Galeria SENSO se redeschide cu IPOSTAZE TULBURĂTOARE, expoziţia artistei Ana Ştefania Andronic BUZU
Expoziţia a fost curatoriată de regretatul critic de artă Doina Păuleanu, Doctor în Istoria Artei, plecată dintre noi pe 23 decembrie 2020.
Galeria SENSO este situată pe Calea Victoriei nr. 12C, (colţ cu strada Lipscani), parter și etajul 1. Expoziția va rămâne deschisă până pe 25 februarie 2021.
Acest eveniment este susținut de FILDAS Art şi Catena Grup prin Programul CATENA pentru ARTĂ.
Programul de vizitare a Galeriei SENSO: marţi – duminică, orele 12.00 – 19.30, cu respectarea măsurilor şi regulilor de acces impuse de autorităţi în contextul pandemiei COVID-19.
Membră din 2014 a Uniunii Artiştilor Plastici, Ana Ștefania Andronic BUZU a urmat cursurile de grafică de la Liceul de Artă „Nicolae Tonitza” şi Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti – Facultatea de Arte Plastice, unde l-a avut îndrumător pe Mircia Dumitrescu.
A ales secţia de Grafică, pentru că era fan al desenelor animate încă de pe băncile „elementarei” şi a descoperit în profesorul Mircia Dumitrescu un îndrumător plin de înţelegere pentru “fandacsiile” discipolilor săi.
Din 2010 până în prezent a fost protagonista mai multor expoziţii personale (de artă digitală, de design vestimentar, de artă decorativă) şi de grup, în țară și în străinătate.
Expoziţiile personale din ultimii ani, precum şi participările la târguri internaţionale ale Anei Ştefania Andronic BUZU „au investigat noi modalităţi de expresie în pictura figurativă, evoluând spre un decorativism complex, impregnat de simboluri şi sugestii grafice”.
”Ana Ștefania Andronic este un grafician care a ocolit cu grijă tentațiile vieții contemplative, opuse temperamentului ei deschis și energiei creatoare debordante care o stăpânește; s-a integrat, asemenea tinerilor din generația pe care o reprezintă, în trepidațiile și animația generatoare de bruiaje a vieții active, căreia a ajuns să-i descifreze atât de bine resorturile, încât le acceptă cu interes lipsit de crispare, cu bună dispoziție, detașare și umor” – Dr. Doina Păuleanu, Director Muzeul de Artă Constanța (1948 – 2020)
Galeria Senso este un spațiu privat destinat prezentării, stimulării și promovării artei contemporane. Situată în Centrul Vechi al Bucureştilor, Galeria Senso organizează periodic expoziții însoțite de materiale promoționale de o calitate deosebită.
Tot aici sunt prezentate în detaliu lucrările artiștilor aflați în portofoliu, clasificați în cele cinci secțiuni principale: pictură, grafică, sculptură, artă decorativă și bijuterie contemporană.
Site-ul încorporează platforma unui magazin online și oferă posibilitatea achiziționării operelor de artă la un ”click” distanță. Mai multe informații regăsiți pe: www.galeriasenso.ro
„Aducem arta mai aproape de tine – este deviza galeriei, în numele căreia ne-am propus să facem o selecție cât mai reprezentativă de autori și opere. Expozițiile organizate la Galeria Senso fac parte dintr-un program complex, deschis cu generozitate tuturor – Catena pentru Artă – prin care sperăm să se manifeste, autentic și original, o vocație culturală asumată!
Vom continua să organizăm și în 2021, cu același succes, evenimente de referință în peisajul cultural al Bucureștilor, atât cât de vor permite vremurile actuale” – Galeria de Artă SENSO, București.
Despre IPOSTAZE TULBURĂTOARE
În pofida atmosferei strălucitoare și candide pe care o transmit ultimele lucrări ale Anei Andronic, ele sunt investigații cutezătoare și severe în lumea interiorității și a imaginarului, ipostaze tulburătoare ale explorării sinelui și ale raporturilor acestuia cu lumea.
Stăpână pe linia care conturează, ordonează, construiește, investighează, detaliază, cumulează, izolează sau apropie, după caz, tânăra artistă pare să se conducă după o cugetare celebră, gravată în antichitate la intrarea templului din Delphi dedicat zeului Apollo: Cunoaște-te pe tine însuți! − Gnothi seauton! în limba greacă, Nosce te ipsum! în latină.
Profundă, lipsită de înduioșare, în pofida unor enunțuri calme, aparent benigne, a unor rozuri intense sau a altor culori pure pe care le utilizează pentru o parte din lucrări − galben, verde deschis, violeturi transparente − , investigația sinelui este asociată în lucrările semnate de Buzu (cum îi spun cei apropiați Anei Andronic) de cunoașterea, prin căi văzute, dar puțin frecventate, a semenilor și a lumii.
Constatările, descrierile, istoriile propuse de artistă pun în valoare virtuți și calități generale, ale ființei și cosmosului deopotrivă, precum heliotropismul, ordinea, rigoarea, simetria, armonia, muzica sferelor, dar și elemente selenare, învăluite de obicei într-o lumină spectrală și colorate aproape exclusiv în verde și albastru, cu inserția liniilor de obicei negre și tendință către disarmonie; dense, concentrate, formele figurate se află în continuă metamorfoză, ca și cum cunoașterea de sine și de lume nu are nevoie, în substraturi profunde, doar de obiecte concrete, întregi, semnificative, ci și de fractalii.
Figură geometrică fragmentată sau frântă care poate fi divizată în părți, astfel încât fiecare dintre acestea să fie (cel puțin aproximativ) o copie miniaturală a întregului, termenul de fractal, introdus în circuitul cunoașterii de Benoît Mandelbrot în 1975, este derivat din latinescul fractus, însemnând spart sau fracturat.
Fractalii creați de Ana Andronic sunt, desigur, còpii ale întregului; mai mult sau mai puțin identificabile și recognoscibile, ele poartă în memorie, mereu, amintirea simbolică a formei întregi; mâna de pildă, desenată cu acuratețe într-un prim enunț, poate fi reprezentată în legătură cu brațul, independentă, prin contururi generale, ridicată, deschisă, revendicativă, posesivă, transformată în ghiară, sugerând singurătate absolută sau, prin multiplicare, mulțimi frenetice. Uneori, simplificat, conturul ei devine semn. Asemenea motivul tridentului sau al unei deschideri care aspiră spațiul dimprejur, îl reconstruiește și apoi îl disipează.
Ca formă întreagă este adeseori utilizată sfera, care ascunde în perfecțiunea ei formală, zeci de subansambluri; atacată dinauntru sau dinafară, aceasta se sparge în fragmente semnificative, care pot fi abstracte sau figurative, dar într-o continuă metamorfoză, asemenea unui vânt cosmic; senzația pe care o induce acest vector de mișcare este a unei forțe de neoprit, iar oprirea temporară provoacă sentimente de neliniște, chiar de nesiguranță.
În alte lucrări există o vădită preferință pentru vârsta copilăriei, pentru elementele fitomorfe, pentru o aparentă stare de grație. Deși cu asemenea elemente s-ar putea construi imagini angelice − uneori artista chiar desenează aripi − , inserții, culise, planuri rupte, elemente aleatoriu îmbinate par a constitui obstacole sau chiar amenințări, pe care ochiul lăuntric le intuiește, în pofida vârstei personajelor reprezentate cu repetabilă acuratețe.
Să amintim și o ultimă categorie de imagini în care Ana Andronic pare a resimți cu acuitate oroarea de vid (horor vacui). Populat, chiar bombardat cu zeci de obiecte (unele fragmente par a fi extrase în arsenalul călătoriilor extraterestre) care proliferează continuu, ansamblul pe care se proiectează ființa umană este complex și contradictoriu; în atari situații, omul nu-și reprimă întrebările referitoare la rosturilor sale, iar ambiguitatea cromatică îi sugerează posibilitatea, dar și dreptul de a alege direcții, rosturi, înțelesuri. (Dr.Doina Păuleanu, critic de artă 1948-2020).