Cum schimbă migranţii demografia
Migraţia internaţională – indiferent că este vorba despre cea economică sau despre refugiaţi – este un proces de amploare, care a ajuns să schimbe componenţa demografică a Occidentului. În mai multe ţări vestice, rezidenţii de altă naţionalitate ajung tot mai numeroşi, influenţând aspectele vieţii sociale.
Proiecţiile pe termen mediu şi lung ale felului în care migraţia schimbă „faţa demografică” a mai multor state europene arată cifre remarcabile: populaţia de origine străină care va locui în mare parte a vestului va creşte de la 5-15 procente în prezent la 15-30% în doar câteva decenii, arată un studiu publicat de „Oxford Journals”. Trecând în revistă cazurile concrete, se poate remarca în primul rând Germania. Astfel, Biroul Federal de Statistică arată că în prezent, la nivel naţional, unul din cinci locuitori ai ţării are rădăcini de origine străină. La nivel local, există cifre chiar mai mari: oraşe de referinţă ca Frankfurt, Stuttgart sau Augsburg ar putea deveni primele în care migranţii vor fi majoritari. În cel din urmă caz, presa germană notează că la începutul lui 2015, procentul persoanelor având la origini migraţia se cifra la 43%, cu tendinţă de urcare. Pentru a avea un tablou complet, statisticienii i-au luat în calcul şi pe cei care au migrat în Germania începând cu 1950, precum şi pe urmaşii acestora. „Ţara se va schimba”, arată cercetătorul pe probleme de migraţie Jens Schneider, citat de „Augsburger Allgemeine Zeitung”. De altfel, în majoritatea centrelor aglomerate proporţia de străini urmează un curs ascendent. Una dintre urmările în plan social este, de pildă, prezenţa unui număr tot mai mare de moschei în toate landurile. Alte date interesante arată că, pe lângă semnificativa comunitate a turcilor stabiliţi în Germania – circa 1.550.000 de cetăţeni la nivelul anului 2013, reprezentând peste 22% din populaţia de origine străină – este consemnat numărul important de migranţi alcătuit din persoane din fosta URSS, sosiţi în anii ’80 şi ’90.
O altă ţară care atrage migraţie masivă este Marea Britanie. Şi aici proiecţiile sunt uimitoare: nativii britanici vor deveni o minoritate în orizontul anului 2060. Deocamdată, în ultimii ani, Regatul Unit a înregistrat cea mai rapidă creştere a afluxului de migranţi de pe continent şi cel unul dintre cele mai ridicate sporuri naturale în rândul acestora, notează publicaţia „Express”, citând un raport potrivit căruia peste doar două decenii, străinii din Marea Britanie vor reprezenta o treime din populaţia insulară. Pe de o parte, aceste statistici alimentează periodic discursurile populiste, pe de altă parte, diversitatea etnică este vizibilă cu ochiul liber în sălile de curs din şcolile Regatului Unit.
Danemarca, la rândul ei, a înregistrat o creştere constantă a numărului locuitorilor de origine străină de pe teritoriul ei, în special în ultimele trei decenii, după schimbările intervenite în politica restrictivă pe care ţara a aplicat-o anterior. Din 2014 încoace, procesul pare şi mai accelerat, ponderea migranţilor în demografia daneză îndreptându-se spre 10%. Detaliind, se poate observa că majoritatea provin din Turcia, Irak, Bosnia şi Herţegovina. Dintre celelalte state nordice în care migraţia reprezintă o parte tot mai mare din întregul populaţiei se detaşează net Suedia, unde străinii rezidenţi reprezintă peste 22%, urmată de Norvegia. La polul opus, Finlanda, care a impus restricţii pentru migraţie, înregistrează cel mai mic procent.
Un caz aparte îl constituie Franţa. Aici, sporul natural al francezilor, care se menţine la cote ceva mai bune decât în restul statelor occidentale, face ca afluxul de migranţi să nu însemne modificări atât de importante ale componenţei demografice. Totuşi, Institutul Naţional de Statistică al ţării estimează că locuitorii de origine străină şi descendenţii lor însumează aproape 20% din totalul populaţiei, cu amănuntul relevant că jumătate dintre ei sunt europeni la origine. Ca şi în cazul Germaniei, Franţa prezintă regiuni în care migranţii sunt în proporţii semnificative, cum ar fi de pildă zona Île-de-France, unde aceştia sunt compacţi în cartiere şi localităţi întregi.
La fel de relevant pentru dinamica demografică generată de migraţie este şi cazul Spaniei. La nivelul anului 2011, aproape şase milioane de cetăţeni de pe teritoriul ţării erau de origine străină. Iar dacă, pe de o parte, proporţia nu pare atât de spectaculoasă ca în alte state vest-europene (circa 8 procente din totalul populaţiei), este de remarcat faptul că natalitatea din rândul migranţilor „ţine pe linia de plutire” sporul demografic al ţării, care altfel s-ar prăbuşi.
Per ansamblu, la nivelul întregii Uniuni Europene, statisticile arată că migraţia influenţează componenţa demografică în proporţie de circa 10%. Ca provenienţă, pe primul loc se clasează turcii (Germania, Franţa, Olanda, Austria), apoi arabii (Marea Britanie, Belgia, Spania), africanii (Franţa, Olanda, Portugalia) şi indienii (Marea Britanie, Olanda, Irlanda). Demn de remarcat este faptul că există şi state europene în care migranţii sunt în număr covârşitor, întrucât este vorba despre ţări mici. Un astfel de clasament arată că străinii sunt majoritari în Andorra, Monaco, Luxemburg şi Liechtenstein, cu proporţii între 77-35%.
Estimări similare din perspectiva ponderii migraţiei sunt valabile şi în Statele Unite ale Americii. La jumătatea acestui secol, unul din trei americani va fi migrant sau descendent al migranţilor, comparativ cu unul din patru în prezent, arată studiul „Pew Research Center Projections”. În ultimii ani, s-a înregistrat recordul de peste 43 milioane de străini (legali şi ilegali), ceea ce reprezintă peste 13 procente din totalul rezidenţilor. Aceste schimbări sunt certificate de studiile care arată că la alegerile prezidenţiale din toamna acestui an, electoratul american va fi cel mai diversificat etnic din istoria Statelor Unite. Creşterea populaţiei de peste ocean va fi generată în principal de migraţie şi în viitor, aşa cum se întâmplă de decenii încoace.
În toate cazurile migraţiei importante, statele vizate se văd nevoite să-şi ajusteze politicile sociale, acordând drepturi şi alocând fonduri pentru integrarea acestor milioane de cetăţeni care fac din demografia planetei un mozaic tot mai eterogen.
- Până în anul 2080, migraţia va face din Marea Britanie ţara cu cel mai mare număr de locuitori din Europa
- Potenţialul de migraţie spre Uniunea Europeană este estimat la circa 200 milioane persoane, comparabil cu al SUA şi Canadei la un loc (studiu „Gallup”)
- Numărul migranţilor din SUA în anul 2013 reprezintă dublu faţă de 1990, triplu faţă de 1980 şi de peste patru ori mai mult decât în 1970