Concert aniversar – 60 de ani pe scenă
Petre Geambașu este cu siguranță unul dintre campionii longevității, dar și între cei mai activi artiști din peisajul muzicii ușoare românești.
N-am scris ”solist” sau ”interpret” fiindcă el este și compozitor, dirijor, orchestrator, chitarist, deci o personalitate complexă, care a meritat din plin concertul omagial de la sala Savoy a Teatrului de revistă ”Constantin Tănase”.
De altfel el și-a pus în valoare toate aceste înzestrări în cei șapte ani în care a fost director muzical al faimosului concurs ”Dansez pentru tine” de la ProTV. Dar înainte de a ne ocupa de spectacolul propriu-zis să punctăm câteva din reperele biografice ale sărbătoritului, jalonând o carieră exemplară.
La 11 ani era solist al reputatului cor de copii Radio, dirijat de Ion Vanica, culegând aplauze cu piesa ”Să fii bucătar marinar”. Și deși a colindat mările nu o dată pe mari vase de croazieră, făcut-o nu în postură de ”chef”, ci tot de ”șef”, dar de orchestră!
Primind în dar de la sora lui, la 16 ani, o chitară, din acest moment se acompaniază la acest intrument, așa cum o face adesea și azi. La 20 de ani, când devine student la Conservatorul bucureștean, avea deja o susținută activitate muzicală, inclusiv în postura de dirijor de cor.
Între distincțiile cucerite în tinerețe se numără titlul de ”Cea mai bună voce a festivalului” la Soci, în URSS, dar și premiul de interpretare la festivalul de la Mamaia.
Până în 1976 este solist vocal și chitarist în valoroasele orchestre conduse de Valențiu Grigorescu (inclusiv pe scena Teatrului ”Ion Vasilescu”, unde a evoluat o vreme) și Alexandru Imre, cu care întreprinde și turnee peste hotare.
Cu ocazia unui asemenea turneu în Germania, în anul 1978 pornește la drum cu propria sa formație, Star 2000, de la înființarea căreia a sărbătorit două decenii în 1998, printr-un concert la Palatul Național al Copiilor din București, între invitatele care au cântat atunci alături de el numărându-se Doina Spătaru, Angela Similea sau Stela Enache.
Se înțelege că în 2000 numele formației se schimbă, devenind Petre Geambașu Show Band. Într-o formulă extinsă, cu peste 45 de instrumentiști pe scenă și numeroși invitați, artistul a sărbătorit 50 de ani de carieră muzicală în 2013, printr-un mare spectacol la Sala Palatului.
Și iată-ne în 2023… Petre Geambașu este evident un perfecționist, totul decurgând ”ceas” în cele aproape trei ore ale concertului aniversar, fiind evident că a pus la punct toate detaliile, repetând câteva săptămâni alături de orchestra de mari dimensiuni (instrumentiștii aveau în față pupitre inscripționate ”PG Show Band” și vestimentații identice, de parcă aveam de-a face cu celebra orchestră a lui James Last!).
Totul a fost impecabil, cu proiecțiile pe ecranul uriaș și mai ales cu regia muzicală semnată de Andrei Kerestely, maestrul de sunet dominând sala din punctul său de comandă de la balcon. Atunci când nu a dirijat chiar Petre Geambașu, orchestra a fost condusă de pianistul Viorel Sârbu, ca în antrenantul mambo ce a deschis concertul, înaintea primei apariții a protagonistului.
Acesta a și dirijat, dar mai ales a adus la microfon cu vocea sa impresionantă de tenor, deloc alterată de trecerea timpului, melodii românești și străine. Între cele dintâi, compoziția proprie ”Am așteptat să vii”, celebrul tango al lui Florin Bogardo ”Să nu uităm să iubim trandafirii” sau creația Cameliei Dăscălescu ”Pentru voi, îndrăgostiții lumii”.
Acest din urmă cântec s-a constituit și ca un omagiu pentru profesoara sa de la Casa de cultură a studenților din Capitală, unde Petre Geambașu i-a avut colegi pe Pompilia Stoian, Dan Spătaru, Ileana Popovici, Aurelian Andreescu, Dorin Anastasiu sau Petre Magdin.
Melodiile din repertoriul internațional, specialitatea casei, au fost în acest prim calup cântate în limba română, așa cum figurează pe unul din cele trei CD-uri editate de Casa de discuri Eurostar imprimate cu această ocazie (înafară de Eurostar, protagnistul a mulțumit pe scenă Aqua Carpatica și restaurantului ”Vatra neamului”, unde s-au desfășurat repetițiile).
Până a ajunge să înmâneze el însuși, la finalul spectacolului, diplome colaboratorilor apropiați, sărbătoritul a avut el însuși câteva surprize majore. Prima dintre ele i-a fost pricinuită de apariția în scenă a muzicianului Mădălin Voicu, secretar de stat la Ministerul culturii.
Acesta a venit special de la Brăila, unde participa la o conferință (a și plecat imediat înapoi, scuzându-se pentru ținuta sport), înmânându-i lui Petre Geambașu o Diplomă de Excelență din partea doamnei Raluca Turcan, Ministrul Culturii.
Una din colaboratoarele permanente ale orchestrei, frumoasa, longilina Elena Niciu, a oferit un aplaudat intermezzo muzical cu piesa ”Mai dă-mi o șansă” de Laurențiu Matei și cu celebrul ”Je ne regrette rien”, pe ecran fiind proiectate Turnul Eiffel și alte imagini din Parisul legendarei Edith Piaf. Și a venit a doua surpriză, din partea gazdelor de această dată.
Îndrăgiții actori Vasile Muraru, manager al teatrului, și Valentina Fătu, directoare artistică, au însoțit tradiționala diplomă de un frumos tort și…o sticlă de șampanie, neuitând că peste doar câteva zile Petre Geambașu împlinea 80 de ani!
Tot din partea instituției gazdă, am putea spune, a venit următorul microrecital, fiindcă Oana Sîrbu a copilărit practic în culisele teatrului de revistă, tatăl ei, Romulus Sîrbu, fiind actor aici, dar a și crescut cu cântecele lui Petre Geambașu. De altfel, una din piesele alese de solistă, șlagărul lui Temistocle Popa ”Lalele”, este legată de istoria teatrului din Calea Victoriei, fiind lansată aici de Luigi Ionescu.
Și mai amuzantă este povestea textului. Inițial, compozitorul înscrisese lucrarea, în 1961, la un concurs la Radio, menit a cinsti isprava epocală al lui Iuri Gagarin, primul om care a zburat în Cosmos, dar cum era vorba de un vals decidenții au respins-o, nefiind, se înțelege, ”mobilizatoare”.
Peste un timp secretarul literar al Teatrului de revistă, poetul Aurel Storin, a transformat titlul din ”Gagarin, Gagarin” în ”Lalele, lalele”, valsul a devenit un cha-cha-cha și din acea clipă a fost fredonat de toată lumea (or fi aflat și olandezii de el? Poate nu ne-ar mai fi respins la Schengen…).
A doua melodie oferită cu sensibilitate de Oana Sîrbu a fost ”Anciedad”, unul din titlurile de neuitat dăruite lumii muzicii de Nat ”King” Cole în cei doar 48 de ani de viață.
Singurul invitat care nu este colaborator permanent al ”Petre Geambașu Show Band”, Aurelian Temișan, s-a dovedit încă o dată, cu eleganța apariției sale, un fidel promotor al muzicii ușoare românești, apelând la creații semnate de George Natsis, Viorel Gavrilă și Nicolae Caragia.
După el a revenit în scenă, cu costumația de rigoare, adaptată ”specialității casei”, Petre Geambașu, dirijând și cântând cum știe numai el piese în limba spaniolă, lansate de Julio Iglesias (”Corazon de papel”) sau Carlos Rivera (”Amar y vivir”), iar la piesa din folclorul mexican ”La feria de las flores” i s-a alăturat într-un gustat duet Elena Niciu.
Atmosfera latino-americană a fost menținută de solistul columbian Fabian Sanchez (cunoscut din concursurile muzicale televizate), care și-a părăsit postul din spatele instrumentelor de percuție pentru a domina scena cu exuberanță și dinamism.
Perfecționismul lui Petre Geambașu, de care vorbeam, este extrem de important atunci când ai apariții la evenimente importante, de mare diversitate și se vădește în egală măsură în alegerea colaboratorilor.
Ana Maria Mirică este la rândul ei posesoarea unei voci remarcabile, punând perfect în valoare șlagărul din 1966 al lui Mișu Iancu, ”Te rog să-mi scrii!”, alături de piesa lansată de Shirley Bassey, ”This is my life”. Același respect față de tezaurul muzicii ușoare românești l-a dovedit cunoscuta Doina Spătaru, cu piesa din 1945 a lui Nicolae Kirculescu, ”Așa începe dragostea”.
Câștigătoare a Trofeului ”Steaua fără nume” al Televiziunii și laureată la festivalul internațional ”Cerbul de aur”, îndrăgita solistă a reușit, prin determinare, repertoriu și mai ales prin forța talentului să-și impună propriul nume, în ciuda faptului că era verișoara primară a lui Dan Spătaru.
Este cea mai veche colaboratoare, de mai bine de patru decenii, a lui Petre Geambașu, alături de care a interpretat emoționant în duet cântecul lansat de Juan Gabriel ”Te sigo amando”. Dar ecranul din spatele scenei n-a fost montat doar pentru proiecții, ci ne-a înfățișat secvențe din înregistrarea, la Midi Sound Studio, a incandescentei piese țigănești din Serbia ”Bida mange romale”, continuată, evident, live pe scenă.
Iar finalul a fost, așa cum spunem adesea, apoteotic, cu o colecție de șlagăre internaționale cântate frenetic de Elena Niciu, Ana Maria Mirică, Mircea Bălan (”Keep on smiling” – și chiar că toată sala era un zâmbet de fericire!), Fabian Sanchez.
Iar refrenul de despărțire a fost ”con tutti”, acestora alăturându-li-se și ceilalți eroi al unui concert de neuitat – Doina Spătaru, Oana Sîrbu, Aurelian Temișan și firește Petre Geambașu: instrumentiști și public, cu toții în picioare, au cântat ”Amigos para siempre”. Și chiar că ne-am simțit, într-o seară magică a muzicii de mare calitate, prieteni pentru totdeauna…
Octavian Ursulescu
Foto: Gabi Boholț