Efecte ale încălzirii climatice
Mărirea suprafaței Insulei Groenlanda
Topirea calotei glaciare din Groenlanda datorită creșterii temperaturilor pe Terra este la originea creşterii nivelului solului imensei insule arctice şi a creării de noi insuliţe, afirmă Universitatea Tehnică din Danemarca (DTU): „Din cauza pierderii de masă în Groenlanda, pământul se ridică”, a declarat Danjal Longfors Berg, cercetător al DTU, autorul principal al unui studiu în acest sens (https://www.stiripesurse.ro/incalzirea-globala-afecteaza-drastic-groenlanda-imensa-insula-se-transforma-in-arhipelag_3223795.html, postat pe 7 februarie 2023): potrivit oamenilor de ştiinţă danezi, roca de bază din Groenlanda a crescut în medie cu 20 cm în ultimii 10 ani, din 2013 până în 2023, un fenomen „alarmant”, a adăugat el.
Măsurată de 61 de staţii GPS, situate de-a lungul coastelor, ridicarea, care ar putea ajunge la doi metri pe secol, dezvăluie de asemenea noi insuliţe din jurul teritoriului autonom danez, care are 2,2 milioane kilometri pătraţi: ”În Groenlanda, pământul mamă se ridică mai repede decât creşte nivelul oceanului şi, în unele locuri, când pământul se ridică, depăşeşte nivelului mării şi apoi avem aceste noi insule!”, a explicat Longfors Berg.
Pe termen lung, ”suprafaţa totală a Groenlandei va creşte, dar la început, poate sunt doar câteva pietre”, a subliniat el.
Potrivit unui alt studio, publicat la începutul anului 2023, jumătate dintre gheţarii de pe Pământ vor dispărea până la sfârşitul secolului din cauza schimbărilor climatice. Topirea lor contribuie la creşterea nivelului mării.
Optimism climatic
- Un studiu derulat de Institutul german NewClimate arată că SUA a încheiat anul 2023 cu o notă ridicată de plată pentru protecția mediului (Optimismul climatic există; și are argumente – Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (uzpr.ro), postat pe 9 februarie 2024): Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) din SUA a efectuat mai multe inspecții ale site-urilor industriale poluante în 2023 decât oricând de la începutul pandemiei de COVID-19. În același timp, administrația Biden a anunțat preocuparea pentru a proteja pădurile vechi de pericolele schimbărilor climatice.
- Orașul Rotterdam din Țările de jos, care se află parțial la 7 metri sub nivelul mării, a devenit unul dintre cele mai sigure orașe de deltă din lume – de la bariera de furtună Maeslantkering până la birouri plutitoare, Rotterdam a conceput multe soluții pentru a-și proteja cetățenii împotriva inundațiilor și a schimbărilor climatice.
- Reuniunea COP28 (Dubai, 30 noiembrie – 13 decembrie 2023) a negociat încheierea unui acord istoric pentru depășirea epocii combustibililor fosili. A fost pentru prima dată când un summit al ONU privind schimbările climatice s-a încheiat cu un acord pentru a se aborda cauza principală a crizei climatice.
- Cea mai mică dintre Insulele Canare, El Hierro, este singura insulă din lume care a funcționat timp de 28 de zile la rând folosind doar energia eoliană și a apei mării: El Hierro este Rezervație Mondială a Biosferei și Geoparc UNESCO, fiind pe cale să devină 100% autosuficientă energetic prin surse utilizarea unor curate și regenerabile.
- Parisul începe lucrările pentru a transforma sensurile giratorii aglomerate în plantații de copaci care vor crește astfel în zonele urbane – vor fi plantați în zonele de trafic intens și poluant 470 de copaci, inclusiv stejari, frasini, arțari.
- Un imens parc de energie regenerabilă, cât suprafața Statului Singapore, vizibil din Spațiu, va fi construit în India pe întinderea goală a marelui deșert de sare, care separă țara de Pakistan. Parcul solar și eolian Khavda este estimat să fie finalizat în 2027 și să furnizeze 30 de gigawați de energie regenerabilă anual, suficientă pentru a alimenta 18 milioane de case indiene…
Perturbarea curenților oceanici
Sistemul esențial de curenți oceanici din Oceanul Atlantic este pe cale să intre în colaps, potrivit unui nou studiu, care semnalează implicațiile alarmante asupra creșterii nivelului mării și a vremii la nivel global (https://www.stiripesurse.ro/video-un-fenomen-extrem-de-periculos-se-petrece-in-oceane-si-genereaza-efecte-devastatoare-pentru-omenire_3230995.html, postat pe 14 februarie 2024): principalul efect este creșterea nivelului apei, însoțită și de un dezechilibru major al temperaturilor, din unele zone ale lumii, urmând ca temperaturile să scadă foarte mult, în timp ce în altele vor crește la un nivel greu suportabil.
Folosind sisteme de calcul extrem de complexe și costisitoare, oamenii de știință au descoperit o nouă modalitate de a detecta un semnal de avertizare timpurie pentru colapsul acestor curenți, iar pe măsură ce planeta se încălzește, există deja indicii că se îndreaptă în această direcție.
Circulația Meridională de Răsturnare a Atlanticului (AMOC) – din care face parte și Curentul Golfului – funcționează ca o uriașă bandă transportoare globală, ducând apa caldă de la tropice spre Atlanticul de Nord îndepărtat, unde apa se răcește, devine mai sărată și se scufundă adânc în ocean, înainte de a se răspândi spre sud.
Curenții transportă căldura și nutrienții în diferite zone ale globului și joacă un rol vital în menținerea climatului în mari părți ale emisferei nordice la temperaturi relativ blânde.
De zeci de ani, oamenii de știință trag un semnal de alarmă cu privire la stabilitatea acestei circulații, deoarece schimbările climatice încălzesc oceanul și topesc gheața, perturbând echilibrul de căldură și sare care determină puterea curenților.
Deși mulți oameni de știință cred că AMOC încetinește în urma schimbărilor climatice și ar putea chiar să se oprească, există încă o mare incertitudine cu privire la momentul și viteza cu care acest lucru s-ar putea întâmpla. AMOC a fost monitorizată în mod continuu doar din 2004…
Noul studiu reprezintă o „descoperire importantă„, a declarat René van Westen, cercetător marin și atmosferic la Universitatea din Utrecht (Țările de Jos) și coautor al studiului.
Oamenii de știință au folosit un supercomputer pentru a rula modele climatice complexe pe o perioadă de trei luni, simulând o creștere treptată a apei dulci către AMOC – reprezentând topirea gheții, precum și precipitațiile și scurgerile râurilor, care pot dilua salinitatea oceanului și slăbi curenții.
Pe măsură ce au crescut încet apa dulce în model, au văzut cum AMOC-ul a slăbit treptat până când s-a prăbușit brusc.
Este pentru prima dată când un colaps poate fi detectat cu ajutorul acestor modele complexe, ceea ce reprezintă „o veste proastă pentru sistemul climatic și pentru omenire„, se arată în raport.
Studiul nu oferă termene pentru un potențial colaps. Sunt necesare mai multe cercetări, a declarat van Westen, inclusiv modele care să imite și impactul schimbărilor climatice, cum ar fi creșterea nivelului de poluare care încălzește planeta, ceea ce acest studiu nu a făcut.
„Dar putem spune cel puțin că ne îndreptăm în direcția punctului de basculare în cadrul schimbărilor climatice”, a spus van Westen.
Edith Mihaela Dobrescu
Emilian M. Dobrescu
Foto: pixabay.com
Pingback: Efecte ale încălzirii climatice – Ultima Oră - newsflash