Comorile muzicii româneşti

Gherase Dendrino, Ionel Fernic, Henry Mălineanu, Vasile Veselovschi, Paraschiv Oprea, Laurenţiu Profeta, George Grigoriu, Titel Popovici, Aurel Giroveanu, Temistocle Popa, Dan Stoian, Noru Demetriad, Alexandru Mandy, Jolt Kerestely, Elly Roman, Nicolae Kirculescu, Constantin Arvinte…

Aceştia sunt o parte din creatorii importanţi care, prin comorile lor componistice, au dat strălucire de diamant, în cele trei seri, celei de-a 52-a ediţii a Festivalului naţional al romanţei “Crizantema de aur” de la Târgovişte. Respectul faţă de creaţia originală, faţă de profesioniştii muzicii rezidă din faptul că manifestarea a fost organizată în colaborare cu Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România, Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi Uniunea Muzicienilor din Republica Moldova.

Dacă festivalul are loc an de an, neîntrerupt, din 1968, meritul aparţine în totalitate gazdelor, în frunte cu Primăria şi Consiliul local Târgovişte (primar: Daniel Cristian Stan), Consiliul judeţean Dâmboviţa, Centrul judeţean de cultură şi Teatrul “Tony Bulandra”, gazdă tradiţională şi ospitalieră a evenimentului. Organizatorii au înţeles un lucru esenţial şi anume că dacă se doreşte menţinerea la cote înalte a acestui “brand” local, trebuie să se dea mână liberă unui autentic profesionist în domeniu. Aşa s-a ajuns ca în ultimii ani festivalul să atingă un nivel artistic excepţional sub “bagheta” interpretei care trăieşte pentru romanţă, o iubeşte, o visează, o cinsteşte în tot ceea ce face.

Alina Mavrodin Vasiliu, directoare artistică a manifestării şi directoare a Centrului cultural pentru UNESCO “Cetatea romanţei” din Târgovişte (festivalul s-a desfăşurat şi în acest an sub patronajul Comisiei naţionale a României pentru UNESCO), a reuşit şi în acest an să ne surprindă cu o ediţie de mare complexitate, cu cele mai bune orchestre, cei mai valoroşi interpreţi, repertoriul cel mai atractiv, asigurând în plus o audienţă sporită acestui gen care ar merita indiscutabil o difuzare superioară. TVR (realizatoare: Maria Tănase Marin) a fost co-producător, festivalul fiind transmis în direct pe TVR3 şi TVR Craiova şi retransmis pe TVR Internaţional şi TVR Moldova, iar Radio România a fost partener media (alături de “Actualitatea Muzicală” şi “Ultima oră”), postul “Antena satelor” transmiţând în direct Gala laureaţilor.

Totul a respirat romanţă în acele zile frumoase de toamnă, pe Bulevardul Castanilor răsunând, din difuzoarele de la teatru (şi el împodobit sărbătoreşte)  acordurile unor refrene celebre. Scenograful Alin Gavrilă a decorat inspirat nu numai scena, ci şi foyer-ul, unde au avut loc în pauze o serie de evenimente remarcabile la standul casei de discuri Eurostar (cu cele mai noi apariţii de romanţe şi muzică uşoară), la cel de carte (volume cu tematică muzicală de la editura ProUniversitaria, dar şi cartea “Romanţa cantabile şi muzicală din poezia eminesciană” de Marian Niţă), întâlniri cu artişti, compozitori, membri ai juriului şi, fireşte, foarte… gustatele reîntâlniri cu licorile oferite gratuit de sponsorul oficial, Cotnari, ceilalţi sponsori fiind Fundaţia “Henry Mălineanu”, Conpet, Eurogas Prescom Fieni, Răducanu Prod, Adelle Style.

Dincolo de foarte frumoasele afişe (oricum biletele s-au epuizat cu mult timp înainte!), s-a detaşat şi de această dată senzaţionalul program de sală, tipărit color, în condiţii cum n-am mai văzut la noi – de fapt un amplu caiet conţinând absolut toate informaţiile şi fotografiile participanţilor. Se vede de la o poştă că Alina Mavrodin, soţul ei, scriitorul Teodor Vasiliu (prezentator de 20 de ori al festivalului!) şi fiul lor Andrei sunt jurnalişti cu experienţă, deţinând publicaţia locală “Jurnal de Dâmboviţa”!

Înainte de a ne ocupa, aşa cum este normal, de cele trei de muzică, să facem un popas firesc la “Casa Romanţei”, spaţiu muzeal unic în Europa, fondat de soţii Vasiliu şi găzduit de superba vilă de patrimoniu unde s-a semnat în 1968 actul de naştere a festivalului. În urma vizitei ministrului culturii la acea dată, Valer Daniel Breaz, acesta, impresionat de organizare şi de valoroasele exponate (partituri, instrumente, costume, fotografii, cărţi rare), a decis pe loc transformarea oficială a acestuia în secţie a Muzeului Naţional “Curtea Domnească” din Târgovişte! Tot aici a avut loc înainte de festival vizita unei delegaţii a Comisiei europene.

 

Pe lângă sutele de vizitatori care au luat cu asalt muzeul în zilele festivalului, punându-l la grea încercare pe directorul Teodor Vasiliu, “Casa romanţei”, spaţiu dedicat istoriei şi promovării romanţei ca gen muzical de patrimoniu, a găzduit într-una din dimineţi o masă rotundă cu titlul “Satul românesc în istoria romanţei”, având în vedere că actuala ediţie a festivalului a celebrat, pe lângă patrimoniul poetic al romanţei (cu lucrări pe versurile marilor noştri poeţi) – “Anul omagial al satului românesc”. De altfel, în program au fost incluse şi două medalioane cu aceeaşi tematică, oferite de Constantin Florescu (“Scrie-mi mamă, despre satul…”, “La umbra nucului bătrân”) şi Bogdan Hrestic (“În satu-n care m-am născut”, “Trece-un car cu boi pe drum”).

Cele două foarte valoroase orchestre şi-au confirmat clasa prin acompaniamente fără cusur: orchestra “Romanţa” dirijată de Lucian Vlădescu – concursul de Creaţie, orchestra “Dor românesc” condusă de Ştefan Cigu – cel de Interpretare, ambele ansambluri fiind alături de nume cunoscute şi în recitaluri. Între acestea s-a numărat un medalion componistic Nelu Danielescu (la 100 de ani de la naştere), susţinut de Domnica Sorescu, câştigătoare a Trofeului “Crizantema de aur” în 1980.

Este absolut meritorie apelarea la foşti laureaţi ai concursului, oferindu-le acestora posibilitatea de a reveni pe scena de unde a început ascensiunea lor. Am mai scris despre programul naţional “Tinereţea romanţei” şi despre Academia “Tinereţea romanţei”, organizatorii reuşind în ultima vreme să dovedească faptul că romanţa nu este un gen muzical destinat exclusiv vârstelor a doua şi mai ales a treia, chiar dacă prin romantismul şi nostalgia majorităţii creaţiilor aderenţii sunt mai numeroşi din rândul celor în vârstă.

Dar bucuria noastră a fost să descoperim pe scena de la “Crizantemă” tineri solişti de mare calitate, cum ar fi Andrei Cocîrlea, student la UNMB (premiul III şi premiul presei în 2017), Theodora Manolache (fosta elevă a lui Titel Popovici a cucerit premiul II anul trecut), Daiana Berbec ( un premiu special în 2017), frumoasa Vasilica Tătaru (premiul special al juriului în 2017), Mădălin Băldău, artist liric la Teatrul naţional de operă şi balet “Oleg Danovschi” din Constanţa (premiul I în 2017), Doru Emanuel Pantazi (premiul I în 2014). Aceşti tineri şi foarte talentaţi laureaţi la ediţiile anterioare reprezintă ziua de mâine a romanţei româneşti, pentru că ei n-au abandonat-o după cucerirea laurilor respectivi.

La secţiunea de Interpretare s-au înfruntat 16 finalişti, acompaniaţi de orchestra “Dor românesc” dirijată de Ştefan Cigu. Din juriul prezidat de  solistul Alexandru Pugna, secretar de stat la Ministerul culturii, au mai făcut parte, între alţii, Alina Mavrodin Vasiliu, Sergiu Cioiu, Daniela Vlădescu, Matilda Pascal Cojocăriţa, Paula Seling, conf. univ. dr. Antoniu Zamfir, manager al Operei Române din Craiova. Trofeul “Crizantema de aur” a fost acordat lui Samuel Barani din Bistriţa, component al corului Operei din Cluj-Napoca, oraş unde este masterand al Academiei de muzică “Gheorghe Dima”. El a reuşit s-o devanseze pe mai cunoscuta Ana-Maria Marcovici-Donose, absolventă a Universităţii de arte “George Enescu” din Iaşi (premiul I). Jana Gherbovei (Republica Moldova) a primit premiul II, iar pe ultima treaptă a podiumului s-a clasat Ioana Dincu (Dolj). Cele trei premii speciale au mers către Maria Neag (din com. Chiheru de Jos, jud. Mureş) – “Ioana Radu”, Lidia Bahnaru (Republica Moldova) – “Romanţa ne uneşte”, Mihaela-Petronela Ionescu (Constanţa) – “Cetatea romanţei”. Un palmares echilibrat, îmbucurător fiind faptul că au rămas înafara laurilor cîteva voci promiţătoare.

 

 

Reprizele secţiunii de Creaţie au fost deschise şi închise de orchestra “Romanţa”, dirijată de Lucian Vlădescu, cu celebrul vals “Gramofon” al lui Eugen Doga. Aici întrebarea care se punea din start era dacă între cele 14 melodii finaliste va fi cel puţin una care să depăşească valoric piesa câştigătoare anul trecut, mai ales că aceasta s-a reamintit în deschiderea concertului. Este vorba de o creaţie 100% ieşeană, “De ce pleci, de ce-ai veni?”, muzica Maricel Maxim, versuri Viorel Vaşuta, interpretare Aurel Niamţu.

Ca şi la ediţia anterioară, când opinam că romanţa lui Nicolae Caragia ar fi meritat mai mult poziţia din fruntea ierarhiei, aşa şi acum, când considerăm că lucrarea lui Marian Stârcea (conf. univ. dr., director artistic al Filarmonicii din Chişinău), “Tulburător şi enigmatic”, pe versurile Radmilei Popovici Paraschiv (premiul II), a fost mai închegată, mai “rotundă”, posedând cursivitate melodică şi o orchestraţie superioară. Ea a fost interpretată de tenorul Sorin Lupu de la Opera din Cluj-Napoca. Premiul I i s-a acordat unui autor fără pregătire muzicală, Mircea Aurel Ciugudean din Timişoara, veteran al competiţiilor de gen, multiplu laureat la “Crizantema de aur”, şi el cadru universitar, dar la facultatea de… Electronică.

Probabil s-a apreciat că piesa sa s-a apropiat mai mult de maniera tradiţională a romanţei, în plus s-a încadrat în cele două celebrări prin romanţă de la actuala ediţie, de care am vorbit, a Patrimoniului poetic naţional şi a Anului omagial al satului românesc (care din păcate se depopulează pe zi ce trece…). Melodia triumfătoare, “Pe aceeaşi ulicioară”, pe versuri de Mihai Eminescu, a fost cântată de Bogdan Hrestic. Un frumos şi meritat succes a înregistrat Viorel Covaci, membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, care a recidivat după distincţiile cucerite în 2016 şi 2017.

De această dată înzestratul creator a fost distins cu premiul III pentru piesa pe versuri proprii “Poate”, cântată de Marius Mitrofan. Şi dacă tot vorbim de recidivă, s-a menţinut şi la ediţia actuală în palmares câştigătorul de anul trecut, Maricel Maxim (premiul special “Romanţa ne uneşte”). Profesor la Şcoala de arte “Titel Popovici” din Iaşi, compozitorul a recurs tot la echipa victorioasă anul trecut, Viorel Vaşuta (versuri) şi Aurel Niamţu (interpretare), piesa chemându-se “Mi-am dorit iubirea ta”. Premiul special “Henry Mălineanu” a poposit în tolba doldora de lauri a reputatului Constantin Arvinte, decanul de vârstă al finaliştilor, aplaudat în picioare de toţi cei prezenţi; lucrarea premiată s-a chemat “Dragostea mea” şi a fost cântată de Doina Timu Anton. Premiul special “Cetatea romanţei” a revenit lui Marcel Iorga de la Vaslui, a treia oară consecutiv laureat, cu “O rugăciune” (versuri Marian Stere), solist constănţeanul Iulian Bratu.

Cunoscut instrumentist din Iaşi, Paul Babici a emoţionat cu creaţia închinată soţiei pe care a pierdut-o chiar în acest an, interpreta Giovana Georgescu: piesa “Aud şi astăzi glasul tău, pe versuri de Erica Moldovan, solistă Diana Prepeliţă, a fost recompensată cu Premiul special “Poezia romanţei”. Cel mai important premiu special, “Ionel Fernic”, a revenit surprinzător lui Adrian Burhală (Târgovişte), pentru “Romanţa cu grai străbun”, versuri Mariana Eftimie Kabbout. Renunţăm la alte comentarii, mărginindu-ne la sfatul ca pe viitor să nu-şi mai cânte singur piesele… Juriul secţiuni de Creaţie a inclus patru compozitori unanim respectaţi, reprezentând Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România: Jolt Kerestely (preşedinte), Marius Ţeicu, Mircea Drăgan şi Viorel Gavrilă.

Alături de ei au luat loc în loja juriului scriitorul George Coandă şi doi reprezentanţi ai Uniunii muzicienilor din Republica Moldova, Svetlana Bivol (preşedinte al acestei Uniuni şi directoare a Filarmonicii din Chişinău) şi Aurelian Dănilă. Am mai remarcat în concurs două cântece frumoase, aparţinând braşoveanului Petre-Marcel Vîrlan, la debut în romanţă (“De când te-aştept”, pe versuri proprii) şi târgovişteanului Marcel Morărescu (“Să nu fii supărată, doamnă!”).

Foarte inspirată a fost asocierea recitalurilor în câteva grupaje majore. În cel intitulat sugestiv “Patrimoniul romanţei” a strălucit şi de această dată Alina Mavrodin Vasiliu, care a impresionat prin fervoare, interpretare vocală magistrală, talent actoricesc, dramatism bine stăpânit. Edificator este faptul că imediat după terminarea recitalului Jolt Kerestely a venit în culise cu lacrimi în ochi, extaziat de acest regal, în care artista a promovat doar romanţe premiate la “Crizantema de aur”, aparţinând compozitorilor Vasile Veselovschi, Dan Stoian, Paraschiv Oprea, Laurenţiu Profeta.

În acelaşi grupaj au fost invitaţi Ioana Purcăruş Dumitrescu (Trofeul “Crizantema de aur” în 1974!) şi Marius Mitrofan (premiul II în 1996), acesta din urmă artist liric la Teatrul naţional de operetă şi musical “Ion Dacian” din Bucureşti. Ovaţionat la scenă deschisă, actorul Alexandru Arşinel (cândva a condus aici către un premiu important o creaţie a lui Petre Găluşanu) a dovedit încă o dată că este un cântăreţ remarcabil, încheindu-şi prestaţia superlativă cu compoziţia pe care i-a încredinţat-o la vremea respectivă Ilenei Sărăroiu.

Extrem de aplaudate au fost recitalurile reunite sub genericul “Comori ale romanţei”, intercalate cu senzaţionalele reprize în care s-au “duelat” Cristina Munteanu (harpă) şi actorul Silviu Biriş, cu sensibile recitări (el a prezentat alături de colega sa, delicata Miruna Ionescu, secţiunea de Interpretare, dovedind şi de această dată, amândoi, reale înzestrări muzicale). Matilda Pascal Cojocăriţa a fost ca de obicei la mare înălţime, stimulată şi de prezenţa alături de ea a soţului, violonistul Ştefan Cigu.

Îndrăgita interpretă a făcut apel, ca de obicei, la lucrări mai puţin cunoscute, între care romanţe populare. Înzestrările vocale de excepţie şi cultura muzicală i-au permis Paulei Seling să abordeze cu lejeritate, deşi cu mari emoţii, şi romanţa, într-un recital dominat de compoziţiile unor Gherase Dendrino, Noru Demetriad, Alexandru Corfescu. Două din vocile importante ale muzicii culte n-au lipsit nici de această dată de la “Crizantema de aur”, romanţa fiind pentru ei o a doua natură – ne referim la soprana Daniela Vlădescu şi la tenorul Florin Georgescu, ambii în mare formă. Am lăsat intenţionat la urmă două momente aparte, dovedind încă o dată inspiraţia Alinei Mavrodin Vasiliu în edificarea unui program de mare diversitate şi atractivitate.

După ce la ediţiile trecute a invitat artişti ieşind din matca tradiţională a romanţei, cum ar fi Marina Voica, Alexandru Jula, Adrian Nour, Maria Buză, Stela Enache, Paul Surugiu-Fuego, de această dată a cucerit publicul actorul-cântăreţ Sergiu Cioiu, oferind ceea ce s-ar putea numi “cântece fără riduri”, cu un slalom “Poeme printre romanţe”, oarecum asemănător dialogului Cristina Munteanu-Silviu Biriş. Evident că el a şi recitat, s-a jucat cu publicul ca un veritabil “Rică, fante de Obor”, dar n-a uitat nici două din creaţiile memorabile ale lui Alexandru Mandy, compozitorul căruia îi datorează lansarea acum mai bine de cinci decenii, “Glasul tău” şi “Venise vremea”. Şi chiar că venise vremea ca Sergiu Cioiu (fotografiat cu sârg din primul rând de realizatoarea TVR Ioana Bogdan) să revină mai des din Canada aici, acasă, în ţara natală…

Secvenţe dintre cele mai aplaudate au fost cele în care directoarea artistică a festivalului a înmânat Diplome de excelenţă unor personalităţi care au sprijinit şi sprijină intens romanţa.

 

Între acestea. Alexandra Dobre, directoare generală a Centrului pentru Seniori al Municipiului Bucureşti (a organizat trei spectacole extraordinare în Capitală, din ciclul “Comori ale muzicii româneşti”), Alexandru Arşinel, Svetlana Bivol, Antoniu Zamfir, Şcoala de arte “Titel Popovici” din Iaşi, Maria Tănase Marin (şi fireşte va primi una la ediţia viitoare şi superba prezentatoare Alexandra Velniciuc!).

Festivalul a fost încheiat de recitalul unui cvartet vocal masculin de la Chişinău, “Brio Sonores” (grupul, într-o formulă extinsă,a triumfat în 2014 la concursul TV “Românii au talent”). În această seară, Dumitru, Mihai, Vitalie şi Veaceslav au optat, cu o perfectă armonizare a vocilor, pentru două romanţe pe versuri eminesciene, “Pe lângă plopii fără soţ” şi “De ce nu-mi vii”, alături de celebrul “Să-mi cânţi cobzar” şi, surpriză, de marele şlagăr de muzică uşoară al lui Temistocle Popa, “Să cântăm chitara mea”.

După care, adevăratul final a fost, conform tradiţiei de-acum împământenite, cu toată sala cântând în picioare, împreună cu artiştii şi orchestra, “Ciobănaş cu 300 de oi”…

După încă o ediţie superlativă a Festivalului naţional “Crizantema de aur”, ne-au fost întărite speranţele ca la ediţia viitoare să putem anunţa înscrierea romanţei în lista reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanităţii, procedura fiind în plină desfăşurare la Ministerul culturii şi identităţii naţionale. Ar fi o victorie meritată, după 52 de ediţii poleite cu aur…

Octavian URSULESCU

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.