Cipru, bomba financiară a Europei

Gigantul Gazprom a infirmat ajutorul financiar oferit Ciprului.

„Dezmint aceste informaţii”, a declarat pentru agenția Prime, purtătorul de cuvânt al companiei ruse.

Anterior, canalul cipriot de televiziune Sigma TV a transmis că grupul rus a propus acordarea unui ajutor financiar băncilor cipriote în schimbul unor licenţe de prospecţiuni în zona economică exclusivă a ţării.

Ţările din zona euro au propus un ajutor de 10 miliarde de euro, însă guvernul cipriot trebuie să strângă fonduri de 5,8 miliarde de euro prin taxarea conturilor bancare din ţară.

Astfel, depozitele mai mici de 100.000 de euro ar urma să fie taxate cu 6,7%, iar cele peste acest prag cu 9,9%.

Cipru, de la paradis fiscal la coşmar financiar

Încă din iunie 2012, Ciprul a cerut ajutor financiar, spun jurnaliştii de la Bancherul.ro. Bancile cipriote au nevoie de capital suplimentar în valoare de cel putin 10 miliarde de euro, iar statul grec are nevoie de alte 7 miliarde de euro pentru a ramane solvabil, in total 17 miliarde. Cum a ajuns Ciprul paradis fiscal, iar acum în faliment… .

Grecii au trait în Cipru încă din antichitate, iar secole la rând soarta insulei a fost la discreţia altora. În urma cu 2.000 de ani, Ciprul a fost cucerit de romani, iar apoi a devenit parte a imperiului bizantin, apoi a fost invadat de cruciati iar ulterior de veneţieni.

Acum 500 de ani, Ciprul a devenit parte a imperiului otoman, si de atunci pe insula s-a stabilit populatia turca. In 1878, insula a intrat in stapanirea regatului Britanic si doar din 1960 a devenit stat independent.

Imediat dupa independenta au izbucnit conflicte interetnice violente intre populatia greaca majoritara si minoritarii turci. In 1976, nationalistii au dat jos guvernul si au proclamat anexarea insulei la Grecia. In consecinta, Turcia a intervenit iar armata sa a ocupat intregul teritoriu de nord al insulei, chiar si capitala Nicosia fiind divizata. In consecinta, cipriotii turci au migrat din sudul tarii in nordul ocupat, in timp ce grecii din nord au fost expulzati in sud.

De atunci, guvernul cipriot controleaza doar partea de sud a tarii, formata din greci. In nord este un stat separat, cu propriul guvern, recunoscut insa doar de Turcia. Ciprul a intrat in Uniunea Europeana in 2004, insa de acest beneficiu se bucura doar partea de sud a insulei, in ciuda faptului ca in acelasi an, populatia din nord a votat pentru unificarea tarii, initiativa respinsa insa de cei din sud. De atunci, Ciprul a ramas una dintre problemele in discutiile dintre UE si Turcia, intrucat aceasta tara nu a fost de acord ca doar sudul Ciprului sa fie parte a Uniunii Europene, cerand drepturi egale si pentru cei din nord.

Cum a ajuns Ciprul paradis fiscal…

„Divizarea tarii in 1976 a aruncat-o intr-un haos economic. Pana atunci, partea de nord a insulei avea o contributie de aproximativ 70% din PIB-ul tarii, astfel ca dupa ce au fost expulzati din nord, cipriotii greci au trebuit sa-si reinventeze economia. Au ales sa transforme tara intr-un paradis fiscal”, spune Rainer Münz, seful Centrului de cercetare si cunoastere din cadrul Erste Group si presedintele Erste School.

Un impozit pe profitul firmelor foarte mic (majorat acum, cu ocazia planului de salvare de la faliment, de la 2,5 puncte procentuale, la 12,5%) precum si o supraveghere superficiala a determinat multe companii straine sa se inregistreze in Cipru. Acestora li s-au adaugat oligarhi rusi, milionari si fime dubioase cu sedii in cutii postale, cu scopul de a-si ascunde averile si a scapa de taxe.

Adearea la UE iar ulterior adoptarea monedei euro a facut din Cipru o tara si mai atractiva ca paradis fiscal. Intrarile substantiale de capital au umflat bilanturile bancilor cipriote, astfel ca in prezent s-a ajuns ca activele acestora sa fie de peste 6 ori mai mari decat economia tarii.

…iar acum in faliment

„Aceasta situatie a condus la criza financiara din Cipru. Volumul importurilor este de 6 ori mai mare decat a exporturilor, de aceea tara este total dependenta de un influx permanent de capitaluri. Guvernul, pe de alta parte, nu colecteaza suficiente venituri pentru a-si acoperi cheltuielile. Iar bancile cipriote au suferit pierderi importante din cauza detinerilor substantiale de titluri de stat grecesti, a caror valoare a fost redusa odata cu criza si planurile de salvare a Greciei. Un pericol pentru tara il reprezinta nu doar situatia bancilor ci si multimea de investitori in imobiliare, in cazul in care Ciprul va fi nevoit sa salveze bancile in dificultate”, explica Rainer Munz.

In aceste conditii, dobanzile la titlurile emise de Cipru au crescut abrupt, facand si mai dificila misiunea guvernului de a se finanta. In acelasi timp, bancile cipriote risca sa se confrunte cu noi pierderi in cazul in care tara va apela la ajutoare financiare si la reduceri ale valorii datoriilor (ceea ce s-a si intamplat).

Inca din iunie 2012, Ciprul a cerut ajutor financiar. Bancile cipriote au nevoie de capital suplimentar in valoare de cel putin 10 miliarde de euro, iar statul grec are nevoie de alte 7 miliarde de euro pentru a ramane solvabil, in total 17 miliarde. (planul de salvare aprobat sambata pentru Cipru, in valoare de 15,8 miliarde, cu tot cu depozitele nationalizate, a fost apropiat de aceasta estimare anterioara ).

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.