Giganții high-tech, guvernele și supravegherea în masă

În cadrul emisiunii „Lumea-i cum este”, de la Gold FM, a fost realizată o detaliere a intereselor și mișcărilor din spatele implicării giganților din tehnologia informației în marile colectări de date personale.

În primul trimestru al acestui an, Comisia Europeană intenţionează să anunţe o propunere legislativă privind inteligenţa artificială, ce ar urma să acopere sectoare precum sănătatea, energia, transporturile şi părţi ale sectorului public.

Un grup de organizaţii pentru drepturi civile şi digitale  – Civil Liberties Union for Europe, Reclaim Your Face, European Digital Rights, Privacy International şi alte aproximativ 26 de organizaţii – au lansat o inițiativă cetățenească europeană prin care vor să sporească presiunea asupra UE pentru a interzice supravegherea biometrică în masă, în perspectiva adoptării legislaţiei europene privind inteligenţa artificială.

Grupul a avertizat în legătură cu pericolul reprezentat de informaţiile biometrice capturate de camerele CCTV şi de tehnologia de recunoaştere facial, în legătură cu confidenţialitatea şi drepturile fundamentale, precum ș pe direcția potențialei exploatări pentru a se încălca drepturile omului.

Această coaliţie de organizaţii, care îşi propune să strângă cel puţin 1 milion de semnături, pentru a putea lua parte în mod direct la procesul legislativ (prin mecanismul iniţiativei cetăţeneşti europene, a colectat deja dovezi despre abuzuri ample şi sistemice comise în Europa în legătură cu informaţiile biometrice ale persoanelor.

Este vorba despre controlul fiecărei persoane asupra propriului viitor. Supravegherea biometrică în masă va strânge mai multe date despre mai multe persoane în aceste sisteme şi va face aceste practici chiar mai răspândite”, a explicat Orsolya Reich, reprezentantă a organizaţiei Civil Liberties Union for Europe.

Pe de altă prte, o analiză CNN a arătat că sistemele de supraveghere în masă ale Chinei au fost instrumentul principal pentru gestionarea pandemiei.

Capacitatea acestei țări, din punct de vedere tehnic, de a urmări cazurile în toată țara ori de câte ori exista suspiciunea unui focar a permis guvernului să controleze epidemiile locale.

Supravegherea extinsă, de multe ori criticată pentru intruziunea nedemocratică a autorităților în viața privată, a fost, se pare, instrumentul pe care acestea s-au bazat. Un raport din toamna anului trecut punea în evidență faptul că mai multe companii europene au furnizat Chinei tehnologie de supraveghere care îngrădește drepturile civile, după cum acuza la acel moment Amensty Internațional.

Organizația a prezentat un raport în Parlamentul European, în care a oferit și nume: Idemia, din Franţa, Axis, din Suedia și Noldus, din Olanda. Concret, Morpho, o companie franceză care a devenit ulterior parte a IDEMIA, a furnizat echipamente de recunoaștere facială poliției din Shanghai încă din 2015, se arată în raportul Amnesty.

În acest context, rigiditatea cu care Europa pare să-și apere cetățenii de Big Brother și extinderea supravegherii în masă este doar o redută de cucerit. O demonstrează creșterea accelerată a sumelor pe care giganții din domeniu le direcționează către lobby.

În 2018, Google, Amazon, Facebook și Apple au direcționat spre a convinge Uniunea Europeană de unul sau altul dintre interesele lor peste 15 milioane de dolari, o creșterede 444% față de anul 2013.

În 2019, Facebook suplimenta cu un milion de dolari această activitate față de anul precedent, iar Microsoft, la rândul său, a alocat 4,25 milioane de euro activității de lobby în Uniunea Europenă.

La așa sume, este de înțeles și creșterea numărului de lobby-iști care reprezintă aceste companii, de la 7 la peste 16 în dreptul Google și de la 8 la mai bine de 25, în doar cinci ani, în dreptul Facebook.

Deși mai multe oficialități responsabile cu sectorul digital din Germania, Franța, Italia, Spania și Portugalia au publicat un document comun în care acuzau acești giganți că încearcă să comande guvernelor alese democratic cum să gestioneze criza sanitară, nu doar firmele Big Tech i-au ignorat, ci și Bruxelles-ul în ansamblu.

De altfel, chiar dacă Uniunea Europeană este percepută ca spațiul în care există cea mai dură lege de protejare a datelor personale, nu s-au obținut rezultate decât pe direcția creșterii salariaților angajați în domeniu în cele 27 de state membre – cu 42% – și a alocărilor bugetare, care au crescut cu circa 50% în doar trei ani. În rest, pedepsirea giganților pentru încălcările legislației este un proces prea greoi ca să producă alte rezultate palpabile în afară de câteva rapoarte.

De altfel, pandemia a demonstrat cam în toată Europa cât de grăbite sunt statele să implementeze supravegherea cetățenilor. Dronele au fost vedete incontestabile, trimise în Franța, Belgia, Grecia, Belgia, Croația, Spania, Polonia, Marea Britanie sau Turcia, să colecteze date despre cei carantinați și să constate dacă se respectă distanțarea fizică și restricțiile de mobiitate.

Ceva mai târziu, o instanță din Franța și una din Grecia au decis că aceste metode erau un atac la protejarea datelor persoanei și că făceau posibilă identificarea celor astfel urmăriți.

Evident, totul a fost post-factum. În Polonia, Guvernul i-a obligat pe cei carantinați să încarce câte o poză proprie la fiecare 20 de minute, printr-o aplicație, pentru a confirma că sunt acasă, totul fiind verificat cu sisteme de recunoaștere facial și date despre locație.

Culmea este că aceste imagini vor rămâne la dispoziția autorităților timp de șase ani, chiar dacă situația pandemică este consideraă temporară, iar carantinarea cu atât mai mult.

În Slovacia au existat scurgeri de infrmații personale despre persoane aflate în carantină, iar în Serbia autoritățile central chiar au recunoscut deschis că se foloseșsc sisteme de urmărire a telefoanelor persoanelor de naționalitate străină, președintele Vučić atrăgându-le atenția cetățenilor „să nu încerce să păcălească autoritățile lăsând telefoanele într-un loc în timp ce se afă în altul, pentru că există alte mijoace de a da de urma celor care încalcă regulile”.

Între timp, Irlanda a devenit un adevărat hub de centre de colactare a datelor. Amazon, Facebook, Google și Apple construiesc aici proiecte de anvergură, care îi vor aduce țării la buget aproape șapte miliarde de euro până în 2025, pe lângă cele 6,2 miliarde de euro care au fost investiți în ultimul deceniu, în cele aproape 40 de astfel de facilități care sunt în diverse stadii de realizare.

Bineînțeles că în Irlanda nu a existat niciodată vreo sancțiune, vreo anchetare sau vreo tragere la răspundere a acestor companii, Vine tare din urmă cu proiectate hub-uri de colectare de date și servicii de cloud Microsoft, cu o investiție de 1,5 miliarde de euro în Italia și un miliard în Polonia, Varșovia fiind de interes și pentru Google, care va investi aici circa două miliarde de dolari pentru realizarea unui centru de colactare a datelor și amintitele servicii de cloud.

Pentru ce se luptă aceste entități atotputernice? Miza sunt datele cu caracter personal – lista de prieteni, locul de muncă, preferinţe, convingeri, religie, etnie etc. Informaţiile furnizate de către utilizatorii de internet sunt monetizabile.

 

Comments

comments

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.