Fondurile europene pentru redresare, expuse fraudelor

Lipsa cerințelor de transparență privind utilizarea fondurilor de recuperare din UE riscă să genereze corupție și să submineze sprijinul public pentru implementarea proiectelor, sprijin și așa foarte firav în statele membre, susțin Helen Darbishire și Karolis Granickas, director executiv al Access Info Europe, respectiv senior manager al Uniunii Europene la Open Contracting Partnership.

Și șeful biroului antifraudă al Uniunii tocmai a avertizat că blocul comunitar se confruntă cu un „mare risc” de abuzuri în utilizarea acestor fonduri, deoarece aproape niciun stat membru dintre cele care și-au prezentat programele nu intenționează să raporteze către Bruxelles beneficiarii banilor.

De ce este asta grav? Pentru că statele membre au un istoric extrem de problematic.P

andemia a evidențiat și mai mult acest lucru, cu cazuri omniprezente în achizițiile de urgență: măști false și cu defecte au inundat continentul prin contracte de milioane de euro atribuite fără licitații; înțelegerile dubioase din Germania au aruncat partidul conservator în criză, iar regulile de urgență au fost folosite pentru a justifica tot felul de achiziții neobișnuite.

Acestea sunt doar două exemple. Uniunea a admis, de altfel, că achizițiile publice rămân riscul numărul unu de corupție în rândul guvernelor și își exprimă îngrijorarea cu privire la pierderea a până la cinci miliarde de euro din cauza corupției, în fiecare an.

Comisia Europeană nu cere detalii despre direcționarea banilor

În ciuda acestor alarme, Regulamentul Comisiei Europene privind cheltuielile pentru redresare și reziliență nu necesită publicarea proactivă a datelor. Dimpotrivă, se spune că, la cererea Comisiei, statul membru îi va furniza date care vor rămâne… strict confidențiale. Ca și cum nu ar fi de ajuns, această secretizare a achizițiilor publice nu va fi compensată prin transparență nici la nivel național.

O analiză amplă efectuată de Coaliția UE pentru achiziții deschise a planurilor naționale din cele 22 de țări, prezentate Comisiei, a constatat că 20 nu intenționează să publice informații despre cine primește fondurile.

Un stat, Suedia, promite să publice rapoarte de audit și raportarea acesteia către Comisie. Dar Austria, Croația, Danemarca, Germania, Polonia și Slovacia, nu.

Lipsa transparenței va împiedica serios activitatea societății civile, a grupurilor anticorupție și a jurnaliștilor de investigație. Comisia mai are timp și, cel mai important, are și putere în regulile de aplicare a regulamentului.

Va face mișcarea de transparentizare? Se vor publica detaliile privind modul în care au fost utilizate fondurile, justificările pentru deciziile luate, schimbul de rapoarte de audit?

Mai mult de jumătate dintre europeni consideră că guvernul statului lor este condus de interese private, arată un recent sondaj al Transparency International.

Comments

comments

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.