Consiliul de Securitate al ONU: dezbaterea ministerială cu tema ”cercul vicios al schimbărilor climatice, insecurității alimentare și al conflictelor”

Într-o lume în care sursele de conflict se înmulțesc și în care schimbările climatice nu cunosc granițe, „pântecele goale alimentează tulburările”.

Tocmai cu aceste cuvinte, Secretarul General al ONU a rezumat pe 13 februarie 2024, consecințele încălzirii globale și ale insecurității alimentare asupra păcii și securității internaționale (https://press.un.org/fr/2024/): Consiliul de Securitate al Onu a preluat aceste amenințări grave și interdependente, în cadrul unei dezbateri publice la care au fost înregistrați aproape 90 de participanți, inclusiv mai mulți miniștri, sub președinția domnului Mohamed Irfaan Ali, președintele Guyanei.

„În Siria, aproape 13 milioane de oameni se culcă flămânzi în fiecare noapte, după un deceniu de război și un cutremur teribil. În Myanmar, conflictele și instabilitatea politică au încetinit progresele către eliminarea foametei. Și în Gaza, nimeni nu are să mănânce suficient”, a spus secretarul general al ONU, care a amintit că 80% dintre cei 700.000 de „cei mai flămânzi oameni din lume” trăiesc în acest teritoriu „micuț” în care Israelul este în război cu Hamas.

O situație care i-a determinat pe mai mulți vorbitori, printre care și ministrul algerian al Agriculturii, să-și exprime indignarea față de soarta rezervată poporului palestinian de către puterea ocupantă.

Directoarea generală adjunctă a Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), d-na Beth Bechodol, a dat și alte cifre alarmante: din cele 258 de milioane de oameni care se confruntă în prezent pe Terra cu insecuritatea alimentară acută, 174 de milioane sunt din cauza climatului și a conflictelor; 70% dintre țările cele mai vulnerabile la schimbările climatice sunt, de asemenea, printre cele mai fragile din punct de vedere politic și economic; de asemenea, 10% din suprafața alocată în prezent pentru culturi majore și creșterea animalelor ar putea deveni improprie din pricina schimbării climei până la jumătatea secolului actual. O situație de pe urma căreia vor avea de suferit micii fermieri, crescători, pădurari și pescari, a avertizat doamna Beth Bechdol.

Lipsa resurselor de apă, distrugerea pășunilor și ruinarea micilor ferme pe fondul instabilității politice – acesta este o sumă de factori, care care necesită o acţiune concertată, a spus și secretarul executiv al Convenției-cadru a Națiunilor Unite privind schimbările climatice, domnul Simon Stiell.

Consiliul de Securitate al ONU a arătat ”reticență pentru a se mobiliza pe aceste probleme, lăsând un vid semnificativ”, a regretat directoarea inițiativelor globale la Institutul Internațional de Pace (IIP), doamna Jimena Levia Roesch. Ea a subliniat consecințele pentru statele insulare mici, care nu fac parte în mod specific de pe agenda Consiliului de Securitate, în schimb se confruntă cu amenințarea existențială a schimbărilor climatice. Prin urmare, i-a invitat pe membrii IIP să creeze un organism de anchetă provizoriu pentru a înțelege mai bine legăturile dintre climă, securitatea alimentară și conflicte.

Confruntat cu acest „cerc vicios al instabilității și nevoilor”, președintele Guyanei, domnul Mohamed Irfaan Ali, a propus patru domenii de acțiune, începând cu adoptarea de către Consiliul de Securitate a unei abordări cuprinzătoare a conflictelor. Ca parte a acestei abordări, Consiliul ar trebui să-și consolideze colaborarea cu entitățile relevante, în special FAO sau Programul Alimentar Mondial (PAM), precum și cu Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă (IFAD). În ceea ce privește criza climatică, liderul guyanez a cerut Consiliului să nu fie „reacționar”, dovezile încălzirii globale fiind, potrivit acestuia, incontestabil stabilite.

Federația Rusă, care și-a exercitat dreptul de veto în decembrie 2021 împotriva unui proiect de rezoluție prin care Consiliul de Securitate al ONU ar fi favorizat strategiile globale pe aceste probleme și-a reiterat poziția potrivit căreia nu există o corelație între problemele climatice și socio-economice, pe de o parte, și mandatul Consiliului, organismul responsabil cu menținerea păcii și securității internaționale, pe de altă parte. Problema alimentară globală, a analizat reprezentantul Federației Ruse, este legată în primul rând de distribuția inegală a resusrselor, treiterând aici vina țărilor occidentale. Alți factori agravanți, cum au fost sancțiunile unilaterale, constituie o amenințare gravă la adresa securității alimentare globale, fapt ilustrat de „precondițiile politice” impuse de țările occidentale pentru ajutorarea Siriei sau finanțarea Agenției de Ajutor și Lucrări a Națiunilor Unite pentru Refugiații Palestinei (UNRWA).

„Impovărate de criza costului vieții și de nivelurile nesustenabile ale datoriei, multe țări în curs de dezvoltare pur și simplu nu pot investi în acțiuni climatice, sisteme alimentare rezistente sau alte priorități de dezvoltare durabilă”, a mai explicat secretarul general ONU, amintind de propunerea sa pentru un plan de redresare a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) – în valoare de 500 de miliarde de dolari pe an, în cadrul căreia trebuie luate măsuri urgente pentru scutirea de datorii pentru anumite țări sărace, membre ONU. D-l Guterres a propus recapitalizarea multilaterală a băncilor de dezvoltare și schimbarea modelelor lor economice pentru a le permite să mobilizeze mai multă finanțare privată la un cost rezonabil pentru aceleași țări.

Franța, la rândul său, a îndemnat Consiliul de Securitate să consolideze mandatele misiunilor ONU de a sprijini țările cele mai vulnerabile în ceea ce privește evaluarea riscurilor și acțiuni concrete. Reprezentantul Elveției a menționat că operațiunile de pace trebuie să analizeze riscurile legate de impactul schimbărilor climatice asupra securității. Comisia de Consolidare a Păcii (PAC) a fost încurajată de Republica Coreea să creeze sinergii cu operațiunile și agențiile de pace ale ONU, Mecanismul ONU pentru securitate climatică și băncile multilaterale de dezvoltare. Prin împărtășirea analizelor și a celor mai bune practici, aceste diferite entități ar putea să-și eficientizeze și să-și completeze activitățile respective.

Domnul Antonio Guterres, secretarul general al ONU, a considerat că este „normal” ca, Consiliul de Securitate să preia amenințările grave și tot mai mari la adresa păcii și securității globale, reprezentate de „haosul climatic” și crizele alimentare. În Portugalia, a spus el, avem o vorbă: „Într-o casă fără pâine, toată lumea se ceartă și nimeni nu are dreptate”. Șeful ONU a spus că ”este consternat că lumea de astăzi este plină de exemple ale legăturilor devastatoare dintre foamete și conflict. În multe locuri, dezastrele climatice adaugă o altă dimensiune. Fiecare dintre cele 14 țări cele mai amenințate de schimbările climatice se află în strânsoarea conflictelor, iar 13 dintre ele se confruntă cu o criză umanitară, cum este cazul în Haiti sau Etiopia sau chiar în regiunea africană a Sahelului, unde creșterea temperaturilor exacerbează tensiunile. Insuficiența resurselor de apă, distrugerea pășunilor și ruinarea micilor ferme pe fundalul instabilității politice formează un cocktail exploziv, care necesită acțiuni concertate pentru a rupe acest cerc vicios”.

Antonio Guterres a îndemnat toate părțile la conflicte să respecte dreptul internațional umanitar, bazându-se în special pe Rezoluția 2.417  din 2018 a Consiliului de Securitate privind protecția civililor în conflictele armate. Dl Guterres a subliniat necesitatea absolută de a finanța integral operațiunile umanitare care, în 2023, au fost finanțate doar în proporție de mai puțin de 40%. În continuare, el a propus crearea condițiilor necesare pentru soluționarea conflictelor și menținerea păcii, în interiorul și între țări, începând cu accelerarea atingerii Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD), inclusiv „foametea zero”, care necesită investiții masive în activități sănătoase, echitabile și sisteme alimentare durabile. ”De asemenea, trebuie să punem sub control criza climatică pentru a menține creșterea temperaturilor globale sub 1,5 grade Celsius”, a mai spus secretarul general, care a solicitat din nou investiții masive în sprijinul Agendei 2030 a ONU: „Astăzi, împovărate de criza costului vieții și nivelurile nesustenabile ale datoriei, multe țări în curs de dezvoltare pur și simplu nu pot investi în acțiuni climatice, sisteme alimentare rezistente sau alte priorități de dezvoltare durabile”, a explicat secretarul general. El a  amintit de propunerea sa pentru un plan de redresare a ODD – în valoare de 500 de miliarde dolari pe an, în temeiul căruia trebuie luate măsuri urgente pentru a scuti unele țări de datorii în perioada 2024-2026. De asemenea, este necesară recapitalizarea băncilor multilaterale de dezvoltare și schimbarea modelelor lor economice pentru a le permite să mobilizeze mult mai multă finanțare privată la un cost rezonabil pentru țările în curs de dezvoltare.

În același timp, ”țările în curs de dezvoltare trebuie să acorde prioritate cheltuielilor legate de realizarea Agendei 2030. Este supărător faptul că unele guverne cheltuiesc din belșug pe armament, reducând în același timp bugetele dedicate securității alimentare, acțiunii climatice și dezvoltării durabile în general. Trebuie să vizăm punctele de convergență dintre insecuritatea alimentară, climă și conflicte și să creăm parteneriate, politici publice și programe susceptibile de a răspunde acestor probleme concomitent. De exemplu, luând în considerare riscurile climatice și securitatea alimentară în consolidarea păcii, sau prin investiții în programe de adaptare care ajută populațiile să gestioneze mai bine resursele partajate. Mecanismul ONU pentru Securitatea Climatică a fost conceput pentru a lua în considerare legăturile dintre climă, pace și securitate în activitatea noastră. Trebuie să ne asigurăm că finanțarea pentru schimbările climatice produce rezultate concrete pentru oamenii și locurile aflate în conflict. Fondul de consolidare a păcii poate servi drept catalizator pentru mobilizarea altor parteneri și pentru a transforma această ambiție în realitate”.

Simon Stiell, secretar executiv al Convenției-Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice (UNFCCC), a reamintit modul în care schimbările climatice contribuie la insecuritatea alimentară și la conflicte. Dacă încălzirea continuă, producția de alimente va scădea în multe țări, a avertizat el, înainte de a sublinia legătura bine stabilită dintre foamete și conflict: „Combinația dintre schimbările climatice, foamete și război este devastatoare”. Prin urmare, el a invitat Consiliul de Securitate al ONU să solicite periodic informații cu privire la riscurile care decurg din schimbările climatice, subliniind contribuția Convenției-cadru în acest sens. Dar, în cele din urmă, Consiliul trebuie să cunoască cauzele conflictelor în timp real pentru o mai bună luare a deciziilor; programarea fondurilor care ține cont de conflicte, ar trebui să țină cont și de problemele climatice. Planurile naționale de adaptare, finanțarea pentru schimbările climatice și noile contribuții determinate la nivel național ne pot reduce vulnerabilitatea și pot ajuta la prevenirea foametei și a conflictelor”, a adăugat el. Simon Stiell a reamintit apoi insuficiența resurselor pentru acțiunea climatică, menționând că ”nevoile financiare pentru adaptarea la schimbările climatice sunt de cel puțin 10 ori mai mari decât resursele actuale. Țările în curs de dezvoltare, cu excepția Chinei, au nevoie de 2,4 trilioane de dolari pe an pentru a construi o economie cu energie curată și pentru a se adapta la schimbările climatice. Finanțarea climatică este o investiție pentru economii înfloritoare și prevenirea conflictelor. Planurile naționale de acțiune trebuie să fie coerente cu prevederile Acordului de la Paris, iar aceste planuri trebuie să includă și măsuri pentru protejarea securității alimentare”.

 

Edith Mihaela Dobrescu, Institutul de Economie Mondială

Emilian M. Dobrescu

Foto: pixabay.com

Comments

comments

One thought on “Consiliul de Securitate al ONU: dezbaterea ministerială cu tema ”cercul vicios al schimbărilor climatice, insecurității alimentare și al conflictelor”

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.