Crizantema de aur – Aur de 56 de carate

Cu siguranță acest titlu va provoca o agitație teribilă în rândul bijutierilor din întreaga lume, dar vrem să-i liniștim, este doar o figură de stil. Iar ca să le sporim confuzia, iată formularea completă: ”În România, în orașul Târgoviște, există aur cu o puritate excepțională, de 56 de carate!”.

Citind acestea, cunoscătorii vor fi zâmbit, făcând imediat legătura cu Festivalul internațional al romanței ”Crizantema de aur” de la Târgoviște, ajuns anul acesta la a 56-a ediție, record absolut.

Este singura manifestare muzicală din țara noastră care atinge o asemenea cifră, mai mult de atât, se desfășoară neîntrerupt din 1968!

Și câte nu s-au întâmplat în acest interval, la noi, dar și peste hotare…În mod simbolic, actul de naștere a festivalului a fost semnat în acel an chiar în vila de patrimoniu în care în prezent ființează excepționalul muzeu ”Casa romanței”, unde poposesc mii de vizitatori din țară și din străinătate, descoperind istoria fabuloasă a unui gen muzical specific românesc.

Mai este ceva ce conferă superioritate și profesionalism în fața altor manifestări de gen, exact ceea ce, așa cum am semnalat, a lipsit în vremea din urmă festivalului de muzică ușoară de la Mamaia (de ”reluarea” din 2023 nici n-are rost să mai vorbim): colaborarea cu Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România.

Breasla profesioniștilor muzicii a avut nu mai puțin de 5 membri în juriul concursului de Creație și a acordat 2 premii la această secțiune.

Meritul implicării UCMR revine indiscutabil organizatorilor – Primăria și Consiliul local Târgoviște, Consiliul județean Dâmbovița, Centrul județean de cultură, Teatrul ”Tony Bulandra”, ceilalți colaboratori fiind Ministerul Culturii și Uniunea Muzicienilor din Moldova.

Ediția actuală s-a desfășurat ca de obicei sub patronajul Comisiei Naționale a României pentru UNESCO și sperăm că nu este departe clipa când vom putea anunța înscrierea romanței în Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, demersul fiind în curs.

În acest sens au cules aplauze mesajele de susținere și apreciere primite din partea acad. Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, și a Ralucăi Turcan, ministrul Culturii. Președintele Academiei Române a transmis că ”Academia Română susține romanța ca gen muzical al culturii naționale române, asigurând de toată aprecierea pentru eforturile depuse pentru recunoașterea romanței în patrimoniul cultural universal”, iar Ministrul Culturii a transmis un mesaj cuprinzător: ”Crizantema de aur” este un festival emblematic pentru România, care pune în prim-plan un gen muzical de patrimoniu al culturii naționale. Romanța este un gen muzical profund integrat spiritului românesc, care aduce împreună românii de pretutindeni. Totodată, tema ediției actuale, ”Romanța este dor”, readuce în atenție preocuparea pentru înscrierea romanței pe Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, alături de ”dor”, ”doină” sau ”colind””.

Co-producător al festivalului a fost TVR, cu transmisii integrale (în jur de 5 ore pe seară!) pe TVR2 și TVR Craiova, cu stabilirea unor recorduri de audiență.

Gazdă a fost și de această dată cinematograful ”Independența” (ah, când va avea și cabine pentru artiști…), decorat cu opere de artă și cu tablouri ale participanților, nemaivorbind de ecranele TV ce transmiteau permanent secvențe din edițiile anterioare.

De altfel, în elegantul foyer au avut loc în pauze o serie de evenimente mult gustate de public. Marieta Bratu Palaghia, văduva lui Nicolae Kirculescu, a prezentat dublul CD cu muzică instrumentală a acestuia, dar și-a lansat și albumele proprii ”De la București la Paris” și ”De la Paris la București”.

Marian Niță și Cristinel Gigi Șonea și-au lansat volumele ”Ioana Radu, Regina romanței românești și a cântecelor de petrecere” și ”Trubadurul din Târgoviște, Ionel Fernic – romanțe, tangouri”.

Carolina Jitaru (Ucraina) a adus cel mai recent album al ei, ”Poezia Bucovinei”, eveniment finanțat de Guvernul României, iar cel mai vizitat stand în cele 3 seri a fost cel al Radio ProDiaspora, unde Camelia Florescu și Bela Andrași au dat autografe pe cărțile și discuri, dar au prezentat și cele două lucrări ale colegei lor, artista plastică Doina Marta, înmânate în seara de Gală dirijorilor Lucian Vlădescu și Ștefan Cigu.

De la același post de radio destinat românilor răspândiți prin lume, Gabriela Raucă a adus de la Viena minunata crizantemă din turtă dulce poleită cu aur alimentar de 24 de carate (anul viitor să fie de…57!), ce a străjuit scena, integrându-se perfect în expresivul decor imaginat de Horațiu Mihaiu, iar acum este expusă la muzeul ”Casa romanței”, spre dezamăgirea acelora care sperau să se înfrupte din ea!

Am lăsat intenționat către finalul acestei părți introductive pe cea căreia i se datorează în bună măsură nu doar reușita exemplară, dar și existența la un nivel atât de înalt a manifestării – directoarea artistică Alina Mavrodin Vasiliu, prin Asociația culturală ”Cetatea Romanței”, pe care o conduce împreună cu soțul său, publicistul Teodor Vasiliu (care, detaliu demn de luat în seamă, în tinerețe a prezentat de 20 de ori festivalul!). Parteneri media ai longevivului festival au fost revista ”Actualitatea Muzicală” a UCMR, cotidianul ”Ultima Oră”, Radio România, UZPR și Radio ProDiaspora.

O săptămână întreagă, la final de octombrie, Târgoviște a emanat parfum de crizanteme, evenimentul fiind perceput la fiecare colț de stradă și mediatizat prin cele câteva tipuri de atractive afișe de format mare.

Iar Caietul-program, distribuit gratuit la sală, de fapt o broșură de 36 de pagini tipărită excepțional, este la rândul lui o mostră de profesionalism, de respect față de participanți și de public, incluzând fotografii ale tuturor celor implicați, date biografice, precum și trecerea în revistă a acțiunilor susținute de Asociația culturală ”Cetatea Romanței” în răstimpul scurs de la precedenta ediție, ceea ce dovedește o preocupare continuă, neabătută de promovare a acestui gen muzical: programul național de concerte ”Romanțele dorului”, evenimentele de la muzeul ”Casa romanței”, concertele extraordinare ”Tinerețea romanței”, evenimente educaționale, mesaje de susținere din toată lumea.

În afara acelora tipărite în programul de sală, pe scenă au fost făcute publice, de către moderatori, mesajele transmise chiar în acele zile, în timp ce urmăreau emisiunile TVR, de îndrăgita interpretă de muzică ușoară Pompilia Stoian, din Germania (dorește mult să urce pe scenă la ediția 2024), de compozitorul Eugen Doga, de la Chișinău (nelipsit de la multe din edițiile din ultimii ani), de interpretul Petre Geambașu (cu premii importante la activ în ediții mai vechi) sau de decanul de vârstă al compozitorilor de muzică ușoară, Jolt Keresteliy, 89 de ani, prezent la ”Crizantemă” încă de la prima ediție! Atât Eugen Doga, cât și Jolt Kerestely au fost nu o dată aici președinți de juriu.

Programul festivalului a fost extrem de dens, dar și de atractiv, dovadă că spectatorii, veniți la sală la ora 18, n-au părăsit-o până către miezul nopții, când au cântat cu patos, la finalul celor trei seri, împreună cu cei de pe scenă, animați de neobosita Alina Mavrodin Vasiliu, celebrele ”Ciobănaș cu 300 de oi”, ”Deschide, deschide fereastra” sau ”Cântați romanțele!”.

Cei 14 finaliști ai concursului de Interpretare, selecționați în urma a 6 preselecții regionale și a uneia online, au dat viață obligatoriu unei melodii lansate pe scena festivalului, inițiativă salutară, dovedind convingător rolul benefic al concursului de Creație.

Dintre lucrările premiate anterior, soliștii au ales compoziții semnate de Titel Popovici, Paraschiv Oprea, Dan Mizrahy, Laurențiu Profeta, Marcel Iorga, Horia Făgărășanu, Ioan Tomescu, Dumitru Caulea, Dan Stoian, Alexandru Corfescu, Bela Andrași sau Constantin Bardan, aplaudate cu aceeași căldură ca romanțele clasice. Din juriul acestei secțiuni au făcut parte Daniela Vlădescu (președinte), Alina Mavrodin Vasiliu, Claudia Codreanu, Paul Surugiu-Fuego, Elise Stan, Alexandru Pugna, Silvia Goncear, Ileana Vieru, Petre Neamțu și Violeta Ianculescu.

Premiile au fost înmânate de Daniela Vlădescu, de primarul municipiului Târgoviște, Daniel Cristian Stan, și de Madlen Șerban, secretar general al Comisiei Naționale a României pentru UNESCO.

Laureații, inclusiv câștigătoarea Trofeului, au cântat doar câte o melodie, aleasă de membrii juriului. Derulat în ordine inversă, palmaresul final arată astfel: Veronica Răceală, Constanța (Premiul special al Fundației ”Henry Mălineanu”), Cristian Fodor, Deva (Premiul special ”Cetatea romanței”), Mădălina Bourceanu, Brașov (Premiul special ”Romanța ne unește”), Andrei Bucă, Brașov (Premiul special ”Tinerețea romanței”), Bianca Bettina Mihăescu, Giroc, jud Timiș (Premiul special ”Ioana Radu”). Aceasta, artist liric al Filarmonicii ”Banatul” din Timișoara, a fost una din revelațiile festivalului, cântând sensibil și piesa distinsă cu premiul I la Creație. Ne-am oprit la ea, fiindcă a ales în concurs o melodie din 1953 a lui Mauriciu Vescan, ”Poate că n-am iubit atât”. Ca să facem un pic de istorie muzicală, Vescan (autor între altele al unui șlagăr al vremii, ”În Bucureștiul iubit”, 1950) a fost unul dintre cei mai înflăcărați cântători ai realităților leninisto-comuniste, pentru ca în 1979 să se stabilească în Germania, ca un adevărat dizident, evident…În continuare palmaresul include următorii soliști talentați: Ionuț Ciobotaru, Iași (premiul III), Ana Cebotari, București (II), Lucia Deliu, Piatra-Neamț (I), Veronica Roșca, Chișinău (Trofeul ”Crizantema de aur”). Câștigătoarea a convins juriul prin tălmăcirea romanțelor ”În satu-n care m-am născut” de Gherase Dendrino și ”Îmi pare rău” de Titel Popovici.

Prestații remarcate au mai avut Ionela Mardare Mirică (Piatra-Neamț), Adrian Sabian Cojocaru (jud. Tulcea) sau Diana Marin (Târgu-Mureș). De subliniat că mai toți finaliștii au studii muzicale academice. Ei au fost acompaniați de orchestra ”Dor românesc”, dirijată de violonistul Ștefan Cigu, care de altfel a susținut tot programul muzical din prima parte a concertelor, în care amfitrioni carismatici au fost ca de obicei actorii Miruna Ionescu și Silviu Biriș.

Au fost în prima seară, reunite sub genericul ”Seniori ai romanței”, două microrecitaluri ale unor laureate din 1980 (Domnica Sorescu Voicu), respectiv 1998 (Domnica Dologa), iar în a doua seară alte două, de această dată numite ”Tinerețea romanței”, cu primii clasați la ediția 2022, Florian Popa (Trofeu) și Liliana Neciu (premiul I), semn că organizatorii nu-i uită, și bine fac, pe eroii din anii trecuți. Însă în seara de gală, după cele 9 melodii ale laureaților de la Interpretare am asistat la 3 recitaluri consistente. Marieta Bratu a venit din Franța, unde locuiește, reamintindu-se că în 1983 a câștigat aici premiul I. Așa cum este firesc, l-a omagiat pe fostul ei soț, marele compozitor Nicolae Kirculescu, la 120 de ani de la naștere, cu un program incluzând neuitatele ”Inimă, de ce nu vei să-mbătrânești?”, ”De unde știi, vioară, tu?” și ”Așa a fost”.

Alina Mavrodin Vasiliu a dovedit încă o dată că nu întâmplător este un adevărat port-drapel al romanței, a cărei audiență națională a crescut major, datorită eforturilor ei, în ultimul deceniu.

Organizează și prezintă concerte în țară și peste hotare, atrage tinerii, dar și soliști de muzică ușoară sau populară, către interpretarea romanței, prezidează jurii, aduce mii de vizitatori la Muzeul ”Casa romanței” (inclusiv online, muzeograf documentat fiind chiar fiul ei, Andrei Vasiliu), îi convinge pe compozitorii din toate generațiile să se apropie de acest gen atât de românesc.

Dar înainte de toate este o interpretă admirabilă, devotată și dedicată total romanței, după succesele sale anterioare în muzica ușoară, de la Festivalul Mamaia (Trofeu în 1987) și concursul TV ”Steaua fără nume”. În recitalul ei a adus la microfon, cu pasiune, temperament și vibrație, partituri semnate de Aurel Giroveanu, Henry Mălineanu, Paraschiv Oprea și Emil Gavriș. Aminteam de inspirația ei de a atrage pe scena ”Crizantemei de aur” artiști care nu păreau legați de romanță. Așa au fost, între alții, Marina Voica, Stela Enache, Alexandru Jula, Adrian Nour, Maria Buză sau Paula Seling, dar mai ales, în ultimii ani, Paul Surugiu-Fuego. Buna cunoaștere a muzicii românești de toate genurile (în emisiunea sa de la TVR2, ”Drag de România mea”, cântă în duet cu toți invitații) și talentul actoricesc (emoționant momentul poetic ”Romanța veșnic va trăi” de Alexandru Stark) i-au permis să abordeze captivant creații de Ion Vasilescu, Henry Mălineanu, Nicolae Kirculescu, Alexandru Arșinel, parte din ele reunite într-un colaj în care refrenele unor șlagăre de muzică ușoară au trezit nostalgii și…ovații. Pentru ca într-un final sublim Alina Mavrodin și Paul Surugiu să-și unească glasurile impresionante în minunata melodie a lui Vasile Veselovski, ”Dragă toamnă”…

În partea a doua a fiecărei seri postura de amfitrion a preluat-o excelenta orchestră ”Romanța”, dirijată de Lucian Vlădescu, atât în concursul de Creație, cât și în diversele recitaluri. Din acest moment serile au fost luminate de încântătoarea, frumoasa actriță Alexandra Velniciuc. Cum am scris, primii 5 membri ai juriului concursului de Creație au fost desemnați de UCMR, fiind vorba de Viorel Gavrilă, Nicolae Caragia, Adrian Romcescu, Gabriel Basarabescu, în frunte cu președintele juriului, compozitorul, dirijorul, prof. univ. dr. Sabin Păutza.

Colegii lor au fost poetul Narcis Avădănei, Svetlana Bivol (manager al Filarmonicii naționale ”Serghei Lunchevici” din Chișinău), artista din Republica Moldova Diana Văluță, diijorul și orchestratorul Marius Hristescu.

Cele 10 romanțe selecționate pentru finală au fost toate foarte bune, dovadă că doar două dintre ele n-au fost premiate, deși și cea a lui Ionel Bratu Voicescu ne-a plăcut. În cazul pieselor laureate vom aminti și textierii, și interpreții, așa cum ni se pare normal. Premiul special ”Cetatea romanței” a fost acordat melodiei ”Pagini dintr-o carte” de Sile Jercan din București (laureat și anul trecut), versuri Camelia Florescu, solistă – foarte bună – Cristina Beldean Moșuțan.

O performanță a înregistrat Petre-Marcel Vârlan, conf. univ. dr. la Facultatea de muzică din Brașov, membru al UCMR, care în dubla calitate de compozitor și textier și-a văzut înmânate două importante Premii speciale – ”Romanța ne unește” și cel al Fundației ”Henry Mălineanu” – creația sa ”Tu și eu, același dor”, cântată de Ciprian Cucu, ieșind, original, din tiparele genului.

O altă performanță a sa a constat în faptul că este premiat la ultimele 3 ediții consecutiv! A intrat din nou în palmares Dumitru Caulea (Cernăuți, Ucraina), cucerind de această dată Premiul special ”Tinerețea romanței” pentru piesa ”Aș vrea”, versuri Radu Gyr, cântată de Bogdan Hrestic. Gheorghița Burcea din București a obținut Premiul special ”Ionel Fernic” pentru romanța la care a scris și versurile, ”De-mi vii în vis”, cântată de Ana-Maria Racu. Deși debutant în competiție, Dumitru Jijie din Vaslui, membru al UCMR, a dat din prima lovitura, cum se spune, cucerind premiul III cu ”Romanța inimii”, versuri Carmen Aldea Vlad, solistă Ana-Maria Donose.

Romanța ”Printre amintiri”, versuri Viorel Ploieșteanu, cântată de Aurel Niamțu, i-a adus lui Adrian Beldiman din Chișinău, și el revenit între premiați, două distincții – premiul II, dar și Premiul special al Uniunii muzicienilor din Moldova, înmânat chiar de președintele acesteia, Sveltana Bivol.

Un alt performer al concursului este Horia Făgărășanu, doctor în muzică, lector univ. La Universitatea de Vest din Timișoara, premiat în 202 și deținător în 2021 chiar al Trofeului. De această dată a dobândit pe merit premiul I pentru ”Romanță târzie”, versuri Mirela Butacu, solistă Bianca Mihăescu, căruia i s-a adăugat Premiul special al UCMR.

Celălalt onorant Premiu special al UCMR a fost acordat romanței ce a câștigat Trofeul ”Crizantema de aur 2023”, ”Lacrima” de Luminița Demianic din Cernăuți, Uctaina, debutantă la ”Crizantemă”. Compozitoarea a studiat vioara la Colegiul muzical, a absolvit Facultatea de muzică a Universității Naționale din Cernăuți, este profesoară la Școala de artă din Crasna și conduce Ansamblul ”Fetele din Bucovina”.

Romanța triumfătoare are versuri semnate de o poetă familiarizată cu premiile, Camelia Florescu, și a fost cântată de solista Georgeta Plută din Alba-Iulia, absolventă a Academiei de muzică din Cluj-Napoca, asemeni altor interpreți de pe afiș, inclusiv de la Interpretare. Cum în finala de la Creație au fost doar 3 membri ai UCMR, să sperăm că pe viitor tot mai mulți compozitori importanți se vor îndrepta către romanță, așa cum au făcut-o anul trecut Horia Moculescu, Nicolae Caragia și Adrian Romcescu, cu atât mai mult cu cât nu mai există alt concurs de gen, iar festivalul de la Târgoviște este unul de mare ținută.

Între surprizele pregătite de organizatori și legate de programul festivalului s-a numărat și inedita expoziție din foyer, pusă la dispoziție de Biblioteca Națională a României, prin prof. univ. dr. Adrian Cioroianu, directorul instituției, și realizată de graficianul Mihai Pânzaru-PIM.

Intitulată ”Din lirica lui Ciprian Porumbescu”, ea a permis publicului cunoașterea versurilor compozitorului. Pentru ca imediat după aceea, pe scenă, să fim invitați să urmărim un Medalion omagial Ciprian Porumbescu, la 170 de ani de la naștere și la 140 de la moarte. Geanina Meragiu, concertmaestru în orchestra Teatrului național de Operetă și musical ”Ion Dacian” din București și prim-violonistă a orchestrei ”Romanța”, a interpretat sublim celebra ”Baladă” compusă în 1880, pentru ca apoi mezzo-soprana Claudia Codreanu, cadru didactic la UNMB, să dea viață lucrării din 1881, ”Lăsați-mă să cânt”, pe versuri de Matilda Cugler Poni.

Un alt Medalion omagial a fost dedicat lui Sabin Păutza la împlinirea a 80 de ani. Născut în 1943 la Câlnic, lângă Reșița, muzicianul a absolvit Liceul de Muzică din acest oraș (care din 2003 îi poartă numele), a terminat Conservatorul la București, a predat la cel din Iași, pentru ca în 1984 să ajungă în SUA, ca prim-dirijor și director artistic al orchestrei simfonice din Plainfield, New Jersey.

Din 2020 este an de an la Târgoviște, ca laureat și apoi ca președinte de juriu, mărturisindu-și dragostea neștirbită pentru romanță. Două laureate ale concursului au dat viață creațiilor, aflate între romanță și lied, ale compozitorului omagiat. Ana-Maria Donose (premiul I în 2019) a cântat ”Scriu lacrimi” și ”Te-am sărutat pe suflet”, iar Ina Dincă Velica (Trofeu în 2011) – ”Alint” și romanța premiată ”Copil sărman”, versuri Marin Voican Ghioroiu.

Preocuparea constantă a organizatorilor de a împrospăta peisajul romanței cu nume noi a fost admirabil evidențiată de partea a doua a concertului ”Tinerețea romanței”, cu soliști din generația mai nouă – Camelia Florescu, Georgeta Plută, Elena Dragomir, Ciprian Cucu, Petruț Dorobanțu, Cristina Beldean Moșuțan, Diana Văluță, Carolina Jitaru, Andrei Cocârlea, Nicoleta Vasile, Zorina Bălan, Mădălin Băldău.

Aceștia au pus în valoare nu doar înzestrările vocale proprii, ci și unele romanțe lansate în anii din urmă, semnate de Camelia Florescu, Sile Jercan, Ilie Văluță, Petre-Marcel Vârlan, Constantin Bardan, nelipsind firește, nu se putea altfel, titluri celebre intrate în fonoteca de aur a romanței românești, compuse de Ionel Fernic, Titel Popovici, Paraschiv Oprea sau Dan Mizrahy.

Directoarea artistică a conceput în așa fel programul încât a repartizat, pentru echilibru, concerte de un anume tip ambelor orchestre, dirijate de Ștefan Cigu și Lucian Vlădescu. Astfel, și ”Seniori ai romanței” a avut o continuare cu orchestra ”Romanța”- o nouă ocazie de a ne întâlni cu valori consacrate. Nu degeaba am scris în prima parte a acestui articol că este vorba de un adevărat festival internațional.

Cunoscuta interpretă de muzică ușoară Gina Pătrașcu se mândrește cu două Trofee majore, cel al festivalului de la Mamaia și cel al concursului TV ”Steaua fără nume”, și a sosit special din Germania, unde este stabilită.

De fapt a revenit pe scena de la Târgoviște, reamintindu-ne piesa lui Ion Cristinoiu distinsă aici cu Premiul UCMR în 1983, ”Iubirea de mamă”. Iar la final au podidit-o lacrimile atunci când din culise i-a fost adus un uriaș coș cu flori trimis de la Baia-Mare de tatăl său…

E bine de știut că numele real al solistei este Pătrășcoiu, iar sora sa vitregă este marea campioană de înot Anca Pătrășcoiu. Un aplaudat moment 100% ieșean a fost cel care l-a avut ca protagonist pe Aurel Niamțu, fost elev al lui Titel Popovici. Nu a cântat piese ale acestuia, ci ale unor compozitori ieșeni, Constantin Bardan și Maricel Maxim, cu autori tot ieșeni ai versurilor!

Câștigătoare a Trofeului de interpretare în 1990, Margareta Ivănuș este în prezent Artistă a Poporului în Republica Moldova și a apelat, spre bucuria nostalgicilor (dar cine este altfel la un concert de romanțe?), la refrene clasice, aflate pe buzele tuturor, ”De ce nu-mi vii?” (Vezi rândulele se duc…), compusă de Carol Decker pe versurile eminesciene în 1887, și ”Trece-un car cu boi pe drum”. Aceeași opțiune și în cazul sopranei Daniela Vlădescu, care cu vocea sa splendidă ne-a oferit ”Romanța crizantemelor” de Vladimirovici Gold și ”N-ai să știi niciodată…” de Ioanin Lupescu.

Bistrițeanul Alexandru Pugna este un cunoscut solist de muzică populară și a sprijinit mult romanța pe vremea când era secretar de stat la Ministerul culturii. Este realizator de emisiuni muzicale la TVR3, conduce destinele culturii bistrițene, postură din care a organizat de curând prima ediție a unui festival de romanțe la Bistrița!

Și el s-a gândit că seniorii romanței se cuvine să facă daruri seniorilor din public, așa încât la rându-i a optat pentru cântece vechi, ”Mândra mea de altădată” de Ionel Băjescu Oardă și ”Mi-e dor de ochii tăi adânci”, compus de ploieșteanul Nelu Danielescu în 1946.

Iată că în ultima seară aria internațională s-a lărgit considerabil! După Ucraina, Republica Moldova, de două ori Germania (Gina Pătrașcu și Pompilia Stoian cu mesaj), un alt invitat important din Germania și, țineți-vă bine, o artistă sosită tocmai din Qatar! Dar să-i luăm sistematic.

Giorgio Martin a absolvit UNMB și este solist al Teatrului de operă din Wiesbaden. Este doctor în muzică, a cântat în zeci de țări, laureat al ”Crizantemei de aur”, revenind la Târgoviște de această dată cu o uriașă surpriză, prin intermediul soției sale, Anca Bold Martin. Aceasta a studiat pianul la liceul de muzică, apoi vioara la UNMB, a fost membră a orchestrelor Filarmonicii ”George Enescu”, a celei din Sao Paolo (Brazilia), a cântat în Danemarca, iar în prezent  face parte din orchestra filarmonică din Qatar.

După pian, vioară, violă (la care cântă în prezent), în ultima vreme a susținut concerte cu primul instrument electronic, inventat cu peste un secol în urmă. Thereminul a fost inventat în 1920 în URSS de Leon Theremin (Lec Termen). Edgar Varese a compus pentru theremin, instrumentul a fost folosit de celebra formație Beach Boys și a figurat în banda sonoră a unor filme SF, datorită sonorităților cosmice, galactice, care ne amintesc pe alocuri de fierăstrău, utilizat pe vremuri în romanțe (poate anul viitor găsim pe undeva unul!). Giorgio Martin și Anca Bold Martin au interpretat împreună, voce și theremin, două piese celebre de Gherase Dendrino, ”Mai spune-mi că nu m-ai uitat” (1939) și ”Să nu ne despărțim” (1941), Giorgio Martin a cântat singur ”Romanța înstrăinării” de Paraschiv Oprea, dar senzația serii a fost adusă de interpretarea uluitoare, de către Anca Bold Martin, la theremin, a celebrei ”Sara pe deal” de Vasile Popovici!

Înlănțuirea următoare a fost incredibilă – 4 Trofee ”Crizantema de aur”, 3 de Interpretare și unul de Creație. Silvia Goncear a cucerit Trofeul în 2008, este Artistă a Poporului în Republica Moldova și a tălmăcit tulburător melodia ”Iubirea noastră nu are apus” de Titel Popovici. Posesoral unei voci de excepție, Alexandru Chiriac a triumfat în 2013 și este solist al Operei din Brașov.

Fanii veterani ai romanței s-au delectat cu ”De ce m-ați dus de lângă voi?” (versuri Octavian Goga) și cu ”Balada crucii de mesteacăn” (Cruce albă de mesteacăn), compusă de Ionel Fernic în 1918, la doar 17 ani. Alina Huțu din Botoșani a cucerit Trofeul în 2020 și a dat credit unei romanțe premiate recent, ”Floare de dor” de Bela Andrași, versuri Camelia Florescu.

În sfârșit, Marius Bălan este absolvent al UNMB, fiind recunoscător profesorului să, Ionel Voineag, care l-a sfătuit să cânte romanțe. În această toamnă a cucerit Trofeul festivalului ”Rapsodii de toamnă” de la Câmpulung-Muscel și a ținut, pe drept cuvânt, să ne reamintească romanța distinsă cu Trofeul festivalului anul trecut la Târgoviște, ”Ce dor îmi e de tine, tată…” de Nicolae Caragia.

Cum actuala ediție a ”Crizantemei de aur” a fost pusă sub genericul ”Romanța este dor”, cel din urmă cântec din festival, interpretat de Marius Bălan, a fost ”Mi-e dor de acasă” de Elly Roman.

Acum, la ultimele rânduri, ne dăm seama că și nouă, tuturor celor care am fost acolo, ne este dor de Târgoviște, de crizantemele sale aurite, de publicul minunat și de excepționalii interpreți de romanță care, la final, au venit toți pe scenă sub ”bagheta” inepuizabilei Alina Mavrodin.

Și toată lumea a plecat acasă fredonând ”Ciobănaș cu 300 de oi”…

Octavian URSULESCU

Comments

comments