Croații rămân acasă să facă… bere
Există tineri europeni care, în loc să-și caute norocul în vest, utilizează fonduri ale Uniunii Europene pentru a înfiinţa noi firme, precum cele de producer a de berii artizanale (craft beer).Fenomenul berilor artizanale – din ce în ce mai popular în Croația – pare să sfideze două mari adevăruri din tânăra republică fostă iugoslavă: flagelul emigraţiei tinerilor şi incapacitatea ţării de a absorbi fondurile europene pe care le are la dispoziţie. Diversele cazuri ale berilor „Barba”, „Bura”, „Plavuša”, „Nova Runda”, „Varionica”, „Zmajsko” şi alte mărci artizanale transmise în ultima vreme de pe celălalt mal al Mării Adriatice prezintă tineri croaţi care au decis să rămână (ori să revină) în propria ţară şi să îşi continue pasiunile cu ajutorul finanţărilor comunitare. Aceste aventuri antreprenoriale au între ele multe aspecte în comun şi, chiar dacă rămân o excepţie în economia croată, reprezintă un punct de plecare bun pentru înfruntarea celor două probleme care caracterizează Croaţia de la integrarea în Uniunea Europeană în anul 2013: emigrarea şi utilizarea (deficientă) a fondurilor europene.
Pe de altă parte, există și mii de croaţi, în special tineri, care optează să se mute definitiv în străinătate. Un raport recent al Reţelei Europene pentru Politici Sociale (European Social Policy Network) (ESPN Flash Report 2017/50) arată că, „deşi confirmările statistice sunt limitate, diverse indicii sugerează că în Croaţia are loc un nou val de emigrare început odată cu aderarea ţării la Uniunea Europeană, pe 1 iulie 2013”. Raportul ESPN arată că, deşi pe de o parte Oficiul croat pentru statistică (CBS) vorbeşte de 29.000 de cetăţeni care au emigrat în 2015 şi de peste 36.000 în 2016, pe de altă parte, autorităţile din Germania şi Irlanda – două dintre destinaţiile preferate de croaţi – înregistrează cifre mult mai mari. Spre exemplu, Berlinul semnalează în perioada 2014-2015 o creştere cu 34.000 a numărului rezidenţilor de naţionalitate croată, în timp ce Dublinul anunţă o creştere a numărului croaţilor de la circa o mie în anul 2009 la peste 5.000 în 2016 (potrivit CBS, niciun croat nu a plecat în Irlanda în 2015). În același timp, rămânerea în Croaţia şi deschiderea propriei afaceri nu este o aventură uşoară. Recent, ministrul croat pentru Fonduri europene, Gabrijela Žalac, a declarat că ţara sa a absorbit doar 39% dintre cele 10,7 miliarde de euro puse la dispoziţie pentru perioada 2014–2020.