De la arme de foc la circuitul banilor, Occidentul taie alimentarea teroriştilor…

Atacurile teroriste au ajuns, din nefericire, un fapt aproape cotidian. Occidentul nu doar se apără prin măsuri de securitate fără precedent, ci merge mai departe, tăind alimentarea acestor grupări ale morţii.

De la momentul dramatic 11 septembrie 2001, terorismul a devenit unul dintre inamicii publici majori la nivel mondial, lupta împotriva acestuia ocupând un loc de frunte în agenda politică şi militară a statelor occidentale. Sunt peste 15 ani, aşadar, de când lumea civilizată luptă cu sinistrele organizaţii teroriste, luând în paralel măsuri de securitate nemaivăzute. Teroriştii au continuat să lovească în inima Europei, dar tot mai mult se constată reacţia pe toate fronturile. Este vorba în primul rând despre finanţare, în lipsa căreia aceste grupări sângeroase nu ar avea mari şanse de reuşită. Întrucât temutul Stat Islamic dispune de miliarde de dolari bani lichizi din toate fărădelegile imaginabile (comerţ cu arme, „taxe”, contrabandă, trafic de droguri, confiscări, extorcări, răpiri, jefuirea băncilor; numai din vânzările ilicite de petrol ISIS câştiga circa două milioane de dolari pe zi în primăvara acestui an, atrage atenţia publicaţia „The Economist”), loviturile aplicate de occident au dat rezultate. Astfel, veniturile organizaţiei au scăzut dramatic, cu aproape 50%, prin simpla pierdere a unor teritorii cucerite. În ce priveşte războiul cu Al-Qaeda, gruparea teroristă de renume întunecat, care are celule în peste o sută de ţări, inclusiv în Statele Unite, Marea Britanie şi Franţa, amintim că încă din anul 2002 există la nivelul FBI un grup special care are în evidenţă sute de mii de documente financiare pasibile de a avea legătură cu terorismul, într-o bază de date care include detalii despre zeci de mii de suspecţi.

Focus pe fluxurile financiare

Pe lângă finanţările din activităţi de crimă organizată, teroriştii se folosesc şi de frauda bancară, pe care o practică pe scară largă. Un raport al Guvernului britanic, citat de „Business Insider”, arată că „folosirea de către terorişti a sistemului bancar rămâne o ameninţare”. Tocmai de aceea, organismele care acţionează împotriva spălării banilor şi evaziunii fiscale, precum şi nenumăraţi politicieni de rangul cel mai înalt.

În al doilea rând, se poate vorbi despre procurarea armelor chiar din Europa. O anchetă publicată de revista „Der Spiegel” arată că arme furate sau achiziţionate foarte uşor de pe bătrânul continent au stat la baza atacurilor din Copenhaga sau a măcelului din redacţia „Charlie Hebdo”. În luarea de ostatici din magazinul evreiesc din districtul parizian Porte de Vincennes, moment pe care nu l-a uitat nimeni, ucigaşul a tras cu o puşcă automată fabricată în… fosta Cehoslovacie. Cum răspunde Europa la felul în care acest comerţ al morţii se desfăşoară chiar sub ochii ei? Pe 18 noiembrie 2015, Comisia Europeană  anunţa o propunere pentru înăsprirea controlului armelor de foc în UE. „Crima organizată care are acces şi face comerţ cu arme de foc de nivel militar în Europa nu va mai fi tolerată”, se arăta în comunicatul instituţiei.

Controale riguroase

Un alt aspect combătut cu tot mai multă eficienţă este racolarea de adepţi din toată lumea de către terorişti, inclusiv din Europa. Potrivit estimărilor CIA, în 2014, din cei aproximativ 30.000 de „luptători” ai Statului Islamic, jumătate ar fi fost recruţi din străinătate. În aceste condiţii, contramăsurile implică o evidenţă strictă a tentativelor de atragere a tinerilor către terorism, prin supravegherea continuă şi vigilentă a canalelor de comunicare (mai ales a celor din spaţiul virtual), precum şi măsuri concrete, cum ar fi chemarea imediată la interogatoriu a celor care manifestă cel mai mic semn de simpatie faţă de organizaţiile teroriste (aşa cum procedează, de exemplu, autorităţile din Spania).

Tuturor acestor măsuri de răspuns li se adaugă controalele riguroase ale rutelor de transport şi contrabandă pe care le folosesc teroriştii, pentru a suprima aceste căi ale morţii. Mai mult, guvernele alocă importante resurse (războiul antiterorist i-a costat doar pe contribuabilii americani 6,6 trilioane de dolari până acum, punctează organizaţia media „Global Research”) şi în unele cazuri își modifică legislațiile în fața acestui tip de amenințări. De asemeni, funcţionează o colaborare extinsă internaţională, dincolo de diferende politice sau distanţe geografice, pentru exterminarea acestor sinistre organizaţii. O demonstrează faptul că la nivelul ONU există 18 instrumente universale împotriva terorismului, cu Consiliul de Securitate coordonând eforturile antiteroriste în care sunt implicate toate statele membre. La rândul ei, Uniunea Europeană are încă din anul 2005 o strategie unitară antiteroristă, care pune în centrul ei importanţa cooperării extinse, combaterea finanţării teroriştilor şi a spălării banilor, precum şi un program de luptă împotriva radicalizării cetăţenilor europeni şi a recrutării lor de către terorişti.

Roxana Istudor

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.