Comisia Europeană, raport de țară: Paradoxul inegalităţilor sociale şi al sărăciei se menţine în România
Paradoxul inegalităţilor sociale şi al sărăciei se menţine în România, în condiţiile în care creşterea economică este peste media Uniunii Europene, a declarat, miercuri, Angela Cristea, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, într-o conferinţă de presă.
„Creşterea economiei este peste media UE. Se menţine acest trend al creşterii economice. Se menţine şi paradoxul inegalităţilor sociale şi sărăciei, mai ales în grupurile defavorizate, vorbim de zona rurală, de copii. Unul din doi copii în România este în risc de sărăcie. Această creştere se bazează pe consum şi mai puţin pe investiţii. Deficitul bugetar se apropie de pragul de avarie de 3%, în timp ce deficitul structural îşi continuă tendinţa de deviere semnificativă de la obiectivul de 1%. Riscă să sară de 4% în 2018, de unde şi procedura de deviere de la obiectivul mediu”, a spus Cristea.
Ea a precizat că pe de altă parte şomajul este la cel mai scăzut nivel din ultimii 20 de ani.
„Avem o veste bună pe şomaj. România înregistrează un record, cel mai scăzut şomaj din ultimii 20 de ani, mai mic decât media UE. Apar probleme de disponibilitate a forţei de muncă, din cauza îmbătrânirii populaţiei”, a precizat şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România.
Reacțiile oficialilor români
Autorităţile din România vor trimite un răspuns, până la jumătatea lunii aprilie, la raportul de ţară realizat de Comisia Europeană, în care se vor menţiona măsurile cuantificabile ce vor fi luate, a anunţat Eugen Teodorovici, ministrul Finanţelor Publice, într-o conferinţă de presă.
„Un răspuns la acest raport de ţară (lansat în martie n.r.) se va transmite de România până la finalul lunii aprilie. Noi vom prinde un set de măsuri cuantificabile şi cu termene clare de realizare în care vom arăta cum vom menţine sub 3% acest deficit. Sunt o serie de măsuri care par la prima vedere reformatoare, greu de realizat, care se discută de ani de zile, că vorbim de reforma ANAF, reducerea evaziunii fiscale, care se vor menţiona la acest document de răspuns la raportul de ţară. O să vedeţi o serie de măsuri pe reforma ANAF, vorbim de partea de vămi, o să mă ocup personal marii contribuabili, zona de Bucureşti, că ponderea principală aici este. Doresc o reformă radicală în această parte a administrării fiscale”, a spus Teodorovici.
El a precizat că îşi doreşte un tratament egal în Europa, iar în acest sens a dat exemplul transportatorilor auto.
„La nivel european îmi doresc un tratament egal. Dacă vorbim de transportatorii auto, este o zonă în care companiile din România sunt ţinte una câte una. Logica familiei europene este să te iubeşti mai mult pe tine decât pe ceilalţi. Îmi doresc să ne iubim întâi pe noi decât pe ceilalţi. Îmi doresc să fim mai puţin latini decât suntem astăzi, adică mai pragmatici, cum sunt şi ceilalţi. Atunci când simţim că respectul faţă de noi nu este ca şi pentru celelalte state să o spunem foarte clar cu argumente”, a precizat ministrul Finanţelor.
De asemenea, Teodorovici a spus că vrea să vadă „ce înseamnă risc de ţară”, dând de înţeles că nu vede aşa ceva în România.
„Aş vrea să văd ce înseamnă risc de ţară. Vreau să fie definit aşa cum trebuie. Dacă vorbim de datorie publică, România este a cincea poziţie ca fiind cea mai scăzută datorie publică. Sunt ţări peste limita impusă de la Maastricht. Lista este lungă de elemente pro a ceea ce se întâmplă în România, ca un cost de finanţare să nu difere foarte mult faţă de ce se întâmplă faţă de restul Europei. Eu nu văd acel argument pertinent care să stea la baza unei astfel de abordări diferenţiate. Un raport al nostru ca ţară (va fi realizat n.r.) în care să ne punem toate, nu neapărat nemulţumirile, situaţiile care sunt altfel faţă de cum şi-au asumat toate Parlamentele ţărilor membre ale UE când au ratificat tratatul de aderare şi multe alte elemente la nivel european care se întâmplă, să le spunem, să argumentăm şi să luptăm pentru ele”, a explicat Teodorovici.
La rândul său, Cristian Winzer, secretar de stat Ministerul Afacerilor Externe, a precizat că autorităţile române şi Comisia Europeană se raportează la date diferite în ceea ce priveşte raportul de ţară.
„În februarie, România a folosit oportunitatea de a transmite observaţii cu privire la un proiect al raportului de ţară. Am observat că ne raportăm la date diferite faţă de cele care sunt sau au fost utilizate de Comisie. Fac referire în mod expres la domeniul achiziţiilor publice, administrării fiscale şi la fluxul de investiţii străine directe”, a spus Winzer.
Acesta consideră că printr-un dialog constant, aceste inadvertenţe pot fi conciliate.
„Există o serie de aprecieri în cadrul raportului care ar trebui să aibă la bază argumente obiective. Din perspectiva Ministerului Afacerilor Externe, vom continua să impulsionăm instituţiile naţionale cu responsabilităţi pe fond. Raportul de ţară reprezintă un instrument de lucru util. Apreciem eforturile Comisiei în direcţia elaborării documentului”, a mai arătat oficialul MAE.
Reprezentanţa Comisiei Europene în România a organizat conferinţa cu titlul „Semestrul European: Raportul de ţară pentru România 2018”.
Sesiunea plenară a evenimentului va prezenta principalele concluzii ale Raportului de ţară pentru România, precum şi poziţia autorităţilor române privind evoluţiile economice recente la nivel naţional.
România a făcut progrese limitate în soluţionarea celor trei recomandări specifice de ţară pentru perioada 2017 – 2018, arată un raport de ţară publicat în martie de Comisia Europeană, care evidenţiază, însă, şi faptul că în probleme precum stabilirea salariului minim în funcţie de un mecanism transparent, egalizarea vârstei de pensionare sau cadrul fiscal ţara nu a înregistrat niciun progres.
Potrivit Executivului comunitar, au fost înregistrate progrese limitate cu privire la respectarea obligaţiilor fiscale şi colectarea impozitelor, educaţie, tratamentul ambulatoriu, administraţia publică şi prioritizarea investiţiilor publice. Nu au fost înregistrate progrese în ceea ce priveşte salariul minim, vârsta de pensionare şi cadrul fiscal. În schimb, au fost înregistrate unele progrese cu privire la achiziţiile publice, combaterea muncii nedeclarate şi combaterea plăţilor informale în sistemul de sănătate.