File de istorie: Repere din economia românească – TIMIȘOREANA

Berea cu tradiție românească – Timișoreana s-a ”născut” în cea mai veche fabrică de bere din România, fiind atestată printr-un act petiționar al magistratului orașului Timișoara, care datează din 1718.

Prin autoritatea prințului Eugeniu de Savoya, în document se cerea construirea unei fierbătorii de bere și a unui cazan de țuică. De altfel, în același document, se interzicea aducerea berii și a țuicii din altă parte și se specifica obligația tuturor satelor din Banat de a prelua pe bază de repartiție anumite cantități din aceste produse.

Această ordonanță a fost dictată, în principal, de o necesitate: satisfacerea necesităților trupelor austriece, rămase după eliberarea de sub ocupația otomană, precum și pentru suplinirea lipsei acute de apă potabilă ce a determinat și dezvoltarea unei serii de proiecte pentru alimentarea Cetății cu apă prin conducte de lemn și construirea unui turn de apă alimentat din Bega.

Fabrica de Bere Timișoreana funcționează în același loc de aproape trei secole, fiind o îmbinare între tradiție și tehnologii de ultimă oră. Majoritatea clădirilor au fost renovate, dar s-a încercat păstrarea stilului arhitectural al secolului al XVIII-lea.

Timp de mai bine de un secol, fierbătoria construită în Palanca Nouă, azi cartierul Fabric, a fost exploatată în regie proprie de autoritățile militare, fiind apoi închiriată sau concesionată succesiv mai multor proprietari. În 1870, fierbătoria intra în lichidare.

Patru ani mai târziu, fabrica a fost achiziționată, în urma unei licitații, de Casa de Economii din Timișoara, devenind prima societate pe acțiuni din Banat. Un an mai târziu și-a reluat activitatea în proprietatea unor timișoreni.

Începând cu 1883, sub denumirea de „Fierbătoria de bere din Fabric, Societatea pe acțiuni” fabrica a trecut printr-o perioadă de modernizare. Clădirea unde se fierbea berea și coșul cazanului cu foc direct există și astăzi, ea fiind transformată în sală de protocol, în 1988.

Berea din Timișoara a început să fie apreciată, fiindu-i acordate primele premii de calitate, printre care: medalia de bronz obținută la expoziția generală de la Budapesta în 1855, medalia de bronz la expoziția agroindustrială de la Arad în 1890, medalia de argint în 1891, tot la Arad, și distincția Grand Prix primită la expoziția de menaj și artă culinară din Timișoara în 1908.

În 1890, un puternic incendiu a afectat grav fabrica, distrugând aproape în totalitate clădirile principale și instalațiile. Însă acest dezastru a dus la o retehnologizare completă, la cele mai înalte standarde ale vremii, fabrica devenind una dintre cele mai moderne unități de producție a berii din sud-estul Europei.

Prima și cea mai însemnată investiție s-a efectuat între anii 1900-1920 și a avut ca urmare o creștere a producției de bere la un nivel de 100.000 hl/an și o îmbunătățire sensibilă a calității. Saltul hotărâtor s-a înregistrat ca urmare a înlocuirii frigului natural cu cel artificial. Trebuie menționat faptul că centrala frigorifică este în folosință și astăzi. Filtrul de bere a fost introdus în fluxul tehnologic pe plan mondial abia în anul 1900, iar la fabrica de bere din Timișoara în jurul anilor 1920.

Fiind obținută o bere de calitate, în urma acestor modernizării tehnologice, în anii ’20 Timișoreana devenea berea și furnizorul oficial al Casei Regale de România.

Timișoreana a dominat în mod clar producția de bere în întreaga perioadă interbelică — 100.000 hl/an, în anii de război când, datorită cererii de bere foarte mari, se atinge cifra de 148.000 hl/an.

O nouă modernizare a fost adusă fabricii, respectiv introducerea centrifugii pentru separarea tubului cald și filtrarea mustului rece, toate ducând la o îmbunătățire a calității berii. Secția de îmbuteliere a fost dotată, de asemenea, cu o nouă linie modernă, crescând capacitatea de îmbuteliere de la 4.500 la 10.500 sticle pe oră.

Între cele două războaie mondiale, la Timișoara au fost fabricate patru tipuri de bere. Cele mai cunoscute au fost „Casino” și „Record” — beri blonde de 12%, urmate de berea brună „Corvin a la München” și sortimentul „English Porter”, o bere puternică de 16%.

Fabrica a intrat în proprietatea statului, odată cu naționalizarea comunistă din 1948.

În anii ’60, Fabrica de Bere din Timișoara a devenit a doua unitate de producție din lume ce funcționa cu automatizarea completă a tuturor utilajelor, realizându-se și asigurarea unei ape tehnologice de calitate, necesară la fabricarea berii. De asemenea, prin punerea în funcțiune a încă trei filtre de bere importate din Cehoslovacia, s-a mărit și capacitatea de filtrare. În 1965 s-a atins o capacitate de producție de 400.000 hl bere/an.

În 1963 a intrat sub tutela fabricii secția de ape minerale de la Buziaș, secție ce a funcționat ca întreprindere independentă din 1957. De asemenea, a fost preluată și secția de ape minerale de la Lipova, secție dotată cu o linie de îmbuteliere (1.500 mii litri/anual).

Începând cu anii ’70, fabrica a cunoscut o nouă etapă de creștere a capacității de producție la bere. S-au executat ample lucrări de investiții constând în extinderea clădirii secției noi de fierbere, numărul fierberilor crescând de la 6 la 9 în 24 de ore.

În 1975 au fost puse în funcțiune două noi secții de producție, secția de îmbuteliat ulei combustibil, secția de producție de bere Ciclova-Montană (100.000 hl de bere/an), precum și a unei noi linii de îmbuteliere de bere. Ca urmare a acestor noi dotări, capacitatea fabricii atinge nivelul de 640.000 hl bere/an. Pe lângă bere, fabrica producea 11.000 tone de malț, îmbutelia 6.000 tone de ulei anual.

În 1977 a avut loc, din nou, comasarea cu întreprinderea de bere a secției de îmbuteliere ape minerale Buziaș și a unității de producție de amidon și produse zaharoase din Calea Chiodei.

Doi ani mai târziu a fost construit și pus în funcțiune atelierul de diamalț, produs enzimatic destinat industriei de panificație. Înființarea acestui atelier la Timișoara nu a fost întâmplătoare, deoarece acest produs se fabricase deja între anii 1940-1944, fiind folosit pe atunci, în special, ca înlocuitor de zahăr.

Anii următori au fost dedicați înlocuirii liniilor vechi de îmbuteliere, ajunse la un grad de uzură fizică ridicată, creând probleme în asigurarea pieței cu bere la sticlă.

În august 2001, fabrica de bere a fost achiziționată de SABMiller plc (South Africa Breweries), unul dintre cei mai mari producători de bere din lume, având în portofoliu peste 200 de branduri și 70.000 de angajați în mai mult de 75 de țări în care operează. De asemenea, este unul dintre cei mai mari îmbuteliatori de produse Coca-Cola din lume.

Portofoliul include mărci premium recunoscute internațional precum: Pilsner Urquell, Peroni Nastro Azzurro, Miller Genuine Draft si Grolsch, dar și mărci locale de top ca Aguila, Castle, Miller Lite, Snow, Tyskie, Timișoreana și URSUS.

Începând cu 2004 și până în 2005, Ursus Breweries, coordonatorul operațiunilor SABMiller în Romania, a realizat un proiect de investiții de peste 15 milioane de euro în modernizarea fabricii de la Timișoara. 

În 2009, s-a finalizat o tranșă importantă de investiții în modernizarea și extinderea capacităților de producție a fabricii de bere cu peste 200%. Proiectul investițional în valoare de peste 50 milioane euro, s-a desfășurat pe o perioadă de doi ani, și a implicat un număr de 80 de firme contractoare și peste 1.000 de oameni.

Investiția a fost făcută în instalarea de noi linii de fabricare și îmbuteliere a berii, moderne și performante care asigură respectarea celor mai înalte standarde de siguranță a produselor din industria alimentară. De asemenea, au fost instalate noi echipamente și programe informatice pentru controlul procesului de producție, s-au implementat sisteme de management și asigurarea calității prin bune practici de operare. Noile linii de îmbuteliere asigură o flexibilitate a producției, ele fiind adaptate pentru diferite tipuri de ambalaj: sticlă, PET, doză și butoi.

Investiția a inclus, totodată, și punerea în funcțiune de noi echipamente pentru recuperarea și reutilizarea energiei, precum instalația de utilizare a biogazului și instalația de tratare a apelor uzate. Aceste echipamente, împreună cu implementarea bunelor practici de operare și administrare contribuie permanent la reducerea consumurilor energetice și de apă. În urma acestor investiții, capacitatea de producție a fabricii a fost mărită considerabil și condițiile de muncă au fost îmbunătățite pentru toate departamentele.

Printre cele mai recente premii acordate berii Timișoreana se numără: Medalia de Argint Australian International Beer Awards (Australia, 2006, 2007, 2008), Medalia de Bronz (2006) și de Argint (2007, 2008) World Beer Championship (SUA), Medalia de Aur Australian International Beer Awards (Australia) și Trofeul Champion Lager Australian International Beer Awards (Australia), ambele în 2007, Premiul pentru Gust Superior (2 stele) International Taste & Quality Institute (Belgia, 2007, 2008, 2009), Medalia de Aur Monde Selection-International Institute for Quality Selections (Belgia, 2008), premiul pentru Gust Superior (3 stele) International Taste & Quality Institute (Belgia, 2009).

O altă dimensiune importantă a imaginii Timișoreana este implicarea sa în comunitate. În 2005, Timișoreana a încheiat cu primăria Timișoarei un parteneriat numit ”Împreună facem Timișoara mai frumoasă”, care presupunea încă din prima fază o investiție de peste 150.000 dolari.

Pe de altă parte, Timișoreana a organizat, între 2005-2012, un turneu național prin care sărbătorea înființarea primei fabrici de bere din România, intitulat ”Serbările Timișoreana”. Organizat la început în principalele orașe din România, din 2013, Serbările Timișoreana se desfășoară în Timișoara.

Începând cu 2006, Timișoreana a devenit sponsor principal în competiția tradițională de fotbal — Cupa României Timișoreana, iar în 2012 — sponsorul principal al Echipei Naționale de Fotbal.

În prezent, berea Timișoreana se găsește în topul  mărcilor percepute de consumatori ca ”cea mai bună bere românească”, fiind de asemenea în topul primelor trei mărci naționale în ceea ce privește indicatorii de notorietate și ocupând locul cinci ca volum pe piața berii.

Sursa: AGERPRES

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.