără pulbere….” Aşa începe o veche poezie românească despovărând bătrânul fluviu de praful obositor al căilor de pe uscat… Încă nu ştim cine au fost primii navigatori care înfruntîndu-i, primejdiile, şi-au condus ambarcaţiunile până aici…

Read More

POVESTIRI LA MASA REGINEI

Povestea „Muntelui Erou” de la Târgu Ocna şi a locului în care Regina Maria a luat masa alături de soldaţii români la sfârşitul primului război mondial, denumit de atunci „Masa Reginei”. „Hronic al stâncilor” – aşa a fost denumită istoria planetei noastre de către părintele geologiei, ilustrul Steno. Dar ce ne spune acest uriaş hronic al erelor despre felul cum s-a ivit şi s-a înrădăcinat Valea Trotuşului în spaţiul geografic al ţării noastre ? Oraşul Târgu-Ocna este unul dintre cele mai pitoreşti aşezări ale Carpaţilor şi în aceeaşi măsură… „sarea“…

Read More

POVEŞTI CU SARE ŞI BOIERI

Undeva pe valea Pârâului Sărata, la numai 18 kilometri de municipiul Buzău, se ascunde la adăpostul culmilor împădurite ale Subcarpaţilor de Curbură, Sărata Monteoru… staţiune balneoclimaterică devenită celebră nu doar pentru calităţile curative ale izvoarelor sărate ci şi prin descoperirile arheologice de aici… aşezări şi necropole neolitice… precum şi o celebră cultură carpatică de epoca bronzului denumită sugestiv Monteoru. În documente, aceste locuri apar pentru prima dată menţionate într-un hrisov al domnitorului  Vlad cel Tânăr din 27 mai 1510 prin care, voievodul îi întăreşte lui Neagoe, fiul vornicului Drăghici, posesiunea…

Read More

Legenda Corbului – Castelul Corvinestilor

Hunedoara… vestită pentru cetatea al cărei blazon a făcut faima aşezării cu multe veacuri în urmă … După cum scria în anul 1502, Felix Pentacic în lucrarea Despre drumurile pe care trebuie să se pornească expediţia contra turcilor: „cetatea Hunedoara, este splendidă prin poziţia locului, acolo unde s-a născut Ioan, tatăl divului Matei”. Povestea începe atunci când pentru meritele militare câştigate în războaiele cu turcii, la 18 octombrie 1409, regele Ungariei Sigismund de Luxemburg îl înobila pe cneazul român Voicu din Cinciş, fiul lui Şerb donându-i cetatea şi domeniul Hunedoarei.…

Read More

ROŞIA MONTANĂ (2) – DUHUL AURULUI

Despre fiecare loc din lumea asta,  se spune că îşi are propria sa poveste. Puţine sunt însă cele care nasc legende… iar printre ele, după cum vom încerca să desluşim împreună, se numără, aici în Apuseni şi Roşia Montană, localitate suspendată în versantul drept al Arieşului, pe una dintre văile care îşi adună apele dintre umerii de roci vulcanice intens mineralizate ale Metaliferilor.      Nimic din liniştea şi pacea peisajului de aici, aşa cum îl percepe ochiul şi sufletul călătorului, de pe drumul ce coboară muntele dinspre Bucium Poieni, nu…

Read More
Switch to desktop version